La Congresul PSD au cazut mastile: Ion Iliescu a recunoscut, gratie subconstientului, ca a ramas comunist iar Adrian Nastase a renuntat, tacit, la teza ipocrita nu exista nici un conflict in partid.
Specialistul in efecte speciale a dat gres de aceasta data: in decorul modern, dominat de nuante de albastru fluorescent si proiectii multimedia, prafuitul politician pare decupat din alt film. Tuna de la tribuna din nichel si plexiglas, in fata unei sali care, in loc sa-l asculte incremenita, sa-l intrerupa doar cu aplauze si ovatii, isi permite sa-i raspunda obraznic!
Striga din ce in ce mai tare, devine aproape isteric, amenintator. Dar nu mai sperie pe nimeni. Dimpotriva. Se blocheaza de cateva ori, isi aranjeaza cu gesturi ezitante ochelarii cu rame demodate, tuseste iritat. Incearca sa-i raspunda acid unui rebel din sala, dar tonul nu-i e deloc convingator. Si-a pregatit un discurs de trei pagini. Scrise citet, cu litere mari. L-a repetat, ca de obicei, in fata oglinzii, de cateva ori. Totul parea in regula. Numai ca oglinda nu si-a permis niciodata sa-i raspunda la misto.
Prestatia lui Ion Iliescu in fata Congresului PSD a facut deliciul mass-media. Mereu un magnet pentru comentariile ironice, fostul presedinte de tara si partid a fost, de aceasta data, linsat public, tocat mediatic cu o placere evidenta, exacerbata. Joia trecuta au cazut doua masti, simultan: pe de-o parte, Ion Iliescu a rostit cuvantul tovaras, provocand hohote de ras (intr-o sala ticsita, de altfel, de fosti tovarasi), recunoscand, gratie subconstientului, ca a ramas comunist; pe de alta parte, Adrian Nastase a admis, tacit, ca sceneta plina de ipocrizie nu exista nici un conflict intern la PSD trebuie sa inceteze. Romania are nevoie de un partid social-democrat solid si modern, de o forta de stanga inchegata. Acest lucru nu se poate realiza fara mai multa sinceritate si mai putine fumigene. De aceea, faptul ca pesedistii s-au ciondanit, s-au ironizat reciproc, s-au certat si si-au pus piticii pe masa e de bun augur. A fost un congres mult mai onest si mai interesant decat am fi crezut.
Ion Iliescu nu este, evident, omul capabil sa-si duca partidul pe drumul cel bun. Din acest punct de vedere, improspatarea conducerii PSD este binevenita. Pe de alta parte, insa, principalul partid de opozitie este pandit de pericolul indepartarii de electoratul sau stabil, de asa-zisii asistati, de marea masa a romanilor care inca nu inteleg mare lucru din occidentalizarea tarii. Acesti oameni se vor simti abandonati si singuri fara Ion Iliescu, omul care va ramane in istorie ca fiind cel mai comunist presedinte democrat al Romaniei.
Multi spun ca Iliescu n-a iesit din politica, asa cum a prezis, cu picioarele inainte, ci pe barba (a se citi picioarele) lui. Fals. Cuplul Geoana-Nastase va avea de infruntat un critic acid, credibil si periculos, chiar din interiorul partidului: pentru ca Ion Iliescu nu-i va uita si nu-i va ierta pe cei care nu i-au permis sa-si incheie cariera politica asa cum a visat.
In politica, nimic nu se compara cu gustul delicios al razbunarii. Iliescu l-a simtit o data, in 25 decembrie 89. Daca-l vor mai tine puterile, va dori sa-l simta din nou.