BusinessMagazin

Tag: imprimante

  • Epson lansează imprimanta pentru antreprenorii care inscripţionează haine. Costă 15.000 de euro şi imprimă un tricou la jumătate de minut

    Imprimanta este concepută pentru printarea pe tricouri şi le permite utilizatorilor să demareze o afacere în domeniul vestimentar cu o investiţie de 15.000 de euro. 

    SureColor SC-F2000 imprimă un tricou în 27 de secunde.

    „SureColor SC-F2000 este concepută pentru antreprenorii care doresc să se implice în procesul de creaţie şi văd în industria vestimentară o oportunitate de business. Din acest punct de vedere, consumul redus de cerneală şi calitatea imprimării comparativ cu alte branduri din această industrie oferă premisele pentru a obţine o rentabilitate mare a investiţiei”, a declarat Alina Silvestru, specialist în marketing pentru România şi Bulgaria în cadrul Epson.

    Epson este unul dintre cei mai importanţi producători de imprimante, proiectoare şi LCD-uri din lume.

  • Cel mai bun început de an din ultimii patru pentru electro-IT

    ”Cea mai mare creştere în valoare (aproximativ 33%) a fost generată de sectorul telecom, care a atins 117 milioane euro, deţinând astfel titlul de cel mai mare sector. De un bun început de an au avut parte şi pieţele de electronice, electrocasnice mici şi mari, cu rate de creştere pozitive comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pieţele de echipamente foto, IT şi imprimante, multifuncţionale şi consumabile sunt singurele care au înregistrat scăderi comparativ cu trimestrul I din 2013, cea mai mare fiind pentru piaţa foto (aproape -40%)“, arată rezultatele studiului GfK Temax pentru România.

    Datele GfK confirmă ceea ce operatorii de telefonie mobilă spun de câteva trimestre încoace: vânzarile de smartphone-uri au accelerat, avansând cu rate de creştere semnificative. Segmentul smartphone a continuat să înregistreze creşteri considerabile, de două cifre, în timp ce telefoanele mobile clasice pierd în continuare teren. Produsele care au contribuit semnificativ la creşterea pieţei de telecom au fost cele ce permit conexiuni 3G şi chiar 4G, cele care încorporează o cameră de minimum 5 MP şi cu dimensiuni mari ale ecranelor (mai mari de 4 inci).

    Primul trimestru al anului a adus o creştere de aproape 11% pentru piaţa electrocasnicelor mari, însă din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute a fost mai slab decât primul trimestru din 2012. S-au vândut însă produse mai scumpe, astfel că valoarea vânzărilor din primul trimestru este cea mai mare din ultimii patru ani, potrivit datelor GfK.

    Piaţa electrocasnicelor mici a înregistrat încă un trimestru de creştere, cu o rată de 7,9%. Fiecare categorie a avut un produs-cheie care a contribuit la atingerea unei valori de 26 de milioane de euro. Înregistrând o rată de creştere de două cifre, aparatele de tuns, aparatele de bărbierit şi epilatoarele au generat o evoluţie pozitivă în segmentul de îngrijire personală.

    Primul trimestru a adus o creştere de aproape 4% în sectorul electronicelor. Vânzările totale au atins 61 de milioane de euro. În cadrul sectorului de electronice, atât televizoarele cu ecran plat, cât şi consolele de jocuri au avut o evoluţie bună. În timp ce televizoarele cu ecran plat au înregistrat o rată de creştere de o cifră, consolele video au avut o performanţă foarte bună, crescând cu o rată de două cifre.
     

  • Cel mai bun trimestru pentru electro-IT de la debutul crizei

    De altfel, trimestrul patru a fost pentru piaţa de profil cel mai bun din ultimii cinci ani marcaţi de criză, vânzările avansând cu aproape 11%, la 626 mil. euro, potrivit studiului Temax realizat de compania de analiză GfK.

    Datele GfK Temax arată că piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată – electronice, electrocasnice, IT, foto, telecom, echipamente pentru birou şi consumabile – a crescut susţinută de toate categoriile, cu doar două excepţii – aparatele foto şi imprimantele. Celelalte segmente au avansat în special în ultimul trimestru, astfel că la finalul lui 2013 vânzările de electrocasnice mari creşteau cu 5,3%, electrocasnicele mici cu 9,2%, iar IT-ul cu 1,6%.

    Piaţa electronicelor a crescut la nivelul întregului an după trei trimestre de scăderi consecutive. În ultimele trei luni din an avansul a fost de circa 8%, compensând astfel evoluţia slabă din prima parte a anului.

  • Cine sunt antreprenorii care fac business cu imprimante 3D

    Alexandru Cristal şi Laura Steigerwald au pornit în 2006 ceea ce avea să devină trei ani mai târziu una dintre puţinele companii din România care să investească în tehnologia de imprimare în format tridimensional. Spot Design oferă practic servicii de tipărire 3D în praf compozit adresate cu precădere arhitecţilor şi studenţilor din domeniu, inginerilor proiectanţi şi modelatorilor 3D.

    Investiţia iniţială, în 2009, a fost de aproximativ 55.000 de euro prin leasing pentru imprimanta 3D Zcorp Spectrum 510 Full Color şi firma urmează să primească o a doua imprimantă 3D în următoarele luni, de astă dată în valoare de numai 18.000 de euro. “Făceam machete imobiliare şi lucram la proiecte de diplomă pentru studenţii de la Arhitectură, doar că dura chiar şi o lună şi jumătate să finalizăm o lucrare prin metodele tradiţionale. Acum putem preda un proiect în cel mult 10 zile”, explică Alexandru Cristal.

    Dincolo de proiectele de diplomă ale viitorilor arhitecţi cu preţuri de pornire de 150 de euro ce pot ajunge chiar şi la peste 1.000 de euro în funcţie de complexitate, cei doi antreprenori au primit de-a lungul timpului şi proiecte din mediul de business. Au lucrat, spre exemplu, macheta centrului istoric al Bucureştiului expusă în muzeul Băncii Naţionale Române, au produs chiar prototipuri de dispozitive mobile pentru braşovenii de la Allview sau de aparate de taxare RATB, iar anul trecut de sărbători au avut un contract pentru globuri de Crăciun, cu preţuri între 15 şi 20 de euro bucata. “Cererea e totuşi destul de scăzută pentru că tehnologia nu e foarte cunoscută”, spune antreprenorul, cu menţiunea că imprimarea 3D înseamnă cel mult 10-15% din afacerile anuale care au depăşit în 2012 pragul de 100.000 de euro.

    Un obiect mic, precum un pandantiv sau ceva care să încapă în palmă, necesită în jur de trei ore de muncă şi poate costa chiar mai puţin de 10 euro. Macheta clădirii BNR prezentată în paginile revistei a fost tipărită în aproximativ două zile şi a costat 350 de euro. “Pot fi realizate orice fel de obiecte, dar o asemenea imprimantă nu este eficientă să tipărească un obiect mărunt, costurile sunt prea mari”, explică Alexandru Cristal de ce nu se justifică deocamdată un business de tipărire de obiecte personalizate.

  • Recesiunea copiata la imprimanta

    Lucreaza de aproape 30 de ani in companie si le-a vazut pe toate
    de cand a intrat in afacerea cu scannere, proiectoare si
    imprimante. Hiromi Taba este astazi presedintele si directorul de
    operatiuni al Epson Europe, centrul european al Seiko Epson
    Corporation din Japonia. Era 1983 cand ajungea in departamentul de
    cercetari si planificare de marketing, ulterior avansand in
    ierarhie in mai multe functii de conducere. Criza economica si
    dezastrul de la Fukushima au fost probleme mai putin obisnuite
    pentru managerul japonez. Brusc, clientii cu afaceri mari au decis
    sa nu mai investeasca in aparatura noua si, dorindu-si cat mai
    multi bani lichizi, au incetat comenzile. Cata vreme mai bine de
    jumatate dintre clientii Epson sunt companii, efectele nu au
    intarziat sa apara. Este, deci, un motiv de expunere in plus pentru
    ca sectorul afacerilor a fost primul lovit de vicisitudinile
    recesiunii. Scaderea a fost insa de putin peste 10%, iar in 2011
    s-a oprit.

    S-a schimbat insa comportamentul clientilor. “Iremediabil”,
    spune Taba: “Decat sa aiba stocuri pentru trei saptamani, acum
    acestea se intind pe cel mult o saptamana, iar noi credem ca, desi
    va urma iesirea din criza, ei nu vor reveni la vechile obiceiuri”.
    Interesant e ca atat clientii obisnuiti, dar si companiile au
    inteles ce inseamna reducerea costurilor. Iar cresterea din
    ultimele luni se bazeaza tocmai pe noile lansari de produse mai
    eficiente. Practic, cele menite sa sprijine clientul in taierea
    cheltuielilor, care chiar sa se simta in buzunar prin cheltuieli
    mai mici cu 20-40%, nu au avut probleme la vanzare.

    Cea mai mare parte a pietelor mature, SUA, Japonia si Europa de
    Vest au fost puternic afectate de recesiune. Daca ne referim la
    dimensiunea afacerilor, Romania nu este o piata mare pentru zona
    europeana, dar la nivel de regiune potentialul de crestere este
    “urias”. In cealalta tabara, China si statele Asiei de Sud-Est au
    crescut in ciuda valului de cadere economica globala, in timp
    ce Orientul Mijlociu si Africa au rezistat cu bine crizei.

    In parte, in statele unde vanzarile Epson au ramas constante sau
    au crescut, spune Taba, nu exista lanturi internationale de banci,
    iar impactul global nu e atat de mare: “Cererea puternica din China
    este un alt motiv pentru care statele invecinate au reusit sa
    exporte mai mult si sa-si atraga beneficii enorme de pe seama
    acestei tendinte”.

    Tarile vecine Chinei au fost salvarea si in perioada de dupa
    cutremurul devastator urmat de valul tsunami din primavara. Epson
    detine chiar la Fukushima, zona puternic afectata de dezastrul
    nuclear care a urmat valului tsunami din martie 2011, o fabrica de
    quartz pentru dispozitive electronice, segment unde compania are
    peste 30% cota de piata la nivel global. Au fost raportate
    distrugeri in acea zona in ce priveste aria de fabricare, dar si in
    celelalte trei fabrici din arhipelag – “mult mai afectate”.

    Imprimantele au insa mii de subcomponente in constructie, iar
    aici solutiile s-au gasit cu dificultate: “Ne-a luat ceva timp si
    inca nu suntem complet refacuti dupa Fukushima, dar produsele ies
    la aceleasi standarde de calitate, iar vestea mai buna a fost aceea
    ca avem mari fabrici in Malaiezia, Thailanda, Singapore si China,
    care au putut sa faca fata cererii”. Ce a fost mai greu a trecut,
    iar optimismul este acum cel in care se increde seful Epson Europe.
    In viziunea sa, semnele redresarii pietei au aparut si vor continua
    sa apara si in 2011 si 2012, desi sunt si incertitudini in tarile
    din sudul Europei. Per total, piata insa va creste, iar cartile
    norocoase pentru Europa vor fi Germania, tarile scandinave si
    Europa de Est.

  • Epson a devenit sponsor oficial al echipei Manchester United

    Parteneriatul, incheiat pe doi ani si implicand o suma despre
    care Marketing Week a scris ca se ridica la 3 milioane de lire (3,5
    milioane de euro), in timp ce unele ziare britanice au pomenit de 3
    ani si o suma “cu sapte cifre”, a fost facut public pentru fani in
    pauza dintre meciul Manchester United si Blackburn Rovers,
    desfasurat sambata pe stadionul Old Trafford din Manchester.

    “Intelegerea cu Manchester United aliniaza Epson cu un brand
    recunoscut la nivel global, aducandu-l astfel mai aproape de
    consumatori”, a spus Minoru Usui, presedinte global al Epson. David
    Gill, directorul executiv al Manchester United, s-a declarat
    “incantat de faptul ca Epson a devenit partenerul nostru comercial”
    si a spus ca spera sa dezvolte un program de comunicare interesant,
    “care va ajuta ambele afaceri sa se dezvolte”.

    Miliardarul american Malcolm Glazer, proprietarul Manchester
    United, a batut palma cu Epson dupa ce in presa insulara a circulat
    zvonul ca, din cauza datoriilor mari, ar vrea sa vanda clubul si ca
    Epson ar putea fi un candidat in acest sens.

    Conform topului celor mai bogate cluburi din lume, publicat in
    primavara de Deloitte, Manchester este pe locul al treilea, cu
    venituri de 327 milioane de euro in sezonul 2008/2009, devansat de
    Real Madrid (401,4 milioane de euro) si FC Barcelona (365,9
    milioane de euro). In acelasi timp, familia Glazer a acumulat, de
    cand a preluat gruparea din Manchester, datorii de 1,1 miliarde de
    lire sterline (aproximativ 1,2 miliarde de euro).

  • Revista presei economice din Romania

    Romania va ajunge la nivelul valoric al PIB din 2008 abia in 2013,
    sustine un studiu al FMI, citat de Gandul, insa cresterea
    progresiva din anii urmatori nu va aduce neaparat si o crestere a
    nivelului de trai, conform analistilor. Romanii cumpara de doua ori
    mai putine bijuterii decat inainte de criza, iar din cele cca 9,7
    tone de bijuterii din aur si pietre pretioase si semipretioase
    cumparate in ultimul an, o treime reprezinta piata neagra.

    Bucurestenii cauta locuinte ieftine situate in zone apropiate de
    statiile de metrou, scrie Evenimentul Zilei, astfel incat
    cele mai cautate zone sunt cartierele Titan, Dristor si Drumul
    Taberei, urmate de Militari, Berceni si Iancului. Acelasi ziar
    publica un articol despre ce pot face cele mai noi imprimante
    lansate pe piata, notand ofertele cu care Canon, Xerox si HP
    incearca sa-si castige cumparatori.

    Grupul industrial german Siemens a anuntat ca a incheiat un
    acord cu Enel Green Power prin care va furniza
    companiei italiene 260 de turbine eoliene pentru diverse proiecte
    europene, inclusiv din Romania, informeaza Adevarul. Pe de
    alta parte, Transelectrica are mari probleme cu obtinerea de noi
    finantari pentru modernizarea si extinderea retelei de
    electricitate, asa incat reducerea investitiilor in retea va
    intarzia constructia unor noi centrale producatoare de energie, in
    special turbine eoliene.

    “Cat ne-ar costa sa renuntam la FMI” socoteste
    Romania Libera, conchizand ca daca vrea sa-si ia inapoi
    libertatea economica, statul roman ar trebui sa plateasca in plus
    dobanzi de 1-2 miliarde euro pe an, iar daca Guvernul nu va fi mai
    credibil decat umbrela FMI, renuntarea la acord ar duce şi la
    derapaje economice majore. Sindicatele din industria alimentara
    ameninta din nou cu cresteri de preturi daca presedintele nu
    promulga legea de reducere a TVA la 5% pentru alimentele de
    baza.

    In timp ce retelele romanesti de magazine (Pic, Spar, Trident) cad
    pe capete, Carrefour ia un imprumut de 60 de milioane de
    euro de la subsidiara companiei franceze din Olanda, care vor avea
    probabil ca destinatie continuarea extinderii, scrie Ziarul
    Financiar    . Romania a atras pana acum 100 de milioane de euro
    din fonduri europene in domeniul medical, dintr-un total de 174 de
    milioane disponibile, dar numarul total al proiectelor depuse
    depaseste considerabil aceasta suma.

  • Negru pe alb despre industria tipografica sau cum se vede viitorul de la Dublin

    De bariera de la intrarea micului orasel intins pe o suprafata
    de peste 800.000 de metri patrati nu treci prea usor. Inconjurat de
    padure si de-a dreptul invadat de iepuri, complexul Dublin Inkjet
    Manufacturing Operation, cum este numit centrul de cercetare si
    dezvoltare al HP din Irlanda, pastreaza secrete importante legate
    de productia de cerneala si consumabile pentru imprimante. In afara
    de cei 2.000 de angajati, accesul este permis numai in urma unui
    filtru de securitate continuat apoi la intrarea in cladire, unde
    sunt retinute pana la plecare aparatele de fotografiat.

    Tehnologia din spatele unui cartus de cerneala este in sine
    foarte sofisticata, implicand luni de cercetare amanuntita doar
    pentru a determina un detaliu precum tiparirea unui numar mai mare
    de pagini sau imprimarea pe diverse tipuri de hartie, iar orice
    informatie scapata in afara companiei se poate transforma in
    pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro.

    Precizia cu care curge o picatura de cerneala, la o viteza de 50
    de kilometri pe ora, este egala cu cea necesara pentru a trage cu
    arcul de la o distanta de 100 de metri, nimerind fix la tinta. Iar
    asta se intampla pentru fiecare duza din cele cateva mii care varsa
    cate 36.000 de picaturi de cerneala pe secunda; pentru o fotografie
    sunt necesare mai bine de 30 de milioane de picaturi.

    Orice detaliu conteaza, iar cerneala este poate cel mai
    important dintre ele. Pentru dezvoltarea unui anumit tip de
    cerneala, cercetatorii au nevoie de cel putin trei ani, timp in
    care experimenteaza cu diferite elemente pentru a determina
    compozitia potrivita, folosind pe parcurs cantitati enorme de
    consumabile. Cerneala este componenta cea mai importanta a unui
    cartus, intrucat nu numai ca determina ce numar de pagini poate fi
    imprimat cu o anumita cantitate sau viteza cu care se usuca pe
    hartie, dar si rezistenta la trecerea timpului, perioada care a
    ajuns deja, in cazul anumitor tipuri de hartie si cerneala, la mai
    bine de 100 de ani.

    Inaugurat in 1995 cu o investitie de 101 milioane de dolari,
    centrul de cercetare si dezvoltare din Dublin a fost la inceputuri
    si cea mai mare fabrica de cerneala si consumabile a HP. Intre timp
    insa, balanta a inclinat mai mult spre cercetare, desi inca sunt
    desfasurate activitati de productie destinata exportului, in
    special catre piata europeana. O mica parte ajunge inclusiv in
    Romania, o piata dominata multa vreme de cartuse reincarcabile
    acasa si de tiparit pana aproape de uscarea cartusului.

    “Desi piata alternativa exista in continuare si nu este deloc
    neglijabila, consumatorii au inceput sa se orienteze tot mai mult
    spre consumabile originale”, observa Andrei Draghicescu, supplies
    brand manager in divizia de Imaging and Printing a HP Romania, cu
    argumentul ca, in conditii comparabile, un cartus original
    tipareste cu 34,7% mai mult decat unul alternativ.
    “Disponibilitatea la raft in magazine a altor tipuri de consumabile
    a scazut cu 20% sau poate chiar mai mult in ultimii cinci ani, iar
    locul lor a fost luat de consumabile produse de aceleasi companii
    care produc si imprimantele”, spune managerul.

    Este adevarat, metoda reincarcarii cartusului cu seringa este
    inca folosita, iar in contextul problemelor economice actuale,
    multi consumatori fortati de imprejurari inclina acum spre
    consumabilele alternative mai ieftine, insa majoritatea cumpara
    cartuse originale, sesizand din propria experienta diferentele.
    “Producatorii de imprimante comercializeaza cartuse create special
    pentru fiecare model, asa incat consumul sa fie optim. Astfel, un
    cartus compatibil sau reincarcat care pare la prima vedere mai
    ieftin este in realitate mai scump, pentru ca numarul de pagini ce
    pot fi imprimate este mai mic”, sustine Ciprian Baranga, director
    de vanzari si marketing al Epson Romania si Bulgaria, adaugand ca
    in cazul utilizatorilor de imprimante Epson, numarul celor care
    folosesc cartuse reincarcate sau compatibile este foarte
    scazut.

  • Xerox asteapta afaceri de cel putin 50 mil. euro in 2008

    "Pentru 2008, ne-am propus sa mentinem ritmul de crestere a veniturilor obtinut in anul precedent", a declarat Marius Persinaru, directorul general al Xerox Romania si Republica Moldova.

    Anul 2007 a fost incheiat cu o cifra de afaceri de aproximativ 41,2 de milioane de euro (61 de milioane de dolari), cresterea de 22% fata de 2006 fiind peste nivelul de evolutie al pietei, calculat de compania de cercetare IDC la aproximativ 11 procente. Potrivit lui Persinaru, cresterea a fost sustinuta in principal de segmentul serviciilor de management al documentelor si de vanzarea de imprimante si multifunctionale.

    Cea mai mare parte a veniturilor companiei, in proportie de peste 95% provine din piata locala, Republica Moldova fiind deocamdata o piata nesemnificativa. Tocmai din acest motiv, Xerox nu dispune de un birou local in Republica Moldova, managementul fiind asigurat din Romania, iar operatiunile fiind desfasurate prin intermediul distribuitorilor si comerciantilor locali.

    "Per ansamblu, anul 2007 a fost cel mai bun an al companiei dupa 1990. Acest lucru se datoreaza intr-o anumita masura si investitiilor facute de companie in dezvoltarea si extinderea departamentului de servicii de management al documentelor", explica Persinaru, referindu-se la centrul de scanare si arhivare inaugurat la finalul anului trecut in Pipera, in urma unei investitii de aproximativ 337.500 de euro (jumatate de milion de dolari).

    Principalele linii de business ale companiei sunt reprezentate de zona serviciilor, care a inregistrat o crestere a veniturilor de aproximativ 30%, zona echipamentelor de birou, unde cresterea fata de 2006 a fost de 45 de procente, zona echipamentelor de productie si cea a mediilor de imprimare.

    Xerox Romania si Republica Moldova numara in prezent peste 210 angajati si are in plan pentru anul acesta sa extinda echipa cu aproximativ 20% pe fondul nevoii de resurse umane in departamentul de servicii si externalizare.