Introducerea leului afecteaza, fara exceptie, pe toata lumea. De la omul de rand la companii, banci – cu totii isi pun aceeasi intrebare: va fi mai bine, mai putin bine, vor creste preturile, nu vor creste, era necesar sau nu sa taiem patru zerouri din coada leului? Concluzia invitatilor BUSINESS Magazin este ca, mai mult decat asteptata, venirea leului greu a fost dorita de romani. Si, daca vor avea o moneda cu care sa poata sa lucreze mai usor, o vor si face. Iar cand pretul unei masini, sau al unei case va fi exprimat in lei, vom sti ca pariul pus pe leul greu a fost castigat.
BUSINESS MAGAZIN: Peste cateva luni, Romania va introduce leul greu. Intrebarea pe care o pune acum toata lumea este: va aduce el si o crestere de preturi?
MUGUR STET: Daca vorbim despre denominare, vorbim deja despre un fenomen trecut de la 1 martie – ziua in care toti comerciantii a trebuit sa aiba pe raft preturile afisate dual. Daca discutam de rotunjire, aceasta se face la valori de zeci de lei vechi, deci sub un ban nou. Ce s-a intamplat acum ne spun realitatile din magazine. Retailerii profesionisti – cei care au venit din afara – au rotunjit preturile in favoarea clientului. Ii dai clientului aceasta idee ca el are grija de mine, ma duc la el.
Toata discutia cu rotunjirea a pornit de la compararea a doua fenomene care nu pot fi, de fapt, comparate. Pe de o parte, a fost introducerea euro, unde s-a vorbit de acel round up (n.r. – rotunjire). De fapt, nici nu a fost o rotunjire, a fost o reasezare total speculativa a preturilor. Pentru ca din round up-ul din Uniunea Europeana a preturilor s-ar fi ajuns tot la valori sub un euro cent. Or, in realitate, ce s-a intamplat acolo? Au fost cazuri de comercianti, de exemplu in Germania, care au spus de astazi, felul de mancare nu mai e 100 de marci, ci e 100 de euro.
Asta nu mai este rotunjire, aici trebuie sa analizam fenomenul in profunzime. Au fost comercianti in zona euro care au profitat de faptul ca toate impartirile se faceau cu zecimale. Deci nimeni nu putea sa priceapa daca, de exemplu, o sticla de apa minerala care costa doua marci inainte trebuia sa fie echivalentul a un euro si ceva dupa… pentru ca era foarte greu sa faci aceasta conversie in minte… Acesta a fost fenomenul folosit de comercianti. In Romania, ca si in alte tari care au facut denominarea, nu poti sa folosesti aceasta metoda…
BUSINESS MAGAZIN: Si totusi, preturile ar putea fi rotunjite si in sus….
MUGUR STET: Rotunjirea in sus nu poate fi decat de cateva zeci de lei, pentru ca impartirea la zeci, sute, zeci de mii se face simplu: muti virgula. Aici orice om vede daca s-a facut corect; nu poti sa spui ca inainte era 3 lei si acum e 6.
BUSINESS MAGAZIN: Da, dar dupa virgula se poate face rotunjire…
MUGUR STET: Da, dar faci rotunjirea la nivel de zeci de lei… ce poate sa insemne asta la nivelul pietei? Un pret care era 39.999 de lei, va fi, sa spunem, 4 lei in loc de 3,99… deci a fost rotunjit cu 10 lei vechi…
BUSINESS MAGAZIN: Ce se intampla, insa, cu un pret de 475 de mii, sa spunem? Se poate sa se rotunjeasca cifrele dupa virgula, sa dea un numar intreg… din 4,75 sa faca 5, de exemplu…?
MUGUR STET: Nu, nu, asta nu se poate intampla, pentru ca exista un ordin al Ministerului de Finante, de anul trecut, care spune clar cum se poate face rotunjirea. Se poate rotunji in sus la nivel de bani…
BUSINESS MAGAZIN: Ce se va intampla, totusi, cand vor disparea preturile exprimate in moneda veche…?
MUGUR STET: Afisarea duala se termina pe 1 iulie 2006, cand oamenii vor sti de multa vreme cat costa o paine in lei noi. Atunci, daca vine cineva si spune: acum ca a disparut afisarea duala, painea nu mai este 5 lei, ci 6, ii bati obrazul…
BUSINESS MAGAZIN: Afisarea duala pana in 2006 a fost o idee a Bancii Nationale?
