BusinessMagazin

Tag: incapacitate de plata

  • Argentina, în pragul unei noi crize financiare: Ţara lui Mauricio Macri a intrat în incapacitatea de plată a datoriilor externe

    Oficialii de la Buenos Aires au anunţat miercuri că intenţionează să amâne cu până la şase luni plata unor titluri de stat pe termen lung, în valoare de 7 miliarde de dolari, în timp ce guvernul face mari eforturi de a impune o „reprofilare voluntară” a datoriei de 50 de miliarde de dolari, deţinută în mare parte de investitorii străini.

    Guvernul argentinian a mai anunţat că întârzie rambursarea a 44 miliarde de dolari, bani împrumutaţi de stat de la FMI.

    Această criză a apărut după ce guvernul Mauricio Macri a eşuat în a vinde obligaţiuni pe termen scurt, din cauza căruia guvernul a rămas fără banii necesari pentru rambursările ulterioare. Numai în acest an, Argentina ar trebui să ramburseze aproape 30 miliarde de dolari, scrie Capital Economics, citat de Financial Times.

    Atât moneda cât şi preţul obligaţiunilor argentiniene a scăzut odată cu înfrângerea în alegeri a lui Macri, care a reuşit să creeze relaţii stabile cu investitiorii străini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a evoluat piaţa locurilor de muncă în 2015

    Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.

    În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.

    În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.

    Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.

    De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.

    Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.

    Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.

  • Grecia este mai aproape ca niciodată de intrarea în incapacitate de plată şi de ieşirea din zona euro. Ce înseamnă aceasta pentru români

    Criza grecească a adus Uniunea Europeană pe un teren total necunoscut, iar Grecia mai aproape ca niciodată de expulzarea din zona euro, şi de aceea posibilitatea apariţiei şi consecinţele deja celebrului „Grexit“ nu pot fi ignorate.

    Băncile greceşti sunt printre actorii care au suferit cel mai mult în tragedia greacă, iar defaultul ţării lor sau ieşirea Greciei din zona euro la va scoate cel mai probabil din joc pentru o lungă perioadă de timp.

    Grecia este mai aproape ca niciodată de intrarea în incapacitate de plată şi de ieşirea din zona euro. Ce înseamnă aceasta pentru români

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Argentina va intra în incapacitate de plată. Statul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii

    Pentru a doua oară 12 ani, Argentina va intra în incapacitate de plată. Discuţiile pe care reprezentanţii statului sud-american le-au avut cu reprezentanţii mai multor creditori, la New York, au rămas fără rezultat, astfel încât termenul pentru achitarea datoriei a fost depăşit, relatează Reuters. 
     
    Băncile din Argentina au reuşit să propună un plan de achiziţionare a datoriilor neperformante de la creditori, însă acesta nu a fost acceptat. 
     
    Intrarea în incapacitate de plată va afecta economia aflată deja în recesiune, existând riscul ca preţurile să crească într-un termen extrem de scurt. 
     
    Argentina a mai intrat în incapacitate de plată în 2002, atunci când peste un milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar protestele de stradă, ce au durat săptămâni la rândul, au dus la moartea a zeci de oameni.

  • INTERVIU – Stelian Tănase: Fără sprijin politic, TVR va intra în incapacitate de plată în acest an

     “Televiziunea publică este în pericol. Nefiind în acest an pe agenda celor care decid, a politicienilor importanţi care sunt confiscaţi de două campanii electorale, situaţia televiziunii s-ar putea să nu fie rezolvată, ba dimpotrivă să se agraveze”, spune Stelian Tănase.

    Acesta precizează că nu a mai vorbit de mult timp nici cu Crin Antonescu, nici cu Victor Ponta: “Cred că trebuie nişte consultări. E nevoie de sprijin politic, e nevoie de un plan acceptat de liderii politici pe un termen de doi-trei ani, e nevoie de linişte, ca să avem măcar 10% şanse să salvăm televiziunea. Dacă nu, va intra în incapacitate de plată chiar în cursul acestui an. Dar, dacă nu mi se dă acest sprijin strict necesar, voi demisiona. Va trebui o reformă mult mai adâncă şi va fi o situaţie alarmantă pentru televiziune şi eu nu vreau să se intervină numai în condiţii de forţă majoră. Nu vreau ca TVR să ia foc şi să chemăm pompierii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce efect ar avea un default al Ucrainei asupra României? Care vor fi implicaţiile pentru cursul de schimb şi pentru exporturi


    “Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.

