BusinessMagazin

Tag: impozite locale

  • Firea majorează taxele şi impozitele locale

    Firea face, în sfârşit, ceva vizibil: majorează taxele şi impozitele locale. Consiliul General al Municipiului Bucureşti se reuneşte, de la ora 15.00, pentru a aviza creşterea impozitelor şi taxelor locale, începând cu anul 2019. 
     
    Potrivit unuia dintre proiecte, mai multe taxe şi impozite locale în municipiul Bucureşti ar urma să crească începând cu anul 2019.

    În expunerea de motive sunt invocate prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, potrivit cărora în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale sumele se indexează anual, până la data de 30 aprilie, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior.

    50 de cişmele publice ar putea fi instalate în Bucureşti, în cazul în care CGMB va adopta proiectul tehnic aferent obiectivului de investiţii “Reţeaua metropolitană de cişmele publice”.

    CGMB urmează să se pronunţe şi asupra unei alte propuneri, conform căreia alocaţiile de hrană pentru pacienţii din spitalele aflate în subordinea PMB vor fi majorate cu 50%.

    Pe ordinea de zi mai figurează asocierea cu Consiliul Local Snagov în vederea proiectării, implementării şi finalizării unei baze sportive şi a unui liceu la standarde internaţionale, pe un teren situat în satul Snagov (comuna Snagov), scrie realitatea.net

  • O primărie din România vrea să mărească taxele şi impozitele locale, după modificarea Codului Fiscal, pentru a acoperi salariile angajaţilor

    Conform primarului municipiului Botoşani, Cătălin Flutur, ultimele modificări legislative în ceea ce priveşte Codul Fiscal afectează drastic veniturile primăriei, care vor scădea semnificativ anul viitor.

    „Bugetul local se constituie din două mari surse – impozitele şi taxele locale şi cotele care ne revin nouă de la bugetul de stat, din impozitul pe venitul global plătit de firme. Impozitul pe venit, care venea în completarea bugetului nostru şi era partea cea mai importantă, era de 16%, însă s-a redus la 10%. Împreună cu colegii din Asociaţia Municipiilor, am făcut o serie de calcule şi pierderile sunt extraordinar de mari. Pierdem, în cel mai bun caz, 40 la sută din aceste venituri”, a declarat primarul municipiului Botoşani, Cătălin Flutur.

    Pentru a mai reduce din pierderile preconizate odată cu aplicarea prevederilor noului Cod Fiscal şi pentru a putea acoperi majorările de salarii care au fost date din 1 iulie 2017, municipalitatea vrea să crească taxele şi impozitele locale cu 18%, ultima majorare a acestora având loc în 2013.

    Cititi mai multe pe wwwmediafax.ro

  • Cum forţează Guvernul primăriile să majoreze taxele şi impozitele locale

    Impozitul pe venitul global reprezintă cam jumătate din veniturile unui municipiu din România, iar reducerea impozitului pe venit la 10% ar putea găuri semnificativ bugetele locale.

    Primăriile se finanţează în bugetele locale cu 47% din impozitul de 16% per fiecare angajat. Reducând impozitul la 10% per angajat în bază pachetului de transfer de contribuţii din sarcina angajatorului în cea a angajatului, primăriilor le scad bugetele cu până la 30%.

    “Şi că să compenseze pierderea, primarii vor majora taxele şi impozitele locale, după cum le este permis în codul fiscal”, explică realizatorul TV Denise Rifai.

    De partea cealaltă, ministerul de Finanţe speră să economisească prin această mutare aproximativ 13 mld lei.

    Primarii solicită să li se acorde la bugetele locale 70% din noul impozit pe venit de 10%. “Dar asta ar însemna că Guvernul degeaba ar mai implementa măsura pentru Executivul speră să ia de la primării 13 mld lei şi să i mute unde au ei nevoie, în deficit, că să poată susţine creşterile salariale din legea salarizării unitare”, mai spune realizatoarea Realitatea TV.

     

  • Termenul pentru plată pentru impozitele locale a fost prelungit până la 31 mai

    Termenul pentru plată pentru impozitele locale şi pentru depunerea unor declaraţii a fost prelungit cu trei luni, a anunţat miercuri Ministerul Finanţelor Publice.

    Astfel, termenul de declarare a clădirilor cu destinaţie nerezidenţială sau mixtă deţinute de persoanele fizice a fost prelungit de la 31 martie la 31 mai.

    De asemenea, persoanele fizice şi juridice pot depune declaraţii pentru mijloacele de transport şi mijloacele de transport radiate până la data de 31 mai (în loc de 31 martie).

    Primul termen de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi pe mijloacele de transport datorate de orice contribuabil a fost prelungit de la 31 martie la 30 iunie.

    Odată cu modificarea termenelor de declarare şi de plată sunt prelungite şi termenele legate de facilităţi.

    Contribuabilii care achită integral, până la 30 iunie 2016, impozitele pe clădiri, terenuri, mijloace de transport beneficiază de bonificaţia stabilită de către Consiliile locale. 

  • Visa: Guvernul ar putea stimula populaţia să plătească taxele locale cu cardul printr-un discount

    “Orice iniţiatăvă care ar duce la creşterea plăţii de impozite şi taxe locale, mai ales online, este pozitivă. Din perspectiva noastră, demersul autorităţilor este unul pozitiv, mai ales pentru primăriile care nu acceptă plata cu cardul în prezent. de la 200 de primării care acceptă în prezent şi până la câteva mii există cale lungă şi credem că aici s-ar putea constitui marea valoare care ar putea fi adusă”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Directorul Visa a arătat că populaţia ar putea fi stimulată de către Guvern pentru a se orienta către plăţile de taxe şi impozite cu cardul în defavoarea numerarului, prin oferirea unei reduceri la sumele de plată, aşa cum există discountul pentru orice contribuabil care plăteşte taxele anuale integral în primul trimestru din an.

    “Cred că este momentul în care autorităţile, dacă se angajează pe acest drum, să articuleze concret preferinţa pentru plata electronică şi s-o susţină, poate, printr-un discount mai mare faţă de plata în numerar. Dacă te angajezi şi spui ca preferi plăţile electronice, este important să stimulezi şi să oferi anumite stimulente preferenţial pentru plata electronică“, a spus Creţu.

    El a precizat că, din valoarea totală a banilor aflaţi pe carduri în România, de 30 miliarde euro, valoarea plătită cu cardul se situează sub 20%, restul reprezentând retragerile de la bancomate, însă ca număr de tranzacţii aproape una din două operaţiuni cu cardul reprezintă o plată.

    “Plata taxelor cu cardul, în schimb, este mult la început, pe primele opt luni fiind consemnate circa 374.000 de tranzacţii, în valoare de 134 milioane lei. Pentru a se dezvolta segmentul acestor plăţi este nevoie de extinderea reţelei de acceptare, la fel ca în reţeaua comercială“, a afirmat Creţu.

    Valoarea medie a plăţii cu cardul se ridică la 34 de euro (circa 150 de lei), în timp ce valoarea medie a taxei locale este de aproximativ 250 de lei, potrivit datelor Visa.

    Directorul Visa a arătat că primii care îşi vor plăti electronic impozitele şi taxele vor fi cei care efecutează plăţi cu cardul regulat, de cel puţin o dată pe săptămână. El apreciază că, în primă fază, circa 10% dintre deţinătorii de carduri vor putea beneficia de această măsură.

    Potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Întrebat dacă nivelul comisioanelor este mulţumitor, Creţu a reiterat ideea că reglementarea comisioanelor este o măsură care nu sprijină sistemul de plăţi cu cardul, întrucât e nevoie de beneficii atât pentru instituţia de credit care a emis cardul, cât şi pentru entitatea care acceptă cardul, respectiv Trezoreria în acest caz.

    “Dincolo de faptul că reglementarea comisioanelor este privită într-un anumit fel de industrie şi dintr-o altă perspectivă de către autorităţi, cred că ce este important că o astfel de iniţiativă, care deschide un nou drum, să fie implementată cum trebuie, astfel încât să fie fezabilă şi să dea posibilitatea volumelor mari pe care le vizează, pentru că aceasta a fost dorinţa Ministerului de Finanţe, să crească semnificativ volumul de plăţi electronice a taxelor şi impozitelor”, a comentat reprezentantul operatorului de plăţi.

    Pe de altă parte, el a confirmat declaraţia ministrului Finanţelor, potrivit căreia România va fi prima ţară la nivel global care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele, dacă implementează rapid procedurile.

    “Am fi prima ţară din lume în care un minister, respectiv o trezorerie naţională devine acceptator de plăţi cu cardul. Văzând ordonanţa în final, scrisă, pentru că au avut loc discuţii anterior la care am participat, am început deja consultările în interiorul organizaţiei pentru că aceste lucruri presupun ca Ministerul de Finanţe să devină membru Visa pentru a oferi acest serviciu de acceptare a plăţii cu cardul, aşa cum o fac toate băncile comerciale care sunt membri Visa”, a punctat Creţu.

    El consideră că implementarea sistemului nu va fi uşoară, având în vedere numărul mare al instituţiilor care urmează să fie integrate. Procesul de integrare dintre Trezorerie şi administraţiile locale va fi realizat de către Finanţe, existând deja o integrare în ceea ce priveşte plăţile şi fluxurile de bani.

    “În ceea ce priveşte relaţia cu noi, evident va trebui să facem nişte teste, certificări să ne asigurăm că o tranzacţie care este autorizată pe un card Visa emisă de oricare dintre băncile din România va fi acceptată, banii vor fi debitaţi în condiţii normale pentru această plată la Trezorerie”, a spus directorul organizaţiei.

    El nu a putut aprecia când se va putea face prima plată prin noul sistem, însă confirmă spusele ministrului Finanţelor, că este nevoie de 6-12 luni pentru implementarea proiectului, astfel încât plăţile să poată fi realizate în a doua parte a anului viitor.

    Totodată, Creţu atrage atenţia că acest proiect trebuie implementat foarte bine din punct de vedere tehnic-operaţional, fiind necesar aportul specialiştilor din industrie în acest proces.

    “Dimensiunea lucrării este în curtea Ministerului de Finanţe, certificările cu noi vor avea loc în ultima parte a acestei lucrări operaţionale. Cred că această activitate este una specifică, tehnică-operaţională, care trebuie făcută bine, de aceea este important ca în back-office această activitate să fie desfăşurată de nişte entităţi care ştiu să lucreze în această activitate, fiind unul dintre punctele exprimate în discuţiile pe care le-am avut şi cred că Ministerul de Finanţe a înţeles că, deşi este iniţiativa dânşilor şi vor avea controlul, au nevoie şi de o componentă tehnică specializată pentru a desfăşura această activitate”, a mai spus directorul Visa.

    La fel de importante sunt însă, în opinia lui, şi componenta de mentenanţă a sistemului, dar mai ales cea de promovare, astfel încât populaţia să afle că îşi poate plăti taxele şi impozitele cu cardul.

    Ordonanţa stabileşte că nu sunt acceptate alte costuri sau comisioane (cu excepţia celui de 0,3% din valoarea tranzacţiei), inclusiv licenţe, mentenanţe sau îmbunătăţiri ale sistemelor solicitate de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi. În plus, operatorii sistemelor de plăţi trebuie să accepte realizarea unor acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor pentru a utiliza plăţile electronice cel puţin o dată pe an.

    Faţă de condiţiile specificate, pot apărea condiţii suplimentare ulterior conectării Trezoreriei la un sistem de plată, pe care acesta trebuie să le accepte în maxim trei luni de la aprobarea lor, altfel procesarea cardurilor de plată aferente sistemului respectiv va fi sistată.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, se precizează în comunicatul ministerului.

    Guvernul estimează costuri la bugetul de stat, în urma aplicării proiectului, de 700.000 de lei pentru anul viitor şi 1,2 milioane lei pentru 2016, iar la bugetul local de 2 milioane lei în 2015 şi 2,3 milioane lei în 2016.

    Serviciile ar putea fi extinse şi pentru firme, prin ordin emis de Ministerul Finanţelor Publice, care va stabili tipurile de plăţi care pot fi achitate prin acest sistem, nivelul comisioanelor şi entitatea care suportă comisionul.

  • Chiliman: Iniţiativa Finanţelor de a colecta o parte din taxele locale nu mi se pare de bun augur

    “În lumea occidentală a Europei, taxele şi impozitele se culeg, datorită descentralizării, în foarte multe ţări integral la nivelul autorităţilor locale şi, în anumite ţări, unde descentralizarea nu a mers suficient, există şi Ministerul de Finanţe, care culege anumite tipuri de taxe şi impozite. Eu sunt adeptul sistemului integral descentralizat, dar noi suntem încă foarte departe de acest lucru. (…) Din acest motiv, dorinţa Ministerului de Finanţe de a prelua o parte din colectarea taxelor şi impozitelor locale nu mi se pare o iniţiativă de bun augur, pentru că de fapt vine împotriva procesului de descentralizare, care ar trebui să gestioneze gândirea fiecărui responsabil din orice minister ar fi el”, a declarat joi Chiliman, într-o conferinţă de presă.

    El consideră că descentralizarea reprezintă soluţia şi că “centralismul” a generat întotdeauna rezultate proaste.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat, după şedinţa Guvernului, că potrivit ordonanţei de urgenţă comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    “Sunt optimistă că impozitele şi taxele pentru 2015 le vom plăti cu cardul la Trezorerie. Spun 2015 pentru că, ca Trezoreria să devină acceptator de plată, este un proces mai îndelungat, între 6 şi 12 luni. Dacă vom implementa rapid procedurile, vom fi prima ţară din lume care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele“, a spus ministrul.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Pe de altă parte, primarul Sectorului 1 este nemulţumit de prestaţia celor de la Finanţe şi în ceea ce priveşte bugetul local, întrucât primăria primeşte de la minister la începtul fiecărui an “nişte cifre” privind cota aferentă primăriilor de sector din impozitul pe venit global estimat a fi colectat de Finanţe, pe baza cărora trebuie să construiască bugetul, însă cifrele sunt mai mari decât sumele transferate efectiv.

    Impozitul pe venit global reprezintă cea mai mare parte din bugetul primăriei, taxele şi impozitele locale colectate de administraţie reprezentând între 26,5% şi 27%, în funcţie de an.

    “În ultimii patru ani, ministerul ne-a dat la începutul anului nişte cifre pe care a trebuit să ne construim bugetul, dar au fost exagerat de mari faţă de cifrele care ne-au fost transferate în mod real. (…) În acest an ne-au dat o cifră care, faţă de încasările pe care le avem până acum este mai mare cu 180 milioane de lei. Au făcut ei o rectificare la mijlocul anului , spunându-ne că de fapt cifra reală va fi ceva mai mică. Având experienţa anilor trecuţi şi încasările pe ultimele luni, nu am angajat cheltuieli din aceşti bani pentru că, altfel ar fi fost foarte multe firme pe care le băgam în sapă de lemn pentru că nu am fi avut cu ce să le plătim”, a precizat Chiliman.

    Primarul a adăugat că suma de 180 milioane lei a fost inclusă în bugetul de cheltuieli, însă pentru programe pe care primăria nu le-a angajat şi pe care le-a descărcat la rectificările bugetare.

    “Urmează să mai facem acum o descărcare pentru a intra mai aproape de suma reală pe care o estimăm până la sfârşitul anului. Cred că dacă am fi făcut colectarea acestor taxe şi impozite la nivelul primăriei, prin sistemul pe care îl avem de executări silite pentru rău-platnici, majoritatea fiind firme, am fi reuşit să colectăm ceva mai bine”, a conchis Chiliman.

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

     “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.