La Madrid, demonstrantii au marsaluit prin oras, oprindu-se in
fata cladirii Congresului Deputatilor, din Plaza de las Cortes.
Autoritatile locale au estimat prezenta a circa 50.000 de oameni,
in timp ce estimarile avansate de agentia EFE si preluate de El
Pais au vorbit de o cifra intre 38.000 si 42.000 de oameni. La
Barcelona ar fi iesit chiar mai multi – 75.000, dupa estimarile
jandarmeriei locale, preluate tot de El Pais.
Manifestatiile au fost pasnice, organizate de aceiasi oameni
care au iesit in pietele publice incepand din 15 mai, acuzand
guvernul ca arunca povara crizei pe umerii populatiei, prin taieri
de cheltuieli sociale si pasivitate in fata somajului in crestere,
dar ii menajeaza pe bancheri si pe magnatii imobiliari.
Sloganul cel mai des intalnit a fost “Nu suntem o marfa in
mainile politicienilor si ale bancherilor”, alaturi de “Asta e o
frauda, nu o criza”, “I se spune democratie, dar nu este”,
“Democratie reala acum”, “Violenta inseamna sa fii platit cu 600 de
euro” (aluzie la salariul minim – 641 de euro), “Zapatero,
prietenul bancherilor”, “Europeni, ridicati-va”, “Nu, nu, nu ne
reprezinta” (aluzie la neincrederea in clasa politica) sau “Golan
periculos” (manifestantii au fost numiti in deradere “perroflautas”
– golani, sarantoci care cersesc la colt de strada, cantand din
flaut si insotiti de cate un caine).
Marsuri si manifestatii similare au fost organizate si in alte
tari europene, din Grecia si Germania pana in Belgia si Italia. El
Pais a numarat in total 98 de manifestatii organizate in Spania si
in alte tari care fie au avut deja loc, fie erau programate pentru
duminica seara. La Paris, 127 de persoane au fost retinute de
politie, pentru ca s-au abatut de la traseul aprobat de primarie
pentru marsul de duminica.
Pactul pentru Euro, la care in martie a aderat si Romania, alaturi
de cele 16 state ale zonei euro si de alte cinci state europene din
afara zonei euro, prevede masuri de limitare drastica a deficitului
bugetar si a datoriei publice, inclusiv prin fixarea in constitutie
a unor plafoane maxime, precum si masuri de crestere a
competitivitatii si de atragere a investitiilor, inclusiv prin
dereglementarea pietei europene a muncii.
“Indignatii” considera ca pactul este nedemocratic si incorect,
intrucat nu are in vedere niciun fel de masura de limitare a
speculatiilor pe pietele financiare sau care sa penalizeze fuga
profiturilor spre paradisurile fiscale – ambele fiind, in opinia
lor, cauze ale crizei financiare din 2008 si ale crizei actuale a
datoriilor suverane din zona euro.