MUGUR STET: Nu, asa s-a procedat peste tot unde s-a facut denominarea – afisarea duala a durat cel putin un an de zile. Iar ceea ce la noi este un lucru pozitiv, este aceasta afisare duala cu patru luni inainte de introducerea efectiva in viata de zi cu zi a leului nou. Aceasta perioada de patru luni de zile are doua calitati, foarte bune din punctul nostru de vedere. Pe de o parte, auto-promoveaza leul nou – oamenii se vor intalni patru luni cu acele etichete duale, si chiar daca nu stiu ce este leul nou vor incepe sa puna intrebari, si vor primi raspunsuri. Pe de alta parte, obisnuieste omul cu preturile si in lei noi, pentru ca dupa 1 iulie 2005, preturile vor fi in lei noi, bonurile de la casa vor fi in lei noi, conturile vor fi in lei noi…
CRENGUTA ROSU: Eu ma pot exprima din perspectiva comunicarii si as spune ca sunt in acord cu ceea ce Banca Nationala a facut, cel putin pana la acest moment. Pentru ca mi s-a parut ca din perspectiva cetateanului mediu informat – deci nu sub mediu informat, si nici peste – campania a fost foarte prudent si masurat condusa. In primul rand, mi-a placut faptul ca au reusit sa evite o suprapunere peste campania electorala. Desi anuntul a venit la sfarsitul anului trecut, cand era full electoral campaign (nr. – campania electorala in plina desfasurare) si cand existau niste riscuri majore in a se translata discutia…
MUGUR STET: …da, din mediul real, in mediul politic…
CRENGUTA ROSU: …mi s-a parut ca atunci lucrurile au fost foarte bine conduse. Anuntul a fost facut – deci piata nu a fost lipsita de aceasta informatie, dar nici nu au presat foarte mult, tocmai pentru a evita acest, sa spunem, risc politic. Mi s-a parut super OK.
MUGUR STET: Oricum, exista si legea care aparuse in iulie…
CRENGUTA ROSU: Tocmai aici era problema, ca legea exista, insa in campania electorala riscurile erau absolut uriase. Dupa acest moment, foarte linistit s-a facut trecerea catre noul an, cand informatia a fost abundenta pe mijloacele media. Am inca niste dubii, dar aici poate domnul Stet ne poate da detalii, despre cum urmeaza sa se intample informarea celor care opereaza borderouri, tot felul de raportari – despre cum au posibilitatea sa transleze, cum lucreaza cu cele doua contabilitati – daca exista aceste lucruri puse in opera si daca lumea stie despre ele.
PAUL PASCHIEVICI: In ceea ce priveste contabilitatea, de fapt problema complicata nu e de a trece la leul nou… Problema nu este de a lua niste cifre anterioare – soldurile initiale si rulajele – si de a le imparti la 10.000. 1 iulie nu va fi o muchie de cutit, in asa fel incat toata lumea va intra pe leul greu si va uita de leul usor. Experienta noastra la Ciel in materie de contabilitate si de de mod practic de lucru, ne arata faptul ca ei in iulie o sa mai introduca inca note contabile din ultimul an, si tot asa, probabil o vreme destul de lunga.
Ceea ce inseamna ca la un moment dat toate softurile care incearca sa faca viata utilizatorului cat mai simpla va trebui sa poata lucra dual, si cu moneda noua, si cu moneda veche. Pentru ca e o problema de timp, de istoric, si in contabilitate si in gestiunea comerciala etc. Cum anume se realizeaza treaba asta la nivel de soft? Exista solutii, ele se pot pune in practica, si se vor face in asa fel incat un contabil sa poata, fara nici un fel de problema, pe 15 iulie sa isi aduca aminte ca nu a introdus ceva din iunie, sa intre normal, sa introduca si toate calculele, in mod transparent pentru utilizator, sa mearga mai departe. Aproape ca nu va sti, dar va trebui sa faca operatia constient si sa spuna ca lucreaza pe leul vechi, pentru ca altfel pot aparea niste erori colosale.
CRENGUTA ROSU: Aici am eu, sa spunem, dubii, ca informatia de acest tip a fost comunicata… eu nu ma pot arunca in evaluari de tip economic, nu ma pricep. Insa in partea de comunicare, am experienta introducerii noului sistem contabil de acum 11 ani, in 94, cand chiar am participat la campania respectiva, pentru Ministerul Finantelor. Tin minte ca existau situatii cu oameni cu inchiderea de luna pe masa, disperati ca nu stiau incotro sa mearga. La nivelul de mica organizatie, mica companie, mic intreprinzator – oameni care va trebui sa raporteze intr-un fel datele lor financiare – nu stiu daca s-a facut ceva, nu a fost extrem de vizibil… Stiu ca cetateanul obisnuit stie despre leul greu, stiu ca varstnicii, conform studiilor, s-au bucurat ca revin la ceea ce stiau de multa vreme…
MUGUR STET: Si aici s-au popularizat ordinul si ordonanta, toti contabilii stiu ce inseamna din punct de vedere contabil…
PAUL PASCHIEVICI: Eu cred ca da, pentru ca noi suntem in relatii cu foarte multi contabili si dupa parerea mea, contabilii au destule informatii. Insa nu numai contabilii lucreaza cu situatii financiare, sunt si cei care tin gestiuni comerciale, si cei care fac partea de salarii – ei nu sunt contabili. Pe de alta parte, in toate lucrurile astea exista un mod foarte simplu de a trece peste o presupusa ignoranta a unora dintre ei, si anume a face lucrurile simplu. Adica sa apesi pe un buton care spune acum lucrezi cu leul greu – din acest moment softul va face toate calculele necesare in spate, societatea va trece pe leul nou si lucrurile vor deveni transparente de acum inainte. Cu conditia ca cel care introduce datele sa nu faca absurditati si sa introduca o cifra de zece mii de ori mai mare. Pentru ca atunci se intampla ceva ce e aproape neverificabil – e de conceput ca platesti pe cineva sau ca faci o nota de plata de 100 de mii de lei noi. De aceea, e greu de stiut ulterior daca s-a lucrat cu adevarat in lei vechi, sau a fost doar o greseala. Deci numarul de verificari pe care il poti face ulterior este relativ limitat. Pe de alta parte, trecerea in sine se va face transparent pentru utilizator.
CRENGUTA ROSU: Cred ca in iulie ar fi nevoie de niste linii de comunicare directe intre cetateni si specialistii selectati, pregatiti pentru diferite situatii, care timp de o luna-doua sa ii asiste in acest proces.
PAUL PASCHIEVICI: De fapt, la 1 iulie o sa inceapa din punct de vedere legislativ, dar din punctul de vedere al programelor informatice, exista deja firme care s-au pregatit. In particular, si noi vom avea la inceputul lui aprilie leul greu gata… De ce? Pentru ca stim foarte bine ca multe firme vor vrea sa faca simulari, sa se joace, ca sa vada cum functioneaza. E bine sa le aiba o vreme inainte de momentul zero, ca sa poata sa se obisnuiasca. Este o parte a procesului educational.
CLAUDIU CERCEL: Eu as spune ca este un proces complex, dar nu este in nici un caz la fel de complicat – cel putin din perspectiva data de implicarea mea pana acum in cadrul BRD in proiect – ca introducerea unui sistem nou de conturi. Alte introduceri de sisteme de conturi au fost cu adevarat complicate. In afara de acest lucru, in zona bancara, noi am parcurs trecerea la euro. Si atunci au fost necesare niste ajustari.
PAUL PASCHIEVICI: Apropo, acela a fost momentul in care toata lumea care afisa preturi in dolari a afisat brusc acelasi pret in euro.
CLAUDIU CERCEL: Asta vroiam sa spun legat de impactul asupra preturilor. La ora asta purtam deja impactul unor astfel de cresteri de preturi care au aparut la anumite produse sau pe anumite zone cand s-a trecut de la referinta dolar la referinta euro. Despre impactul trecerii la leul greu asupra preturilor – nu cred ca de aici va incerca majoritatea sa extraga plus de putere in a stabili pretul. Mai degraba din repachetarea de produse – produse schimbate pe ici pe colo, si cu alte preturi – sau din alte fenomene macroeconomice ar putea veni cresterile de preturi generale in aprilie. Poate fi un prilej; dar la fel de bine s-ar putea sa nu se intample. Pe de alta parte avem impactul cursului de schimb, care lucreaza invers. Dar nu cred ca din conversii si din rotunjiri vor fi cresteri de preturi.
MUGUR STET: Cresterea preturilor la energie nu poate avea o influenta in anul 2005 mai mare de 2-3 puncte procentuale pe total economie. Normal, preturile vor creste, inflatie va fi – dar inflatia va fi de 7%. Eu zic ca este un nivel la care am muncit mult sa ajungem, dar un nivel despre care acceptam cu totii ca nu afecteaza fundamentele economiei. Deci nu trebuie sa ne speriem si sa facem din aceasta idee ca preturile vor creste un fel de bau-bau, ca nu mai e cazul… Nu mai avem acele cresteri de doua cifre pe luna…
CLAUDIU CERCEL: S-ar putea ca un mic efect – pentru ca mic cred ca va fi – sa provina si din iluzia monetara. Totusi, treci la un altfel de pret… oamenii s-ar putea simti mai relaxati.
MUGUR STET: Nu e nevoie ca oamenii sa se simta mai relaxati; oamenii vor intelege, pur si simplu, ce li se intampla. Vor reveni la realitate. Nu cred ca romanii doresc sa fie milionari – pentru ca a dori acest lucru inseamna ca esti un specialist in cifre mari, si nu cred ca majoritatea sunt specialisti in cifre mari. De asta se si incurca la calcule. Ganditi-va ca salariul mediu este de 7 milioane si ceva acum…
CLAUDIU CERCEL: Eu chiar as risca o presupunere: s-ar putea sa apara si un efect dezinflationist. De ce? Pentru ca lucrand pentru sume mai mici, banuti, lumea devine mai disciplinata. In acest moment, daca si magazinele au vazut ca de multe ori nu au piesa metalica, si nici clientii nu cer – maresc direct pretul, ca sa nu mai fie nevoie sa tina piesa metalica. Si atunci, cand se va trece la un sistem cu banuti, lumea va incepe sa fie foarte atenta la preturi.
MUGUR STET: Este clar ca banul capata valoare si oamenii vor cere restul..
PAUL PASCHIEVICI: Ceea ce va fi interesant va fi lucrul casierilor… pentru ca ei risca sa dea restul in moneda gresita..
MUGUR STET: Cei care lucreaza la casele de marcat au doua avantaje. Primul este legat de faptul ca leii noi au acelasi fond de culoare si aceleasi personalitati ca pe echivalentul in lei vechi. In plus, noi avem ca politica declarata retragerea cat mai rapida din circulatie a monedei metalice vechi. Tot ce inseamna moneda veche, pe masura ce va fi adusa la Banca Nationala, nu va mai fi repusa in circulatie.
CLAUDIU CERCEL: Inca de la inceput?
MUGUR STET: Da, noi vrem ca partea asta de moneda metalica sa aiba o circulatie curata, civilizata, inca de la inceput.
BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca oamenii se vor obisnui cu moneda metalica?
MUGUR STET: Da, eu nu cred ca vor fi probleme. Cel putin pentru o categorie de oameni, care si acum au apetit pentru moneda metalica – pensionarii.
BUSINESS Magazin: Care credeti ca vor fi problemele pana la introducerea totala a noilor bani?
CRENGUTA ROSU: Faptul ca toata lumea vorbeste despre denominare arata ca exista deja acceptarea, ceea ce inseamna ca de acum incolo, tot procesul va fi mult mai usor de condus. S-a creat acceptarea, este un dat. Trecerea la rafturi s-a facut foarte usor, aproape nesesizabil, incepi sa te obisnuiesti cu ideea, si in momentul in care treci la noul pret deja acceptarea e creata.
CLAUDIU CERCEL: Pot sa spun ca noi ne-am propus sa gandim cotatii chiar in leul nou. Chiar de multe ori pe piata interbancara dam cotatii si in leul nou. Nu cred ca noi vom avea probleme… Sa luam exemplul din Turcia. Dupa introducerea lirei noi, pe piata financiara turceasca au crescut foarte mult ritmul si volumele de tranzactionare si unul din motivele invocate de catre unii dintre jucatori a fost ca s-au redus riscurile operationale tocmai datorita micsorarii numarului de cifre.
BUSINESS MAGAZIN: Mai e, totusi, un aspect: din momentul in care se taie patru zerouri, leul a ajuns cea mai valoroasa moneda din Europa, ca valoare nominala. Se vor simti romanii mai mandri?
MUGUR STET: Confortul psihologic pe care ti-l da aceasta valoare nominala care vine pe pamant este fantastic. Poti sa-ti faci mult mai usor calculele vietii de zi cu zi. Si eu sunt convins ca la anul pe vremea asta vom discuta despre preturi la masini in lei, preturi la case in lei. E normal, pentru ca acum o masina e 360 de milioane de lei. Cum poti sa faci o reclama cu pretul asta?
CRENGUTA ROSU: Pentru ca ai adus asta in discutie, ti-as spune ca de fiecare data cand e vorba despre un premiu, el a fost exprimat in lei, pentru ca suna mult mai spectaculos. Premii de miliarde de lei! De fiecare data cand se vorbea de un pret, el a fost exprimat in euro. Le intelegi, si par mai putin… Simt o sensibilitate de comunicare in privinta leului greu, dar care vine din cu totul alta zona. Vine din aprecierea leului, si discutiile care se poarta la acest moment despre consecintele intaririi leului. Mi-a fost teama, gandindu-ma la leul greu, ca se poate crea confuzie. Fenomenul aprecierii leului, consecintele lui si fenomenul introducerii leului greu, care e altceva….
MUGUR STET: Campania de promovare va incepe pe 20 aprilie, o data cu prezentarea noilor insemne monetare, si va incepe intr-un ritm de zi cu zi, in principal prin colaborarea cu cele doua posturi publice de televiziune si radio. In acel moment, zi de zi vom avea informatii despre leul nou si vom face si o numaratoare inversa.
BUSINESS MAGAZIN: Daca ar fi sa introduceti un slogan pentrul leul greu, ce formula ati alege?
MUGUR STET: Noi l-am introdus deja: leul nou – totul se simplifica.
CRENGUTA ROSU: Nu cred ca este genul de produs care are nevoie de slogan. Asta pentru ca nu ai nevoie de acceptanta. Leul greu deja exista in constiinta oamenilor. Ai nevoie, mai degraba, de un suport. As merge pe un efect traditionalist de genul we re back in business. Adica ne-am intors in liga buna. As miza pe acest efect din mai multe motive: o data, exista expectatia pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007, 2008, 2010 (ma rog) si, doi la mana, omul se va simti mai confortabil cand isi va face calculele zilnice in lei noi.
CLAUDIU CERCEL: As merge pe ceva inrudit cu sloganul BNR. Numai ca as spune altfel: cu leul nou, este tot mai simplu…
BUSINESS MAGAZIN: Eu as merge pe ideea de slogan da-mi restul… Mai doriti sa adaugati ceva?
CRENGUTA ROSU: Am observat ca acceptanta leului greu a venit destul de repede si din partea bancilor. De aceea cred ca si ele au un merit in promovarea noului leu egal cu cel al Bancii Nationale. Unul din clientii mei este o banca si l-am vazut cum s-a comportat. Si nu a fost un comportament singular. Este o forma de normalitate. Cred ca tot acest proces, incepand cu comunicarea si continuand cu parteneriatele ulterioare, s-a intamplat à la carte. Nu sunt foarte sigura ca lucrurile vor merge la fel de bine in aval pentru toti cei care va trebui sa raporteze. Dar daca industria de IT&C e gata, stau linistita. Cate din companiile romanesti folosesc, totusi, programe si cate nu?
PAUL PASCHIEVICI: Programe de contabilitate? Majoritatea. Foarte putine mai folosesc contabilitatea de mana. Chiar si microintreprinderile incep sa apeleze la cabinete de expertiza contabila, la un expert contabil sau la un contabil. Acesta va lucra automat cu un program contabil pentru ca, altfel, este complet nepractic.
CRENGUTA ROSU: Aveti o statistica la nivelul intregii tari despre cate firme folosesc programe de contabilitate?
PAUL PASCHIEVICI: Noi am facut tot felul de sondaje telefonice pentru ca am fost foarte interesati de pozitia noastra pe piata. Din cate imi aduc aminte, peste 85% folosesc programe de contabilitate. As spune ca mai sunt foarte putini cei care nu folosesc softul de contabilitate. Exista si o categorie care isi cumpara programe de la studenti cu un milion de lei, dar ideea e ca folosesc o solutie informatica renuntand la contabilitatea de mana. Pe de alta parte, sunt constient de faptul ca multi oameni sunt ingrijorati in ceea ce priveste trecerea la leul greu, din perspectiva programelor de contabilitate. Mesajul meu pentru acesti oameni este ca nu trebuie sa fie ingrijorati, pentru ca softurile de contabilitate vor fi gata inainte de termenul limita, astfel incat ei le vor putea testa.
MUGUR STET: Eu as adauga, in final, ceva legat de un posibil efect psihologic invers al trecerii la leul greu. Oamenii, cand o sa citeasca in presa despre fraude de un milion de lei (in loc de zece miliarde), o sa spuna ca e vorba de o nimica toata. Mult timp vor ramane in minte cu valoarea veche a milionului de lei.