    În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile

    Un element esenţial este că nu subperformanţa financiară a pus capăt activităţii acestor firme (cu siguranţă aceasta a contat, dar nu a jucat un rol crucial în determinarea insolvenţei), ci mai degrabă deciziile defectuoase de management al riscului de credit, gestiunea trezoreriei nete şi finanţarea oportună a ciclului de exploatare, lipsa de capitalizare şi procesul continuu al dezinvestirii în companiile respective.

    “Din analiza noastră, aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau înregistrau o lichiditate teoretică pozitivă (capital de lucru pozitiv)”, arată compania de rating şi consultanţă Coface.

    Conform datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi în baza metodologiei Coface, anul trecut s-au deschis 26.372 de proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu aproximativ 2% faţă de anul anterior, când s-au deschis 25.842 de insolvenţe. Datele sunt preliminare, urmând ca cifrele finale să fie confirmate până la sfârşitul primului trimestru al anului curent.

    În urma calculelor proprii, Coface estimează că numărul real al procedurilor de insolvenţă nou deschise în anul 2013 este de 27.145, creşterea reală faţă de anul anterior oscilând în jurul a 5%. “Ritmul deschiderii acestor proceduri s-a accelerat în trimestrul al IV-lea, creşterea fiind alimentată de efectul negativ propagat de intrarea în insolvenţă a unui număr record de firme medii şi mari, precum şi, probabil, intenţia unor companii de a grăbi demararea insolvenţei pe fondul schimbărilor iminente ale codului insolvenţei. Astfel, datele preliminare confirmă un avans de 12% al insolvenţelor deschise în trimestrul al IV-lea din anul 2013, comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior, iar estimarile Coface pentru datele finale plasează creşterea la peste 20%”, consideră reprezentanţii Coface.

  • Numărul insolvenţelor a crescut cu 9% faţă de 2012

     În primele 11 luni ale anului 2012 s-au înregistrat 24.833 firme intrate în insolvenţă la nivelul întregii ţări, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    În luna noiembrie au intrat în insolvenţă 3.576 de firme, faţă de 3.323 în octombrie, dar mai mult decât dublul celor care au ajuns în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile în luna septembrie (1.536).

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 3.368 (în creştere cu 1,02% faţă de 2012), respectiv 1.649 (+36,39%), urmate de Galaţi cu 1.431 (+27%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 202 de cazuri şi Caraş-Severin – 220 de cazuri în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA se apropie de o soluţie temporară privind plafonul datoriei de stat

     Divergenţele profunde dintre Partidul Republican şi cel Democrat persistă. Opoziţia republicană, majoritară în Camera Reprezentanţilor, preferă să ataşeze condiţii oricărei înţeleger, în timp ce democraţii, care deţin majoritatea în Senat, sunt decişi să nu facă concesii, potrivit Bloomberg.

    Totodată, orice eventual compromis ar trebui să fie formulat astfel încât ambele părţi să se poată declara victorioase. De asemenea, cele două partide trebuie să găsească o soluţie şi pentru o altă problemă urgentă, respectiv bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie. În lipsa unui buget aprobat de Congres, guvernul a fost nevoit să-şi suspende parţial activitatea în urmă cu 10 zile.

    Cu toate acestea, declaraţiile de miercuri ale mai multor congresmeni par să anunţe un posibil acord pe termen scurt care să garanteze ridicarea plafonului datoriei de stat şi evitarea unei posibile situaţii de default. “Nu vom vota împotriva unei iniţiative care asigură că America îşi va plăti datoriile”, a declarat congresmenul democrat Steny Hoyer, membru al Camerei Reprezentanţilor, după o întâlnire cu preşedintele Barack Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro