Tag: imobiliar

  • PNL propune ca ANL să devină Autoritatea care să supravegheze respectarea normelor de protecţie a consumatorului în imobiliare

    Cei doi deputaţi liberali, Gabriel Andronache şi Florin Roman, arată în expunerea de motive a proiectului de lege, înregistrat în procedură de urgenţă la Senat, că “necesitatea socială pentru reglementarea legislativă în domeniul imobiliar este stringentă”.

    “Actualul cadru legislativ, restrâns ca întindere şi despersat în multe reglementări cu putere juridică diferită determină creşterea numărului reclamţiilor românilor care se simt înşelaţi, dar şi a situaţiilor în care viaţa proprietarilor este în pericol în propria casă”, potrivit expunerii de motive a proiectul de act normativ.

    Ei spun că “structurile asociative” din doemniul imobiliar consideră necesară reglementarea pieţei de dezvoltare imobiliară şi cea a construcţiilor.

    “Scopul legii este acela de a institui standardele minimale în domeniul dezvoltării imobiliare şi ale constrcuţiilor. (…) Legea trebuie să rezolve toate problemele din domeniul imobiliar prin introducerea medierii între cumpărători şi dezvoltatori. Prin mediere dezvoltatorii sunt îndrumaţi cu ajutorul noii legislaţii să ofere locuinţe sigure, confortabile şi autorizate – aşa cum promit în anunţuri – cumpărătorilor”, potrivit documentului înscris la Senat.

    Deputaţii PNL susţin că, în cazul unei reclamaţii sau al unei plângeri din partea cumpărătorului cu privire la încălcarea reglementărilor legii de către dezvoltator, va fi implementată o procedură alternativă de mediere a litigiilor.

    “În prezent, piaţa imobiliară este privită cu suspiciune de consumatori, doar 38% au încredere că o tranzacţie imobiliară nu este o păcăleală. Acest sector este întrecut doar de cel al maşinilor second-hand, unde cumpărătorii au încredere doar într-un procent de 36% că tranzacţia este corectă. În acest moment, legislaţia din domeniul construcţiilor este una permisivă, ceea e face apariţia chiar şi a cazurilor în care proprietarii mor incendiaţi în propria casă. Important de menţionat că această lege nu este una împotriva dezvoltatorilor, ci îşi propune să stabilească un set de reguli care trebuie respectat atunci când se construieşte şi vinde un spaţiu locativ”, potrivit sursei citate.

    ANL va verifica respectarea regulilor de construire

    Iniţiativa legislativă prevede modificarea şi completarea legii de înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), astfel: “A.N.L. este o instituţie de interes public cu personalitate juridică, de coordonare a unor surse de finanţare în domeniul construcţiei de locuinţe, având autonomie financiară şi cu rol de înregistrare, supraveghere al dezvoltărilor imobiliare”.

    Instituţia ar urma să înregistreze dezvoltatorii imobiliari din România, să supravegheze respectarea condiţiilor stabilite la înregistrarea dezvoltării imobiliare şi sancţionarea dezvoltatorilor imobiliari.

    “Construcţiile din cadrul dezvoltărilor imobiliare trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât şi pe părţi separate, utilizării preconizate având în vedere ca scop principal asigurarea sănătăţii şi siguranţa persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viaţă al construcţiilor”, arată iniţiatva legislativă.

    Potrivit acesteia, sunt instituie reguli referitoare la dezvoltatorii imobiliari şi la construcţiile din cadrul dezvoltărilor imobiliare.

    Proiectul prevede că înregistrarea dezvoltărilor imobiliare, verificarea respectării regulilor de construire instituite prin prezenta lege, retragerea înregistrării se efectuează de ANL, conform legii sale de organizare.

    Astfel, prevederile iniţiativei includ:

    “- Niciun dezvoltator nu va face publicitate, nu va comercializa, vinde sau oferi spre vânzare, şi nu va invita personae să achiziţioneze, sub nici o formă juridică, o parcelă de teren, apartament sau clădire, după caz, în cadrul unei dezvoltări imobiliare sau parte din aceasta, fără înregistrarea dezvoltării imobiliare la Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

    – Dezvoltatorul imobiliar va plăti o amendă în valoare de 5% din valoarea proiectului de dezvoltare imobiliară în cazul neînregistrării acestuia la ANL. În cazul neînregistrări proiectului după aplicarea amenzii iniţiale se aplică o amendă de 10% din valoarea estimată a proiectului de dezvoltare imobiliară.

    – Dezvoltările imobiliare care se află în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care certificatul de atestare nu a fost eliberat, se înregistrează de către dezvoltator la ANL proiectul respectiv în termen de trei luni de la data promulgării prezentei legi. Dezvoltările imobiliare ulterioare termenului de trei luni de la data intrării în vigoare a legii se înregistrează la Agenţie la data eliberării certificatului de urbanism în vederea eliberării autorizării de construire a primei clădiri din cadrul dezvoltării imobiliare. Primăriile au obligaţia de a transmite, în format electronic, către ANL fiecare certificat de urbanism eliberat pentru construcţiile definite de prezenta lege.

    – Nu este necesară înregistrarea proiectului imobiliar: (a) aunci când numărul de apartamente propuse pentru dezvoltare nu depăşeşte opt, inclusiv toate fazele; (b) dacă dezvoltatorul a primit un certificat de atestare pentru dezvoltarea imobiliară înainte de intrarea promulgării prezentein legi; (c) pentru proiectele care au scopul renovării sau reparaţiei sau recompartimentarea, care nu implică comercializarea, vânzarea publicitară sau o nouă alocare a oricărui apartament, parcelă sau clădire, după caz, în cadrul proiectului imobiliar.

    – În cazul în care proiectul imobiliar este dezvoltat în etape, fiecare astfel de etapă este considerată un proiect imobiliar autonom, iar dezvoltatorul va obţine înregistrarea în temeiul prezentei legi pentru fiecare fază, separat.

    – Dezvoltatorul imobiliar va depune la ANL şi documente prin care descrie proiectele lansate în ultimii trei ani, fie că sunt finalizate sau în curs de dezvoltare, inclusiv stadiul actual, orice întârziere în finalizarea acestuia şi detalii ale proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

    – Dezvoltatorii imobiliari vor depune, potrivit iniţiativei legislative, actele necesare pentru construcţie, inclusiv: autorizaţia de construcţie; certificatul de urbanism; planul lucrărilor de construire; detaliile amplasamentului proiectului; modelul de contract pentru rezervare; contractul de vânzare-cumpărare şi actul de transmitere propus spre a fi semnat de către cumpărători; numele şi adresele agenţilor imobiliari care realizează vânzarea, dacă există; numele şi adresele contractanţilor/subcontractanţilor, arhitectului, inginerului şi orice alte persoane implicate în dezvoltarea proiectului propus.

    – Dezvoltatorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere prin care declară că: are un titlu legal asupra terenului pentru care se propune dezvoltarea, împreună cu documente valabile din punct de vedere legal autentificate pentru un astfel de titlu, în cazul în care terenul este deţinut de altă persoană; terenul este liber de orice sarcină, sau dacă este cazul, detalii cu privire la aceste sarcini înscrise asupra unui astfel de teren, inclusiv orice drepturi, titlu, ipoteci sau numele oricărei părţi care are legătuă cu aceste teren, împreună cu detaliile; care este perioada în care acesta se angajează să finalizeze proiectul sau faza acestuia, după caz.

    – Declaraţia pe propria răspundere semnată de dezvoltator trebuie să menţioneze că cel puţin 50% dintre sumele încasate pentru proiectul imobiliar de la beneficiari vor fi depozitate într-un cont separat care să fie păstrat într-o bancă dispusă să acopere prin credit costul construcţiei şi costul terenului şi va fi folosit doar în acest scop.

    – Dezvoltatorul poate să retragă sumele într-un cont separat, să acopere costul proiectului proporţional cu procentajul de finalizare; sumele din contul separat pot să fie retrase de către dezvoltator, după ce se certifică de către o echipă formată dintr-un inginer constructor, un arhitect şi un expert contabil că retragerea este proporţională cu procentajul de finalizare a proiectului. Dezvoltatorul are obligaţia să îşi certifice conturile revizuite în termen de şase luni de la încheierea fiecărui exerciţiu financiar de către un expert contabil care va întocmi o declaraţie de conturi certificată şi semnată corespunzător de către acesta. În timpul auditului se verifică dacă sumele colectate pentru proiect au fost utilizate pentru finalizarea a proiectului”.

    ANL gestionează on-line înregistrarea dezvoltatorilor imobiliari

    Proiectul de lege propune şi ca Agenţia Naţională pentru Locuinţe să să gestioneze un sistem on-line pentru depunerea cererii de înregistrare a dezvoltărilor imobiliare.

    “- Agenţia poate, în circumstanţe excepţionale, şi pentru motive care vor fi înregistrate în scris, să prelungească înregistrarea acordată unui proiect pe perioada pe care o consideră necesară, care nu trebuie să depăşească, în totalitate, o perioadă de un an. Prin forţă majoră se înţelege caz de război, inundaţie, secetă, incendiu, cutremur sau orice calamitate cauzată de natură care afectează dezvoltarea proiectului imobiliar.

    – Agenţia poate, în baza cercetărilor ulterioare ca urmare a unei reclamaţii sau la recomandarea autorităţii competente, să revoce înregistrarea acordată. Astfel, potrivit proiectului, înregistrarea poate fi revocată dacă dezvoltatorul este implicat în orice fel de practici necinstite sau nereguli constatate prin hotărâri judecătoreşti.

    – Prin practici necinstite se înţelege practici prin care, în scopul promovării vânzării sau devzoltării oricărui proiect imobiliar, se apelează la publicitate înşelătoare sau practică necinstită inclusiv oricare dintre următoarele practici: (i) de a face orice declaraţie, fie în scris, fie prin prezentare care prezintă în mod fals faptul că serviciile sunt de un anumit standard sau grad sau declaraţia că dezvoltatorul are o autorizaţie de construire pe care în realitate nu o are ori dacă dezvoltatorul sau reprezentanţii acestuia fac o declaraţie falsă sau înşelătoare cu privire la serviciile pe care le oferă; (ii) situaţia în care dezvoltatorul permite publicarea oricărui document publicitar sau prospect, fie în ziar sau în alt fel de publicaţie scrisă sau on-line cu privire la serviciile sale, care nu sunt oferite în relitate sau dezvoltatorul îngăduie orice practică frauduloasă din partea angajaţilor acestuia sau a colaboratorilor direcţi.

    – În locul revocării înregistrării proiectului imobiliar, ANL poate obliga dezvoltatorul la îndeplinirea unor obligaţii suplimentare pe care le consideră adecvate pentru interesul cumpărătorilor şi orice astfel de termeni şi condiţii vor fi obligatorii pentru dezvoltator, obligaţii a căror neîndeplinire determină revocarea de plin drept a înregistrării.

    – În cazul revocării înregistrării unui proiect imobiliar, Agenţia ar putea interzice dezvoltatorului să acceseze site-ul de internet în legătură cu acel proiect şi să menţioneze numele său în lista persoanelor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile. Totodată, parlamentarii propun ca, în acest caz, dezvoltatorul să afişeze fotografiile/sigla acestuia pe site-ul său şi să informeze Inspectoratul de Stat în Construcţii şi UNNR cu privire la revocarea înregistrării.

    – În momentul revocării, ANL va dispune măsurile necesare ca lucrările de dezvoltare rămase să fie continuate în conformitate cu prevederile legii. O altă prevedere în cazul retragerii înregistrării proiectului este ca ANL să solicite băncii la care dezvoltatorul deţine contul bancar al proiectului, să suspende contul şi ulterior să întreprindă toate activităţile suplimentare necesare, inclusiv deblocarea ulterioară a contului pentru ca lucrările de construcţie să continue.

    – ANL va putea să protejeze interesele cumpărătorilor sau interesul public şi să emită instrucţiunile pe care le consideră necesare. La expirarea înregistrării sau la revocarea înregistrării în conformitate cu prezenta lege, Agenţia decide măsurile pe care le consideră adecvate, inclusiv pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare rămase de către asociaţia de proprietari sau în orice alt mod, cu condiţia ca nici o instrucţiune, decizie sau ordin al Agenţiei să nu intre în vigoare până la exprirarea perioadei de apel prevăzută de dispoziţiile prezentei legi. În cazul revocării înregistrării unui proiect în temeiul acestei legi, asociaţia de proprietari din imobilul afectat de revocarea înregistrării are drept de preempţiune privitor la realizarea lucrărilor de dezvoltare rămase de efectuat.

    – Dezvoltatorul, după înregistrarea proiectului de dezvoltare imobiliară, îşi creează o pagină de internet în pagina web a Agenţiei şi introduce toate detaliile proiectului propus, aşa cum este prevăzut, în toate câmpurile, pentru a putea fi vizualizate de consumatori.

    – Dezvoltatorul imobiliar este responsabil de toate obligaţiile care decurg din prevederile prezentei legi până la transferarea tuturor apartamentelor, parcelelor sau clădirilor sau suprafeţe comune ale asociaţiei de proprietari sau a autorităţii competente, după caz, sub condiţia legală a menţinerii răspunderii dezvoltatorului, în ceea ce priveşte defectele structurale sau orice alte defecte pentru perioada menţionată în prezenta lege va continua chiar şi după transferarea tuturor apartamentelor, parcelelor sau clădirilor, după caz, către cumpărători. Această obligaţie extinde în beneficiul consumatorului, cumpărător de bună credinţă ale locuinţei, valabilitatea certificatelor de garanţie eliberate dezvoltatorului de comercianţii materialelor de construcţie utilizate la realizarea dezvoltării imobiliare.

    – În cazul în care un dezvoltator nu reuşeşte să plătească toate sau oricare dintre cheltuielile colectate de el de la propriari sau orice datorie, împrumut ipotecar şi dobânda aferebtă acestuia înainte de transferarea proiectului imobiliar către cumpărători sau asociaţiei de proprietari, după caz, dezvoltatorul va continua să fie responsabil, chiar şi după transferul proprietăţii, să plătească aceste cheltuieli şi taxe, dacă exsită, către autoritatea sau persoana către care acestea trebuie plătite şi va fi responsabil pentru costul oricăror acţiuni în justiţie care pot fi iniţiate de această autoritate sau persoană.

    – După ce încheie un atencontract de vânzare pentru orice apartament, parcelă sau clădire, după caz, să nu ipotecheze sau să nu pună sarcini pe un astfel de apartament, parcelă sau clădire, dupoă caz, şi în cazul în care o astfel de ipotecă sau sarcină este făcută sau creată şi care la acel moment nu aduce atingere conţinutului oricărei legale în vigoare, să nu afecteze dreptul şi interesul cumpărătorului care a promis să cumpere un astfel de apartament, parcelă sau clădire, după caz.

    – Încălcarea acestor obligaţii se sancţionează cu retragerea imediată a înregistrării. Efectul retragerii înregistrării este suspendarea proiectului de dezvoltare imobiliară. Organele de ordine publică au obligaţia de a sprijini punerea în executare somaţia de siatre a lucrărilor din cadrul dezvoltării imobiliare prin sigilarea organizării de şantier. Ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte conform dispoziţiile Codului Penal.

    – Toate materialele folosite în marketing şi vânzare precum şi activitpţile folosite pentru promovarea locuinţelor din cadrul dezvoltării imobiliare trebuie să fie clare şi corecte, iar informaţiile cu privire la dimensiune, preţ, specificaţii sau alte detaliii ale proprietăţii să nu inducă în eroare cumpărătorul. Locuinţa trebuie promovată prin specificaţii precise, inclusiv printr-o descriere clară a preţurilor, a taxelor şi a serviciilor propuse iar dezvoltatorul trebuie să asigure faptul că angajaţii sau reprezentanţii săi nu utilizează tehnici de vânzare agresive. Sunt considerate tehnici de vânzare agresive, exemplificativ, următoarele actuivităţi: oferirea de informaţii cu rpivire la dimensiune, specificaţii sau alte detalii ale locuinţei care pot induce în eroare; ofrirea de stimulente financiare în schimbul unor decizii imediate; sugerarea unei creşteri viitoare de preţ.

    Dezvoltatorii vor plăti consumatorului păgubit 10% din valoarea locuinţei

    – Dezvoltatorul trebuie să ofere cumpărătorului informaţii precise şi demne de încredere cu privire la garanţiile locuinţei şi aspectele cuprinse în conţinutul acesteia. Cumpărătorul are dreptul să deţină o copie a cuprinsului garanţiilor menţionate de prezenta lege.

    – Dezvoltatorul trebuie să asigure condiţii de siguranţă pentru vizita cumpărătorilor pe şantier şi totodată condiţiile adecvate de vizitare pentru persoanele cu dizabilităţi.

    – Dezvoltatorul trebuie să ofere îndrumări adecvate cu privire la reglementările de sănătate şi siguranţă în cazul lucrărilor care trebuie efectuate la locuinţă de către cumpărător.

    – În cazul în care cumpărătorul plăteşte în avans pentru imobil şi suferă o pierdere sau daună, din cauza unei declaraţii false incorecte incluse în anunţul de publicitate, el este despăgubit de dezvoltator.

    – Dacă un cumpărător este afectat de o declaraţie falsă, incorectă conţinută în anunţul de publicitate sau prospect, sau în datele tehnice privind modelul de apartament, parcelă sau clădire, intenţionează să se retragă din proiectul propus, acestuia i se restituie întreaga investiţie împreună cu dobânda legală, precum şi o despăgubire în modul prevăzut în prezenta lege.

    – Pentru încălcarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, dezvoltatorul va plăti consumatorului păgubit 10% din valoarea locuinţei datorate consumatorului, dacă a fost încălcată una din prevederile de la art. 15 la art. 22.

    – Dezvoltatorul trebuie să cunoască şi să ţină cont de cerinţele adiţionale ale cumpărătorilor care se declară clienţi vulnerabili. Aceştia, împreună cu reprezentanţii lor, trebuie să aibă dreptul de a solicita servicii adiţionale din partea constructorului pentru a se asigura faptul că sunt informaţi în totalitate cu privire la prevederile contractului.

    – În cazul în care au loc modificări ale proiectului, constrtucţiei sau materialelor ce urmează a fi utilizate în construcţia locuinţei care vor modifica dimensiunea, aspectul sau valoarea acesteia ăn mod considerabil, dezvoltatoruşl trebyuie să se adxreseze cumpărătorului şi să obţină un acord scris cu privire la modificări. În cazul în care cumpărătorul consideră că modificările nu sunt acceptabile, acesta are dreptul de a denunţa contractul şi să obţină o restituire completă a avansului fără deduceri sau reţinere de taxe.

    – În cazul în care orice defect structural sau orice defect în manoperă, calitate sau prestarea de servicii sau alte obligaţii ale dezvoltatorului, conform promisiunii de vâncare privitor la o astfel de dezvoltare, este adus la cunoştinţa dezvoltatorului de către beneficiar, în termen de 2 ani de la data predării posesiei, va fi obligaţia dezvoltatorului să remedieze astfel de defecte fără taxe suplimentare, în termen de treizeci de zile de la constatare, iar în cazul în care dezvoltatorul nu reuşeşte să remedize aceste defecte în decursul acestui termen, cumpărătorii afectaţi au dreptul să primească o despăgubire corespunzătoare, în modul prevăzut de prezenta lege.

    – Dezvoltatorul nu va transfera sau cesiona drepturile şi obligaţiile sale majoritare cu privire la proiectul imobiliar, unei terţe părţi, fără a obţine consimţământul scris prealabil de la două treimi dintre beneficiar, cu excepţia dezvoltatorului, şi fără aprobarea scrisă prealabilă din partea Ageniei sub condiţia ca un astfel de transfer sau cesiune să nu afecteze alocarea sau vânzarea apartamentelor, parcelelelor sau clădirilor, după caz, în proiectul imobiliar realizat de dezvoltatorul anterior.

    – În cazul în care transferul a fost permisă de către beneficari şi de către ANL, presupusul dezvoltator va trebui să respecte în mod independent toate obligaţiile în curs în temekiul prevederilor acestei legi sau a normelor şi reglementărilor adioptate în temeiul acesteia precum şi obligaţiile în aşteptare, conform acordului de vânzare încheiat între dezvoltatorul anterior şi cumpărători sub condiţia ca orice transfer ca rezultat prelungirea timpului de către dezvoltator pentru finalizarea proiectului imobiliar. Acesta se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile aflate în curs ale dezvoltatorului anterior, iar în caz de neîndeplinire a obligaţiilor, acest promotor este răspunzător pentru consecinţele încălcării sau întârzierii, după caz, aşa cum este prevăzut în prezenta lege sau în normele de aplicare ale acesteia.

    – Dezvoltatorul are obligaţia plăţii primelor de asigurare şi taxelor aferente poliţelor de asigurare şi achită aceste costuri înainte de transferarea asigurării către asociaţia de proprietari. Asigurarea este transferată în beneficiul asociaţiei de proprietari, după caz, atunci când dezvoltatorul încheie un contract de vânzare cu cumpărători care se constituie într-o asociaţie de proprietari.

    – Cumpărătorii sau asociaţia de proprietari se pot retrage din proiect şi pot cere restituirea sumei plătite deja plus despăgubirile aferente, în situaţia în care dezvoltatorul nu poate duce la îndeplinire proiectul imobiliar, sau să-i acorde posesia cumpărătorului în termenii din contractul de vânzare sau dacă proiectul nu este finalizat corespunzător.

    – De asemenea, cumpărătorul se poate retrage şi cere banii plătiţi pentru proiect dacă dezvoltatorul îşi întrerupe activitatea din cauza sau dacă înregistrarea dezvoltatorului de la ANL este suspendată sau revocată. Retragerea beneficiarilor din proiect nu va aduce atingere niciunui alt remediu disponibil iar despăgubirile vor include şi dobânda plăţilor.

    – În cazul în care un beneficiar nu doreşte să se retragă din proiect, i se va achita, de către dezvoltator, dobânda pentru fiecare lună de întârziere până la predarea posesiei, la valoarea dobânzii legale.

    – Dezvoltatorul despăgubeşte cumpărătorii în cazul oricărei daune cauzate acestora din cauza documentelor de proprietate neconforme ale terenului pe care se dezvoltă proiectul sau pe care e dezvoltat. Dacă dezvoltatorul nu reuşeşte să achite orice alte obligaţii care i-au fost impuse conform prezentei legi sau în cnoformitate cu termenii şi condiţiile din contractul de vânzare, acesta va fi răspunzător să plătească despăgubiri beneficiarilor.

    – În cazul încălcării prevederilor menţionate anterior de la art. 23 la art. 33 dezvoltatorul va plăti consumatorului 20% din valoarea locuinţei datorate consumatorului”.

    În cazul în care legea intră în vigoare, termenul de “Agenţie” va fi înlocuit cu termenul “Autoritate”, astfel încât ANL va deveni Autoritatea Naţională pentru Locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Investitor român în SUA: „România poate deveni un centru european de afaceri”

    Înainte de boom-ul imobiliar 2006-2008, Marian Duşan a construit unele dintre cele mai cunoscute clădiri tip „oţel şi sticlă”, cum ar fi Blocul Connex (actualul City Business Center), toate showroom-urile auto Peugeot sau sediul Renault Dacia. Compania sa a construit, de asemenea, şi primul magazin IKEA din Bucureşti.

    În decembrie 2007, şi-a vândut compania de construcţii metalice, iar la începutul anului 2008 – presimţind că va veni criza imobiliară – s-a retras din toate businessurile, însă a rămas activ în mediul de afaceri din România prin organizarea Asociaţiei Romanian Business Accelerator. Asociaţie care aducea laolaltă investitori şi beneficiari, prin workshop-uri tematice, cu rolul de a impulsiona relaţiile de afaceri în special din domeniul construcţiilor, într-o perioadă (2011-2014) în care criza imobiliară era în toi.

    La un moment dat, după acest episod, a părăsit România şi s-a stabilit împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. În prezent, este unul dintre principalii intermediari şi dezvoltatori de pe efeverscenta piaţă imobiliară Miami Beach, unde – ştim cu toţii, cel puţin din filme – se tranzacţionează unele dintre cele mai luxoase resorturi, vile şi apartamente din lume.

    Revenind, Marian Duşan este un român din Arad care a ştiut să fructifice oportunităţile vremii. A acordat un interviu pentru MEDIAFAX şi redăm, în continuare, dialogul nostru.

    – De unde a venit pasiunea pentru construcţiile care pe dinafară se văd ca fiind doar din oţel şi sticlă?

    – Să spunem că a fost dragoste la prima vedere. În perioada în care am demarat afacerea, România nu era obişnuită cu acest tip de construcţii. Am fost unul dintre pionierii acestui domeniu şi mi-a plăcut să dezvolt astfel de proiecte imobiliare.

    – Cum aţi făcut primii bani?

    – Am fost educat de mic de către tatăl meu să-mi câştig banii singur, lucrând pentru mine. Aşa că la 18 ani am înfiinţat prima mea firmă în Bucureşti, pe când nici nu cunoşteam prea bine Capitala, eu venind din zona Aradului. Firma avea ca obiect de activitate comerţul, iar prima tranzacţie de succes a fost făcută cu anvelope şi acumulatori auto, în 1998. Pentru mine a fost o mare realizare. Cam după 4 ani, de la acel moment, am descoperit construcţiile metalice.

    – Ce profesori/arhitecţi v-au îndrumat paşii în carieră?

    – Eu nu sunt de meserie arhitect sau inginer, deci nu putem vorbi despre un mentorat în acest sens. Însă un arhitect căruia îi port un deosebit respect este domnul profesor Dragomir.

    – Cum au fost primite în România proiectele imobiliare „oţel şi sticlă”?

    – La începutul anilor 2000, când vorbeam despre construcţii din oţel şi sticlă, lumea ne privea cu destul de multă reticenţă, iar la primăria generală sau la cele de sector ale Capitalei era o „ceaţă” totală, pentru că nimeni nu mai făcuse aşa ceva în Bucureşti. A trebuit să înfrângem anumite inerţii în această zonă şi să prezentăm avantajele unor astfel de proiecte. Era clar că Bucureştiul avea nevoie de asemenea proiecte. În cele din urmă, am reuşit…

    – Acolo, în SUA, sunteţi mai mult constructor, sau mai mult intermediar imobiliar?

    – Pentru a avea succes, mi-am dat seama că este nevoie de un mix. Eu deţin o companie de brokeraj imobiliar, dar şi o companie de dezvoltare imobiliară.

    – Cum a fost, pe scurt, povestea investiţiei Saint Gobain, de la Călăraşi?

    – Îmi face o mare plăcere să vorbesc despre această poveste, o consider ca fiind una de mare succes. Îmi aduc aminte şi acum cu emoţie de prima întâlnire cu reprezentantul Saint Gobain Paris, care a venit în Călăraşi să caute locul unde unde urma să fie construită fabrica. Ştiam că avea de ales între România şi Bulgaria, iar noi am reuşit să-l convingem că este mai bine să facă fabrica la noi, în România, la Călăraşi.

    – Cum aţi simţit, în 2007-2008, că se va sparge bula imobiliară din România?

    – Eram în vizită în New York, în 2007, şi am observat, citind şi presa şi stând de vorbă cu mai mulţi oameni de afaceri, că în America se instalase o profundă criză economică. Mi-am dat seama că mai devreme sau mai târziu efectele crizei vor fi resimţite şi la noi, în România. M-am întors în ţară şi am avut o şedinţă cu echipa executivă în care am anunţat că mă voi retrage din afacere. La acel moment, compania avea semnate contracte pentru 3-6 ani în avans (acoperind practic toată capacitatea de producţie), dar eu am decis că este un moment prielnic să mă retrag din businessul pe care îl conduceam de 7 ani. Compania era numărul unu pe piaţa construcţiilor metalice. Din momentul în care eu am decis să vând, întreaga procedură a durat 8 luni. Am vândut toate participaţiile şi am decis să mă „pensionez”. Pe atunci avem 28 de ani…

    – După ce a venit criza, aţi mai stat câţiva ani în ţară, încercând să impulsionaţi cel puţin domeniul construcţiilor. Ce aţi făcut concret în acest sens?

    – M-am implicat discret, încercând să fiu un fel de catalizator pentru construcţiile metalice noi, având în vedere experienţa mea în domeniu. Până în noiembrie 2008, lucrurile se mişcau, după care toată lumea vorbea doar de criză.

    – Ce v-a determinat să plecaţi, până la urmă, din România?

    – Sunt mai multe motive. Principalul argument a fost acela al vieţii într-o societate care chiar funcţionează. Vorbim despre un mediu competitiv social, fără limite în business şi fără constrângeri, pe o piaţă mare, liberă. Aici nu vorbim despre şpagă, pile şi relaţii… Aici, în SUA, antreprenorul este respectat şi apreciat pentru că el aduce plusvaloare, îşi asumă riscuri şi creează locuri de muncă. Doresc să îmi cresc copilul aici şi să construiesc o companie globală. Sau de ce nu, poate chiar mai multe. Cred că atunci când gândeşti la scară mare trebuie să mergi într-un loc care să-ţi ofere posibilităţi de creştere. „Ţinteşte la Lună, dacă vrei să rămâi între stele”, spunea Les Brown.

    – În SUA, aţi început cu domeniul CSR („Corporate Social Responsibility”), caritate, programe de finanţări pentru asistenţa socială etc. Ce rol au avut aceste proiecte de caritate în integrarea în comunitatea americană?

    – CSR-ul este la mama lui acasă aici, dacă-mi permiteţi această licenţă de exprimare. Toată lumea contribuie în societatea unde lucrează sau locuieşte. Face parte din cultura locală. Din totalul câştigurilor, eu donez 10% lunar către copiii din România care au nevoi speciale. Am o listă de 1.200 de copii, cărora le trimit, prin rotaţie, diverse bunuri. Anul acesta mi-am propus să le trimit încălţăminte până de Crăciun. Orcine poate contrubui, dacă îşi doreşte cu adevărat.

    – Întorcându-ne la business, acum sunteţi un intermediar important pe piaţa imobiliară din Miami Beach. Ce fel de proprietăţi se tranzacţionează pe o astfel de piaţă?

    – În ultimii patru ani, în Miami s-au investit 39 de miliarde de dolari. Majoritatea cumpărătorilor sunt străini care investesc în proprietăţi pentru ei şi pentru copiii lor. Sunt convins că Miami va deveni un echivalent al pieţei din Hong Kong în următorii 10-20 de ani. Sunt sunat aproape săptămânal de către parteneri din China, care vor să investească masiv în proiecte imobiliare, care au un return of investment (n.n. – rata de recuperare a investiţiei) de circa 8-10%. Zilnic, aproape 2.000 de familii se mută aici, în zona Miami Beach. Miami a devenit o capitală pentru America de Sud şi un loc minunat, curat şi sigur unde să lucrezi şi unde să trăieşti.

    – Cu ce cifre lucraţi (de exemplu, dolari/metru pătrat)? Probabil, sunt ameţitoare faţă de cele din România…

    – Preţul este diferit de la proiect la proiect. Acum sunt în construcţie 185 de clădiri numai din categoria „towers” (a se înţelege turnuri sau „zgârie-nori”, cum li se mai spune în România). Deci, 185! Consider că este un moment bun de cumpărat proprietăţi. Se închiriază cu un preţ bun, care aduce un return of investment de 10%.

    – Predomină vânzările/cumpărările sau închirierile?

    – Compania DUSAN Real Estate reprezintă cumpărătorul fără să-i perceapă vreun comision. Clientul primeşte servicii de consultanţă gratuită. Ştiu că în România se percep comisioane la tranzacţia imobiliară atât de la vânzător, cât şi de la cumpărător. Aici, noi oferim gratuit asistenţă cumpărătorului.

    – Ce câştiguri ies în urma unor intermedieri ca acestea?

    – Piaţa de aici este foarte mare, iar ca ordin de mărime am să vă dau un exemplu: numai în ultimele 6 luni s-au vândut proprietăţi de 100.000.000 (o sută de milioane) de dolari, cu un comision de 5% încasat doar de la vânzător. Chiar în aceste zile, avem acum o casă la vânzare, cu vedere la ocean şi plajă privată, la 27 de milioane de dolari. Sau un Penthouse în faimosul Tower FAENA House, la 18 milioane de dolari. Are inclusiv un pian Steinway cu coadă inclus in preţ. Desigur, avem proprietăţi care sunt şi în jurul sumei de 300.000-1.000.000 de dolari. O altă vilă de vânzare are inclus în preţ un yaht, valoarea totală fiind de 19 milioane de dolari. Vestea bună este că băncile locale dau credit investitorilor care acoperă până la 70% din valoarea proprietăţii. Cred cu tărie că Miami o să fie comparat, în curând, cu New York şi cu Los Angeles.

    – Revenind, poate că aveţi unele trăiri nostalgice, dacă vă raportaţi la cum eraţi odată în România (sau în Arad) faţă de cum sunteţi acum şi ce faceţi azi pe Miami Beach. Cum aţi descrie o asftel de stare?

    – S-a schimbat Aradul foarte mult, şi asta în bine. Îmi este dor de Arad, îmi este dor de Bucureşti, îmi este dor România. Dar deocamdată viaţa mea este aici la Miami.

    – Aveţi de gând să vă întoarceţi în România, în sensul de a reveni cu toată familia şi cu toate business-urile aici?

    – Este posibil să mă întorc şi chiar să investesc, dar şi să fac politică atunci când va fi momentul oportun. Doresc să ajut antreprenorii şi societatea din România cu ceea ce am dobândit aici, în SUA, şi cine ştie, poate să îmi implinesc un vis mai vechi – acela de a pune umărul la reconstrucţia unei Românii moderne, pe un alt fundament, unul mai proactiv şi mai dinamic. Cred cu tărie în ţara mea şi consider că poate deveni un centru european de afaceri care va aduce prosperitate pentru populaţie. Îi sfătuiesc pe antreprenorii români să viziteze ţările mai avansate din punct de vedere economic. Avem foarte multe de învăţat. Este important să ieşim din zona de confort şi să încercăm să facem lucruri la scară mare, „out of the box”.

    Eu aveam o viaţă foarte bună în România, dar am considerat că trebuie şi că pot face mai mult. Şi iata-mă la Miami. Am luat totul de la zero, iar lucrurile arată foarte bine aici. Îmi las adresa de mail, iar cei care consideră că le pot fi util cu un sfat, cu o idee, le răspund cu mare drag: marian@dusanrealestate.com. Vă asigur că sunt bine conectat la comunitatea de business de aici.

     

  • BREAKING NEWS! Cel mai nou risc care ameninţă România. AVERTISMENTUL BNR legat de preţurile la locuinţe. Ce se va întâmpla pe piaţa imobiliară?

    „A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scăzută, de accelerare a preţurilor imobiliarelor”, a afirmat Voinea, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Stabilităţii Financiare, elaborat de BNR. „Creşterea medie a preţurilor, de aproximativ 7% în ultimul an, depăşeşte pragul de atenţie, de 6%, stabilit de metodologia Comisiei Europene. Există posibilitatea unei expansiuni a pieţei imobiliare”, a mai spus Liviu Voinea.

    BREAKING NEWS! Cel mai nou risc care ameninţă România. AVERTISMENTUL BNR legat de preţurile la locuinţe. Ce se va întâmpla pe piaţa imobiliară? 

  • La ce îşi poate folosi un proprietar chiriaşii

    Aşa ajung diverşi proprietari de locuinţe de lux să apeleze la chiriaşi, nu pentru că ar avea nevoie de ajutor la cheltuieli, ci mai mult pentru a avea companie, ori să aibă pe cineva de încredere care să se ocupe de casă sau de căţelul ori pisica lor când sunt ei plecaţi.

    Tendinţa se remarcă în mai multe ţări, iar printre cei care închiriază se numără de la oameni ajunşi la vârsta când le-au plecat copiii de-acasă şi au rămas cu spaţiu excedentar căruia încearcă să-i dea o întrebuinţare şi până la persoane cărora le place să realizeze locuinţe de lux şi caută să recupereze din chirii o parte din costurile pasiunii lor.

    Chiriaşii se găsesc cu ajutorul anunţurilor de pe internet sau al agenţiilor şi sunt persoane cu venit peste medie, care totuşi şi-ar găsi poate mai greu o locuinţă pe care să şi-o permită.

    Unii proprietari, cum ar fi cazul unui cuplu din Washington, preferă să caute spaţii cu altă destinaţie iniţială, pe care să le transforme apoi în locuinţe de lux. Aceştia au preluat, spre exemplu, o fostă şcoală de secol XIX pe care au împărţit-o în mai multe apartamente, unul pentru ei şi câteva pentru chiriaşi, după ce s-au asigurat că există interes pentru aşa ceva.

    Clădirea, pentru care există listă de aşteptare la închiriere, a fost scoasă la vânzare pentru ca proprietarii să poată finanţa următorul lor proiect de transformare – cea a unui service auto din 1906.

  • O criză majoră începe să se apropie şi de China: sectorul imobiliar e o bulă speculativă, iar companiile sunt pline de datorii

    Piaţa imobiliară din China, a ajuns deja la stadiul de bulă speculativă, datoriile guvernelor locale au atins niveluri astronomice, sectorul corporate este unul dintre cele mai îndatorate din lume, forţa de muncă începe să se micşoreze, iar statul are în faţă provocarea fără precedent de a finanţa pensiile boom-ului demo­grafic din anii ’50-’75. Guvernul şi economia, a doua ca mărime a lumii, par să aibă resurse şi unelte pentru a preveni ca aceste probleme să con­veargă spre o criză finan­ciară de amploare, dar ana­liştii se tem că pericolul izbuc­nirii unei crize este cât se poate de real. Sectorul imobiliar din China este deja în stadiul de bulă speculativă, spune Wang Shi, şeful celui mai mare dezvoltator imobiliar chinez, Vanke. În unele oraşe preţurile au crescut în ultimii ani de până la 10 ori, ceea ce face ca locuinţele să nu fie la îndemâna unei persoane cu salariu mediu. Shi a avertizat că dacă bula imobiliară face implozie, se va produce un dezastru în care prăbuşirea preţurilor locuinţelor va provoca turbu­lenţe sociale de tipul “Primăverii arabe”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Anul Şarpelui pentru economia chineză

    Pieţele financiare, care împărtăşesc deocamdată acelaşi optimism în privinţa celei de-a doua economii din lume, au avur parte însă de o surpriză neplăcută în această săptămână, după decizia guvernului de la Beijing de a extinde în mai multe oraşe o taxă-pilot pe proprietate şi de a cere autorităţilor locale să fixeze limite de preţ pentru locuinţele noi, spre a preveni supraîncălzirea sectorului imobiliar.

    Analiştii Citi atrag atenţia însă că şi fără un astfel de surprize neplăcute, potenţialul de creştere pentru economia chineză e limitat de faptul că numărul populaţiei active a scăzut anul trecut cu 3,5 milioane de persoane, investiţiile au scăzut sub consumul intern ca pondere în PIB, iar volumul comerţului exterior a scăzut treptat, până ce a ajuns sub 10%, ţinta asumată de guvern, iar aceste tendinţe vor fi greu de contracarat în 2013.

  • „Vulturul“ imobiliar Papalekas dă 5 mil. euro pe terenurile unei firme în insolvenţă

    Omul de afaceri elen Ioannis Papalekas, care şi-a legat în ultimii ani nu­mele de achiziţia unor pro­iecte imo­biliare precum City Mall (în faliment) sau Tower Center In­ter­national (în insol­ven­ţă), a mai rea­lizat o tran­zac­ţie cu proprietăţi “dis­tres­­sed”, cum­pă­rând pen­tru 5 mil. euro trei lo­­turi de teren şi două apartamente de la firma Lufin Con­struct, aflată în insolvenţă. Cel mai important ac­tiv cum­părat de Papalekas este un te­­ren de aproape 3.000 mp de pe Şo­sea­ua Nordului din Capitală, lângă He­răstrău, una din­tre cele mai scum­pe zone rezi­den­ţiale din Bucu­reşti, un­de în perioada de boom te­re­nu­rile erau evaluate şi la 3.000-4.000 de euro/mp. (10 mil. euro/3.000 mp). Acum, Papalekas a preluat cu 5 mil. euro “la pachet” şi alte două loturi – unul în Volun­tari, altul lângă bd. Theodor Pallady -, pre­cum şi două aparta­mente pe strada Fa­brica de Glu­coză de la fir­ma Lufin Con­struct care a realizat, prin­tre altele, lucrările la pro­iectul UpGround cu 600 de lo­cuinţe realizat de Papale­kas în Pipera. Lufin Construct, firmă contro­lată de omul de afa­ceri Victor Bă­descu, avea în 2009 afaceri de peste 100 mil. euro, dar doi ani mai târziu veniturile s-au redus cu aproa­pe 70%, astfel că în ianuarie 2012 con­structorul a intrat în insolvenţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • V-aţi muta într-un fost buncăr nemţesc?

    Unele buncăre au însă o istorie cu deosebire sumbră, aşa încât este greu de găsit o nouă utilizare pentru ele. Acestea fac parte din categoria celor construite pe locul unor sinagogi demolate, iar unele dintre ele au fost transformate în muzee, dintre care unul dedicat istoriei naţional-socialismului. În schimb, alte buncăre care nu au fost construite în asemenea locuri îşi pot găsi o utilitate locativă, unele fiind transformate în apartamente de lux ori spaţii de birouri, mai ales dacă sunt din cele de suprafaţă, care permit adăugarea de etaje, datorită structurii foarte rezistente.

    Un buncăr suprateran din Bochum a fost transformat în clădire de birouri, iar peste el s-au construit cincisprezece etaje, devenind azi Exzenterhaus Bochum, unde au închiriat liniştite spaţiu diverse companii. La München, un astfel de adăpost de pe timpul războiului se pregăteşte să devină o clădire ce combină spaţii de birouri cu apartamente. La Düsseldorf, un buncăr rămas neterminat urmează a fi transformat în locuinţe de lux pentru cei care caută o casă aparte. În alt caz, un magnat din industria publicităţii, Christian Boros, şi-a cumpărat propriul buncăr pentru a-şi instala în el colecţia de artă, iar deasupra ultimului nivel şi-a construit o locuinţă cu piscină şi grădină.

  • Cum să-l convingi pe un proprietar să-ţi vândă ţie casa

    Se poartă, aşadar, trimiterea de scrisori cât mai emoţionante vânzătorului unei case în zone cu cerere mare, ca Silicon Valley (foto) sau Seattle, în care să i se explice de ce ar trebui să vândă casa expeditorului şi nu altcuiva. Unii le scriu proprietarilor că lucrează în acelaşi domeniu ca şi ei şi că ar dori să le fie acceptată oferta pentru că în curând li se va mări familia, ori laudă locuinţa respectivă pe motiv că e ideală pentru a-şi creşte copiii în ea, alţii trimit câte o prezentare la care adaugă şi poze de la nuntă, iar alţii încearcă să explice de ce cred ei că li se potriveşte casa cu pricina. Unii sunt chiar mai inventivi şi perseverează dacă iniţial sunt respinşi, trimiţând fotografii cu ei, copiii şi căţeii familiei lângă o pancartă pe care scrie “Ne-ar plăcea să avem o curte mai mare.”

    Uneori, asemenea mesaje emoţionante reuşesc să-l impresioneze atât de tare pe vânzător, încât acesta poate accepta oferta celor ce i le-au trimis, chiar dacă alţi potenţiali cumpărători i-au oferit mai mulţi bani. Sunt şi proprietari pentru care casa are o valoare sentimentală mare şi atunci acceptă oferte de la cei ce reuşesc să-i convingă că vor ţine la ea la fel de mult ca ei, deşi fireşte că nu există garanţii în acest sens. Aşa s-a întâmplat într-un caz când cumpărătoarea a trimis o scrisoare ca din partea căţelului ei, semnată cu amprenta lăbuţei lui, în care acesta promitea că stăpâna sa nu va aduce nicio modificare casei, iar el se va juca liniştit în curte, pentru ca imediat după semnarea contractului de vânzare-cumpărare, casa să fie demolată şi înlocuită cu o alta mai mare.

  • Cât mai costă un credit imobiliar în lei, comparativ cu unul în euro

    La nivelul întregii pieţe, dobânda efectivă la creditele imobiliare în lei ajungea la 8,6% pe an la sfârşitul lunii noiembrie, potrivit ultimelor date disponibile, dar în ultima lună şi jumătate băncile au continuat să scumpească împrumu­turile, având în vedere că în prezent numai patru instituţii de credit mai afişează dobânzi efective de o singură cifră, şi acestea peste pragul de 9% pe an.

    Creşterea dobânzilor la lei şi aprecierea leului din ultima pe­rioa­dă fac mai atractive împru­muturile în euro, ale căror dobânzi efective coboară sub 5% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro