BusinessMagazin

Tag: independenta energetica

  • (P) Soluţii la cheie pentru independenţă energetică în segmentul B2B

    Evenimentele recente din piaţa energetică au evidenţiat impactul pe care preţul energiei îl are în costurile oricărui business. Perioada grea aproape că a trecut, iar în urma ei mediul de business trage câteva concluzii şi trasează acţiuni sustenabile pentru a evita situaţiile similare în viitor.

    E.ON este alături de acest segment şi construieşte parteneriate pe termen lung pentru a sprijini clienţii B2B în drumul lor spre independenţă energetică şi sustenabilitate. Fiecare business care alege soluţia la cheie E.ON Photovoltaic, indiferent de dimensiunea lui, are puterea de a schimba în bine viitorul şi de a-şi optimiza costurile cu energia pe termen lung.

    Cel mai recent exemplu este predarea la cheie a unei centrale fotovoltaice de 1,1 MW companiei Transparent Design, cel mai mare procesator de sticlă plană din România. Valoare investiţiei se ridică la aproape 1,6 milioane de euro şi asigură circa 25% din energia necesară fabricii din localitatea Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov.

    Proiectul a presupus livrarea la cheie, de către E.ON, a unui sistem fotovoltaic format din 2.784 de panouri care au fost instalate pe acoperişul halei de producţie, al depozitelor şi pe sol. Cu o putere nominală instalată de 1.286 kWp, centrala va asigura, anual, circa 1.460 MWh de energie electrică regenerabilă pentru Transparent Design şi o reducere a emisiilor de CO2 cu circa 367 de tone în fiecare an.

    Dincolo de investiţia financiară, Transparent Design, prin parteneriatul cu E.ON, a investit în natură, într-un viitor sustenabil atât pentru planetă, cât şi pentru afacerea sa.

    „Parteneriatul cu E.ON a reprezentat o măsură cheie şi firească în gestionarea afacerii noastre. Energia verde este un factor important ce va genera avantaje concurenţiale în timp pentru compania noastră”, a declarat Alina Nechifor, director general TRANSPARENT DESIGN.   

    Extinderea proiectului cu încă 230 kW are loc în acest an şi implică instalarea a încă 624 de panouri fotovoltaice cu o putere de circa 284 kWp, printr-o nouă investiţie de 255.000 de euro, ceea ce va asigura în final 30% din energia necesară companiei. Reducerea emisiilor de CO2 va ajunge astfel la aproximativ 405 tone pe an.

    În ce se traduc concret expresiile „partener pe termen lung” şi „soluţie la cheie„?

    În parteneriatul Transparent Design, E.ON a asigurat întregul proiectul de investiţie pentru eficientizare energetică, de la consultanţă şi proiectare personalizată până la implementare şi finanţare pe 10 ani, fiind asigurate şi serviciile post-instalare. De asemenea, E.ON oferă şi mentenanţa întregului sistem fotovoltaic, printr-un contract de mentenanţă full service.

    În total, am ajuns la peste 285 de proiecte PV finalizate în România, începând din 2018, pentru cele mai importante companii din diverse ramuri ale industriei, retail, centre logistice, centre comerciale, clădiri de birouri etc. Producţia de energie regenerabilă a centralelor respective însumează peste 63.000 MWh/an, conducând la o reducere de 14.300 de tone CO2 pe an.

    Investiţiile în natură sunt cele care aduc profit pentru mai multe generaţii.

  • Energia verde, calea complexă către independenţa energetică a Europei faţă de Rusia

    Piaţa energiei a fost, în ultimii ani, în centrul atenţiei, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor, cu efecte propagate în celelalte ramuri economice, devenind astfel una din cauzele majore ale inflaţiei generalizate cu care statele lumii încă se mai luptă. Primele dezechilibre au apărut în 2021, ca urmare a blocajelor cauzate de pandemie, iar în 2022 situaţia s-a agravat pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În aceste condiţii, autorităţile, în special cele din statele europene, au fost nevoite să se replieze şi să adapteze strategiile energetice, centrate anterior pe tranziţia către energia verde, la noile condiţii de piaţă, precum şi la necesitatea de a proteja populaţia şi economiile de efectele nefaste ale creşterii preţurilor la produsele energetice şi ale disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare.

    În Europa, primele măsuri, din toamna lui 2021, au vizat sprijinirea populaţiei şi a firmelor mici pentru plata facturilor tot mai ridicate, astfel că statele membre au introdus mecanisme specifice în acest scop, pornind de la plafonarea preţurilor pentru consumatorii cei mai afectaţi, reducerea taxelor pe consum, sprijin financiar direct etc. Ulterior, autorităţile s-au concentrat mai mult pe cauză decât pe efect şi au acţionat în sensul reducerii dependenţei energetice a blocului comunitar faţă de combustibilii fosili din Rusia, dar procedurile greoaie întârzie apariţia rezultatelor. Însă iarna caldă a ajutat la reducerea consumului, a preţurilor şi a presiunii asupra consumatorilor şi guvernanţilor.

    Proceduri simplificate pentru autorizarea producţiei de energie verde

    În aceste condiţii, Comisia Europeană a propus, la finalul lui 2022, un nou regulament de urgenţă pentru accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă care, în mare, prevede simplificarea procedurilor de autorizare pentru producţia de energie verde. Regulamentul este prevăzut să se aplice un an, timp în care ar trebui adoptată şi transpusă Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta vizează tehnologii specifice şi proiecte cu potenţial de implementare rapidă şi impact redus asupra mediului, precum cele de energie solară, pompe de căldură sau de retehnologizare a centralelor electrice. Conform propunerii, se prezumă că instalaţiile de energie regenerabilă sunt de interes public major, ceea ce ar permite obţinerea derogărilor de la legislaţia de mediu a UE pe baza unor evaluări simplificate.

    Pe de altă parte, criza energetică a favorizat anumiţi participanţi la piaţă, pe care autorităţile europene i-au luat în vizor, autorizând statele membre în jurisdicţia cărora îşi au sediul să îi taxeze pentru profiturile excepţionale obţinute în această perioadă.

    Ce planuri are România?

    Acest sistem de taxare a profiturilor excepţionale a fost introdus şi în România la finalul anului trecut şi vizează rezultatele financiare din 2022, dar rămâne de văzut ce companii întrunesc condiţiile pentru a fi taxate. În plus, legislaţia naţională nu este clară cu privire la modul în care vor fi folosiţi banii încasaţi din aceste taxe. Regulamentul european emis în acest scop prevede ca banii astfel obţinuţi să fie folosiţi pentru a finanţa investiţii în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile.

    Între timp, companiile energetice din piaţa locală se află în diverse stadii de abordare a producţiei de energie verde, dat fiind atât potenţialul, cât şi necesarul de surse alternative de alimentare cu energie. Potrivit unui studiu realizat la finalul anului trecut de jucătorii din domeniu cu sprijinul Deloitte, energia regenerabilă ar putea ajunge, până în 2030, la o pondere de 34% din producţia totală de energie electrică, dacă România va acţiona în conformitate cu REPowerEU, programul european care prevede accelerarea investiţiilor în energia verde, cu scopul de a reduce rapid dependenţa de Rusia. La nivelul UE, ţinta este de 45%, în creştere de la 40%, anterior războiului din Ucraina.

    Totodată, pentru a-şi spori independenţa energetică, România are la dispoziţie şi exploatarea gazelor din Marea Neagră, deciziile cu privire la aceste investiţii fiind aşteptate în cursul acestui an.

    În concluzie, soluţia de ieşire din criza energetică şi de limitare a dependenţei energetice a Europei de resursele din Rusia pare a fi clară, şi anume concentrarea pe producţia de energie verde. Spre deosebire de alte ţări europene, România este favorizată de existenţa unor resurse energetice locale semnificative. Cu toate acestea, calea către aceste obiective este îngreunată de necesarul uriaş de investiţii în domeniu, precum şi de nevoia de a clarifica priorităţile strategice.

     

  • Câciu: România obţine aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independenţă energetică

    România obţine aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independenţă energetică şi combaterea sărăciei energetice, după adoptarea propunerii RepowerEU în Consiliul Ecofin, anunţă ministrul Finanţelor Adrian Câciu. 

    Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană au ajuns la un Acord general pe iniţiativa REPowerEU în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare desfăşurată marţi, 4 octombrie, la Luxembourg.

    ”Adoptarea în Consiliul ECOFIN a propunerii REPowerEU demonstrează ce înseamnă, de fapt, solidaritatea UE şi reacţia rapidă, fermă şi coordonată la crizele suprapuse cu care ne confruntăm. România va fi a şasea beneficiară din UE a noilor fonduri alocate prin RepowerEU, cu o anvelopă de aproximativ 1,4 miliarde euro. Fondurile vor fi asigurate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente Fondului de Inovare (75%) şi din devansarea licitării certificatelor ETS alocate naţional aferente perioadei 2027-2030 (25%). În timpul negocierilor, suma obţinută de România practic s-a dublat, faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene din luna mai anul acesta, când alocarea era de aproximativ 720 de milioane de euro. În plus, prin Regulamentul aprobat astăzi în Consiliul Ecofin este acceptată o propunere susţinută şi de ţara noastră referitoare la posibilitatea includerii în noul capitol RepowerEU a unor măsuri privind independenţa energetică din PNRR iniţial, în condiţiile recalculării anvelopei de granturi din alocarea iniţială a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Regulamentul oferă, de asemenea, şi posibilitatea combaterii sărăciei energetice prin finanţarea unor scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate. În acelaşi timp, se prevede posibilitatea acordării unor prefinanţări pentru statele membre care solicită acest lucru, în marja unui plafon de 1 miliard de euro pentru toate statele UE. Am speranţa că votul de astăzi din Consiliul Ecofin va accelera adoptarea Regulamentului privind RepowerEU şi în Parlamentul European, astfel încât să ne permită mai multe investiţii care să conducă la creşterea independenţei energetice şi la combaterea sărăciei energetice. În acelaşi timp, adoptarea RepowerEU va facilita şi actualizarea rapidă a Planurilor de Redresare şi Rezilienţă” , a spus Adrian Câciu.

    Impactul economic şi financiar al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, cel de-al doilea raport de evaluare privind implementarea RRF, pregătirea reuniunii miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20 şi a reuniunii anuale a FMI, concluziile Consiliului privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice în vederea celei de-a 27-a Conferinţe a părţilor a ONU privind schimbările climatice (COP 27), care va avea loc la Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie 2022 şi rolul fiscal şi non-fiscal al vămilor UE sunt temele care au completat agenda reuniunii Ecofin.

  • Citatul săptămânii. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Fără Neptun Deep nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep

    Fără Neptun Deep nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.

  • Se întâmplă în Bucureşti: Mii de oameni tremură de frig, fără apă caldă sau căldură. Cum s-a ajuns în această situaţie

    Potrivit informaţiilor publi­cate ieri de RADET (Regia Auto­no­mă de Dis­tribuţie a Energiei Termice Bu­cureşti) peste 300 de blocuri şi imobile aveau ieri apa caldă şi căldura oprite. Potrivit centralizatorului de pe pagina oficială a companiei, lucrările erau în desfăşurare, intervenind în urma unor avarii la reţelele primare.

    „RADET Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deţinând 43% din piaţă. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând aproximativ 8.200 de blocuri de locuinţe şi 320 de imobile, în care trăiesc

    1,21 milioane de locuitori, precum şi pentru aproxi­mativ 4.900 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici. RADET Bucureşti este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitaleiî, se arată pe site-ul RADET, entitate care din primăvara anului 2016 a intrat în insolvenţă, în tandem cu Electrocentrale Bucureşti, producătorul de energie termică.

    Se întâmplă în Bucureşti: Mii de oameni tremură de frig, fără apă caldă sau căldură. Cum s-a ajuns în această situaţie 

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, independenţă energetică Petrom City

    Elementul de noutate:

    Este o centrală de trigenerare, adică produce energie electrică, energie termică şi energie de răcire. A fost concepută astfel încă din faza de proiectare a campusului Petrom City, pentru a asigura independenţa energetică în primul rând pentru Data Center – centrul de date al companiei –, dar şi pentru întregul complex de  birouri. Tehnologia de trigenerare de ultimă generaţie a fost implementată special pentru asigurarea utilităţilor necesare spaţiilor de birouri, precum şi serverelor de date ale companiei.

    Efectele inovaţiei:

    Cu o putere electrică instalată de 4,5 MW,  termică de 8,5 MW, respectiv 6,5 MW energie de răcire, asigură cele mai bune condiţii în birourile Petrom City prin funcţionarea flexibilă atât în anotimpul cald, cât şi în cel rece. Centrala are şi trei motoare diesel de urgenţă, cu o putere instalată de 4,8 MW, care asigură iluminatul de siguranţă, funcţionarea lifturilor, alimentarea consumatorilor din Data Center în caz de necesitate. Centrala asigură o disponibilitate in operare de 99,9% – atinge standardul TIER III – adică o funcţionare continuă  fără întreruperi atingând parametrii de calitate a energiei electrice, respectiv a tuturor utilităţilor. Potrivit proiectului iniţial, centrala trebuia să funcţioneze închis, numai pentru consumatorii din campusul Petrom City, asigurând independenţa energetică a sediului central şi mai ales a Data Center. S-a dovedit însă că se poate îmbunătăţi mult eficienţa prin majorarea producţiei de energie electrică şi termică în cogenerare şi a apărut ideea livrării surplusului de energie electrică  în Sistemul Energetic Naţional (SEN) şi respectiv a optimizării utilizării surselor.

    Descriere:

    Eficienţa centralei (consumul realizat de combustibil – gaze naturale – pentru producerea de electricitate) este foarte ridicată, peste 83%, comparativ cu media altor unităţi care produc în cogenerare (75%), datorită optimizării continue a producţiei de energie electrică prin producţia simultană de energie termică şi energie de răcire. Centrala beneficiază de sistem centralizat de control al funcţionării instalaţiilor electrice. Sistemul LMS (Load Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare pentru instalaţiile electrice. Rolul acestuia este de a gestiona consumurile fiecărui consumator important din Petrom City căruia îi alocă un grad de prioritate în cazul în care există o producţie deficitară; tot LMS-ul asigură alimentarea consumatorilor când producţia de energie este la parametrii nominali de funcţionare. Sistemul BMS (Burner Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare al instalaţiilor de producere energie termică şi de răcire. Logica de funcţionare a sistemului BMS este de a menţine în operare echipamentele de producere a energiei termice în funcţie de necesarul de energie. Astfel pot fi pornite/oprite boilerele de producere a apei calde şi controlate echipamentele de producere a apei răcite. 

    Detalii privind Procesul de trigenerare: centrala produce energie electrică prin intermediul a trei motoare cu gaz, producţie MWM GmbH, fiecare cu o capacitate de 1,5 MWh electrici şi 1,58 MWh termici. Utilajele folosesc gazul natural în ardere internă, produc energie electrică prin intermediul generatoarelor, iar căldura rezultată din procesul de combustie este recuperată prin instalaţii speciale. Tehnologia de care dispune centrala, de ultimă generaţie, face posibilă şi reutilizarea energiei termice, prin introducerea în maşini frigorifice care produc apă rece, de unde rezultă energia de răcire a clădirilor. Astfel se ajunge la un proces de trigenerare.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • UE va face recomandări “minime” în domeniul fracturării hidraulice – proiect

     Cei 28 de membri UE vor fi solicitaţi să urmeze noile principiile neobligatorii, astfel încât fracturarea hidraulică să fie făcută în condiţii de siguranţă şi fără confuzii legate de reglementările contradictorii în domeniul mediului, între statele membre, se arată în proiectul citat de Bloomberg.

    Recomandările nu vor interfera cu dreptul unei naţiuni de a interzice fracturarea hidraulică.

    Investitorii şi companiile care efectuează activităţi de explorare şi-au exprimat temerile că oportunităţile de a folosi zăcămintele de şist ar putea deveni dificil de valorificat, în comparaţie cu naţiuni precum SUA şi Rusia, întrucât ţările europene introduc noi legi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Natalia Gherman: Gazoductul Iaşi-Ungheni, o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova

     “Ieri am sărbătorit cea de-a 22-a aniversare a independenţei Republicii Moldova, dar ieri am mai avut un eveniment important, anume inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, iar acest proiect pot spune că reprezintă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova”, a afirmat oficialul de la Chişinău, într-un discurs susţinut la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

    De asemenea, Natalia Gherman a arătat că şi celelalte proiecte de interconectare a infrastructurii ţării sale cu cea a României, liniile electrice de înaltă tensiune, construcţia a două noi poduri peste râul Prut sunt “vitale” pentru Republica Moldova asigurând diversificarea pieţei energetice, dar şi facilitarea mobilităţii cetăţenilor său.

    “Toate aceste proiecte ne conectează nu doar din punct de vedere al infrastructurii, dar şi politic şi geopolitic de Uniunea Europeană. Iar bineînţeles, rolul României în aceste proiecte este determinant”, a spus Gherman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia de petrol a SUA a atins cel mai ridicat nivel din 1992. SUA au devenit cel mai mare exportator de produse petroliere din lume

     Noile tehnici de foraj, precum fracturarea hidraulică a formaţiunilor de roci de şist, au determinat creşterea producţiei de petrol a SUA cu 1,8% în săptămâna 1-5 iulie, la 7,4 milioane barili pe zi, cel mai ridicat nivel din ianuarie 1992, potrivit datelor prezentate de Administraţia pentru Informaţii în domeniul Energiei, citate de Bloomberg.

    Creşterea producţiei din Dakota de Nord şi Texas a facilitat de asemenea exporturi mai mari de produse rafinate. Astfel, SUA au devenit cel mai mare exportator de produse petroliere la nivel mondial, inclusiv în ceea ce priveşte benzina şi motorina.

    Exploatarea la scară largă a zăcămintelor de şist din SUA a determinat scăderea influenţei Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), deşi cererea continuă să crească la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Răspunsul meu e da, gazelor de şist. Pentru o naţiune e preferabilă independenţa energetică

     “În privinţa gazelor de şist, nu ştiu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom şti ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri”, a spus Băsescu.

    El a adăugat că Stalele Unite au devenit o ţară independentă din punct de vedere energetic datorită gazelor de şist şi că nu crede că aceasta este o ţară cu dispreţ pentru mediu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro