Tag: improvizatie

  • Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant

    La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
    La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
    Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor. 

  • Povestea “miliardarului nebun”: la 28 de ani a revoluţionat lumea fotografiei

    Tânărul antreprenor a decis să plece pentru o mai lungă perioadă de timp în Australia şi Indonezia, la surf. Pentru a se putea filma, Woodman a improvizat cu un aparat Kodak şi câteva benzi de cauciuc.

    Acesta avea să fie primul prototip de GoPro.

    În anii ce au urmat, Nick Woodman a strâns o avere de peste 2,4 miliarde de dolari, a încheiat parteneriate cu atleţi şi companii de top şi a câştigat un premiu Emmy.

    Tot în această perioadă, el a luptat cu un proces împotriva companiei, a fost declarat cel mai slab CEO al anului 2016 şi supranumit “miliardarul nebun”.

    Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. 

    Woodman şi părinţii săi au investit 260.000 de dolari în prima versiune a camerei GoPro, iar până să împlinească 30 de ani, antreprenorul avea vânzări de peste 350.000 de dolari pe an.

    GoPro este un accesoriu căutat de tot mai multă lume, iar Woodman spune că vrea să continue perfecţionarea camerelor.

  • Scotland Yard: Explozia de la staţia de metrou a fost declanşată de un dispozitiv improvizat

    “La ora 8.20 în această dimineaţă, la staţia de metrou Parsons Green, a avut loc o explozie într-o garnitură de metrou. Apreciem că a fost vorba despre o detonare a unui dispozitiv exploziv improvizat. După cum aţi văzut, există rapoarte privind 18 persoane rănite. Cele mai multe dintre răni sunt arsuri. Locul incidentului rămâne în prezent închis, iar investigaţia continuă. Există multe întrebări urgente în curs de soluţionare, iar sute de detectivi implicaţi verifică înregistrările camerelor de supraveghere, fac o anchetă criminalistică şi discută cu martorii. Această investigaţie este susţinută de colegii noştri de la MI5, care au venit cu expertiza lor în domeniul informaţiilor. Locuitorii Londrei se pot aştepta la o prezenţă sporită a poliţiei, în special în sistemul de transport, de-a lungul zilei”, a declarat comisarul de poliţie Mark Rowley.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea.

    Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea. Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Povestea “miliardarului nebun”: la 28 de ani a revoluţionat lumea fotografiei

    Tânărul antreprenor a decis să plece pentru o mai lungă perioadă de timp în Australia şi Indonezia, la surf. Pentru a se putea filma, Woodman a improvizat cu un aparat Kodak şi câteva benzi de cauciuc.

    Acesta avea să fie primul prototip de GoPro.

    În anii ce au urmat, Nick Woodman a strâns o avere de peste 2,4 miliarde de dolari, a încheiat parteneriate cu atleţi şi companii de top şi a câştigat un premiu Emmy.

    Tot în această perioadă, el a luptat cu un proces împotriva companiei, a fost declarat cel mai slab CEO al anului 2016 şi supranumit “miliardarul nebun”.

    Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. 

    Woodman şi părinţii săi au investit 260.000 de dolari în prima versiune a camerei GoPro, iar până să împlinească 30 de ani, antreprenorul avea vânzări de peste 350.000 de dolari pe an.

    GoPro este un accesoriu căutat de tot mai multă lume, iar Woodman spune că vrea să continue perfecţionarea camerelor.

  • Povestea “miliardarului nebun”: la 28 de ani a revoluţionat lumea fotografiei

    Tânărul antreprenor a decis să plece pentru o mai lungă perioadă de timp în Australia şi Indonezia, la surf. Pentru a se putea filma, Woodman a improvizat cu un aparat Kodak şi câteva benzi de cauciuc.

    Acesta avea să fie primul prototip de GoPro.

    În anii ce au urmat, Nick Woodman a strâns o avere de peste 2,4 miliarde de dolari, a încheiat parteneriate cu atleţi şi companii de top şi a câştigat un premiu Emmy.

    Tot în această perioadă, el a luptat cu un proces împotriva companiei, a fost declarat cel mai slab CEO al anului 2016 şi supranumit “miliardarul nebun”.

    Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. 

    Woodman şi părinţii săi au investit 260.000 de dolari în prima versiune a camerei GoPro, iar până să împlinească 30 de ani, antreprenorul avea vânzări de peste 350.000 de dolari pe an.

    GoPro este un accesoriu căutat de tot mai multă lume, iar Woodman spune că vrea să continue perfecţionarea camerelor.

  • Cele mai ascunse secrete ale stewardeselor: ”Nu avem voie să ne îngrăşăm”

    1. Însoţitorii de zbor pot să supravieţuiască în contexte asemănătoare celor din serialul TV Lost: antrenamentele de supravieţuire se numără printre abilităţile esenţiale ale însoţitorilor de zbor. Astfel, ei ştiu să construiască adăposturi improvizate, să strângă mâncare, să găsească apă potabilă şi să solicite ajutor, chiar şi în situaţia unei prăbuşiri în zona Arcticului, în junglă, în păduri tropicale şi în deşert.

    2. Uşile toaletelor pot fi deschise din exterior de însoţitorii de zbor; astfel că ei recomandă folosirea acestora exclusiv pentru scopurile în care au fost create.

    3. Însoţitorii de zbor nu au voie să bea în noaptea de dinaintea zborului: nu există excepţii de la această regulă; personalul navigant este supus testelor de alcoolemie şi droguri înainte de îmbarcare.

    4. Nu au voie să se îngraşe: după ce au primit o uniformă, nu pot să o schimbe cu o mărime mai mare dacă descoperă că s-au îngrăşat cu câteva kilograme. Reprezentanţii liniei aeriene pentru care lucrează oferă o lună la dispoziţia însoţitorilor de zbor în care să slăbească pentru a ajunge la greutatea iniţială – altfel vor intra într-un program de management al greutăţii.

    5. Sunt antrenaţi pentru a asista la naşterile ce ar putea avea loc în aer: în cazul în care miracolul naşterii se petrece în aer, însoţitorii de zbor au pregătirea necesară ca să asiste naşterea; în cazul operatorilor tradiţionali de zbor, nou născutul ar putea astfel să primească beneficiul de a zbura gratis toată viaţa.

    6. Înaintea fiecărei călătorii, există câte un briefing cu însoţitorii de zbor în care sunt întrebaţi aspecte legate de proceduri şi cunoştinţe medicale; dacă nu răspund corect, nu se vor îmbarca.

    7. Cunosc cele mai bune locuri în care să se distreze: este bine cunoscut faptul că însoţitorilor de zbor le place să se distreze şi, odată ce au ajuns la destinaţie, aceasta este principala lor preocupare: în loc să cumpăraţi un ghid de călătorie, întrebaţi-i pe însoţitorii de zbor care sunt cele mai bune locuri în care să ieşiţi odată ce ajungeţi la destinaţie. Petrecerile lor sunt printre cele mai nebuneşti, astfel că nu refuzaţi oportunitatea de a participa la un astfel de eveniment.

    8. Mulţi dintre însoţitorii de zbor au pregătire în diverse alte domenii: mulţi oameni aleg cariera de însoţitor de zbor ca pe o reprofilare, astfel că în rândul personalului navigant se află foşti profesori, avocaţi, asistente şi chiar şi ofiţeri de poliţie.

    9. Un aspect bine îngrijit este esenţial: există standarde stricte în ceea ce priveşte modul în care însoţitorii de zbor arată, de la lungimea fustei, culoarea rujului – constant aplicat, culoarea unghiilor; câteva companii aeriene testează chiar şi culoarea sutienului înainte de zboruri.

     

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>