BusinessMagazin

Tag: ilicit

  • Care este motivul pentru care un adolescent dă în judecată Apple pentru 1 miliard de dolari

    Ousmane Bah, student la New York, a depus cererea împotriva companiei Apple şi a firmei de securitate Security Industry Specialists. Bah era încă student la liceu când a primit o citaţie de la o instanţă din Boston, susţinând că a furat produse Apple în valoare de 1.200 de dolari, în special Apple Pencils, de la un Apple Store din Boston.

    Potrivit procesului, Bah nu a fost niciodată la Boston, ba chiar el a fost la balul său de absolvire în Manhattan în ziua în care furtul a avut loc. Mai târziu, Bah a fost acuzat de furturi suplimentare de la Apple Stores din New Jersey, Delaware şi New York City.

    Bah a fost arestat în noiembrie 2018 la ora 4 dimineaţa la domiciliul său de către NYPD pe baza suspiciunii de furt. Potrivit actelor depuse, mandatul poliţiei a inclus o fotografie a unui suspect care nu semăna cu Bah, dar cu toate acestea arestarea a avut loc.

    Procesul nu este specific pentru modul în care Apple îşi foloseşte recunoaşterea facială pentru securitate, dar menţionează frecvent caracteristica de Face recognition ID, care este utilizată în cele mai recente modele iPhone şi iPad. De asemenea, detectivul bănuia că adevăratul hoţ ar fi putut folosi permisul de conducere provizoriu al lui Bah, pe care l-a pierdut, ca ID în timpul uneia dintre infracţiuni, legându-l astfel pe Bah de crimele din sistemele Apple.

    Compania Apple şi specialiştii din industria de securitate nu au răspuns imediat la solicitarea de comentarii a Business Insider. Ambii au refuzat să comenteze procesul atunci când au fost contactaţi de catre Bloomberg.

  • De ce atât de mulţi angajaţi din România au relaţii amoroase la locul de muncă

    În mod normal, aş fi început un astfel de articol cu un exemplu de caz relevant pentru temă, însă, imediat ce am început să mă gândesc la găsirea unuia, au început să mi se ciocnească în minte poveşti de la locurile de muncă ale tuturor prietenilor mei. Toţi sunt familiarizaţi cu genul acesta de relaţii, fiind fie implicaţi direct într-o astfel de situaţie, ca martori, fie uneori, ca  victime colaterale ale unei relaţii la birou. ”Aş fi putut să am 100 de relaţii la birou – hai, poate nu chiar 100, da’ 90 sigur da“, îmi spune când am adus vorba despre acest subiect un prieten, angajatul unei multinaţionale, care lucrează de 15 ani în aceeaşi companie. ”Chiar directoarea de resurse umane are o astfel de relaţie acum. Pleacă de la birou la intervale de timp diferite faţă de un coleg; însă el o aşteaptă cu maşina în apropierea biroului. Un alt coleg şi-a luat concediu concomitent cu o colegă care şi-a luat concediu medical – problema e că, fiind în acelaşi departament, cei rămaşi trebuie să se ocupe acum de munca amândurora“, îmi povesteşte amicul meu, angajat într-o companie cu circa 2.000 de oameni răspândiţi la nivel naţional.

    Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, o astfel de relaţie nu este dezvăluită de cei implicaţi, de cele mai multe ori semnele sunt evidente pentru restul angajaţilor, iar ”discuţiile“ de la ţigară sau de la pauza de prânz se concentrează în jurul acestora – chiar mai mult poate decât în cazul în care actorii implicaţi ar fi ales transparentizarea relaţiei lor. Amicul meu spune că ”din principiu“ nu a cedat unei astfel de tentaţii; cele mai multe studii spun însă că oamenii mint în ceea ce priveşte relaţiile la birou chiar mai mult decât în legătură cu cantităţile de alcool consumate.

    Fenomenul este unul global – situaţiile de acest tip sunt deopotrivă comune pe piaţa locală, cât şi în alte părţi ale globului. Statisticile internaţionale citate de Financial Times arată că două treimi dintre angajaţi au avut o relaţie cu un coleg de muncă la un moment dat, 1 din 10 cu un şef, iar un sfert dintre angajaţi şi-au cunoscut partenerii în birou. în România, un studiu publicat anul trecut de platforma de recrutare eJobs spune că mai mult de 56% dintre români au avut o relaţie la locul de muncă. Dintre acestea, 45% au fost relaţii serioase, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură. Mai mult, 25% dintre cei care au avut o relaţie la locul de muncă au ajuns la altar cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor – 28%, în timp ce la bărbaţi aceasta a fost de 20%.
    ”Este o realitate cotidiană. Eu consider că procentul este chiar mai mare decât atât“, consideră psihoterapeutul Constantin Cornea; iar spusele lui pot fi justificate de faptul că majoritatea celor care au o astfel de relaţie nu sunt dispuşi să recunoască. Psihoterapeutul clasifică aceste relaţii în mai multe categorii: relaţiile din interes, care se nasc pentru a păstra un post sau pentru a avansa; relaţii bazate pe sex, în care doi colegi îşi îndeplinesc fantasmele; relaţii care merg în paralel cu cele oficiale ori relaţii care se consumă dramatic, provocând concedierea unuia dintre cei doi, dacă nu pleacă din companie de bună voie.

    Din punctul de vedere al psihoterapeutului, explicaţia pentru care se ajunge, de cele mai multe ori, la relaţii amoroase la locul de muncă este simplă şi se leagă mai ales de timpul petrecut la birou. ”La serviciu omul îşi petrece cel mai mult timp, se comportă şi se îmbracă cel mai bine, iar aceste elemente îl fac uşor de identificat şi eventual de dorit de o colegă. |n mintea colegei se vor bate două imagini: eventual a soţului şi a colegului. Cu soţul, odată cu trecerea timpului, nu mai are foarte multe în comun, ba, din contră, s-au dezvoltat diferit de când s-au căsătorit, iar acum au viziuni diferite faţă de viaţă.“ Pe de altă parte, cu un coleg dezvoltă un alt tip de relaţie. ”Cu colegul se ajută, se sprijină şi comunică mai uşor. Colegul este mereu disponibil şi dispus să ajute, pe când soţul tinde doar să reproşeze. Colegul complimentează modul în care se îmbracă, coafează sau comunică. Iar soţul este de cele mai multe ori nepăsător şi nu remarcă schimbările pe care le face, hainele pe care şi le cumpără“, descrie psihoterapeutul motivele pentru care, de multe ori, relaţiile la birou se întâmplă în cazul angajaţilor căsătoriţi.

    Vorbind la modul general, atractivitatea de la birou se leagă de apropierea de un comportament ideal în acest cadru al angajaţilor. ”|n fond, la serviciu, oamenii arată şi se comportă în general cât mai aproape de o formulă ideală. Pentru că vor să îşi păstreze jobul sau să îşi construiască o carieră. Şi din acest motiv nu îşi permit să aibă comportamente incorecte“, explică el motivele pentru care relaţiile dintre colegi sunt atât de des întâlnite.

    Lucy Kellaway, jurnalist la Financial Times care scrie de 15 ani pe tema locului de muncă şi care a realizat şi un studiu pe această temă, a sintetizat cinci motive pentru care relaţiile la birou sunt atât de frecvente. Unul dintre aceste motive este proximitatea: doi oameni sunt atraşi unul de celălalt pentru că îşi petrec majoritatea timpului împreună. |n plus, faptul că lucrează în acelaşi loc denotă cel puţin un interes comun al acestora. Al doilea motiv este plictiseala: munca poate fi plictisitoare şi puţin flirt îi poate adăuga puţină sare şi piper. A treia explicaţie este că a avea o relaţie la birou se dovedeşte a fi un lucru extrem de facil, iar tehnologia face astfel de cazuri mult mai uşoare. Al patrulea motiv, similar cu cel subliniat de Constantin Cornea, spune că oamenii arată cel mai atrăgător la serviciu. Kellaway subliniază însă un al cincilea factor, descris de ea drept cel mai important: ”O aventură la birou funcţionează ca o dependenţă de drog. Toate din cele şase femei interogate au spus că nu era ceva ce şi-au propus să facă. |ntr-adevăr era ceva despre care erau terifiate să afle că erau capabile. Au ajuns însă în situaţii în care s-au descoperit îndrăgostite peste cap şi fără control. Odată ajunse aici, abilitatea lor de a risca era distorsionată“.

    Când vine vorba despre vârsta celor implicaţi în acest gen de relaţii, în România, potrivit studiului eJobs, pe segmentul 18-25 de ani se înregistrează cea mai mare pondere a angajaţilor care nu au avut o relaţie de dragoste la job – 60%; procentul este egal cu al persoanelor care au avut o astfel de relaţie pe segmentul 25-55 de ani. Psihoterapeutul Constantin Cornea spune că motivele se leagă de faptul că persoanele trecute de 25 de ani au, de multe ori, o relaţie care durează de mai mult timp, apropiată de saturare. Pe de altă parte, după 25 de ani, presiunea vârstei face ca nemulţumirile din cuplu să pară că au o rezolvare în relaţia cu un coleg. ”După 25 de ani, şi bărbaţii, şi femeile sunt mai maturi, au o oarecare experienţă de viaţă şi încep să se gândească la modul în care ar putea să se bucure mai mult de ceea ce viaţa le poate oferi“, explică Cornea. Potrivit lui, lumea de la job devine în acest context una specială – ”Indiferent că vorbim despre o aventură petrecută într-un team building sau de dorinţa de a renunţa la soţ de dragul colegului cu care am mai multe de discutat şi împărtăşit, lumea de la job devine o lume aparte, cu regulile şi normele ei, cu alianţele şi certurile de rigoare“.

    În ceea ce priveşte consecinţele unei astfel de relaţii, potrivit studiilor internaţionale, acestea pot deopotrivă să crească motivaţia angajaţilor, în contextul în care astfel ei se simt mai bine la locul de muncă şi chiar ajung să lucreze mai mult; altele, dimpotrivă, spun că energia consumată într-o relaţie îndepărtează angajaţii de atingerea ţintelor legate de muncă. Constantin Cornea spune că ambele consecinţe sunt valabile, fiind conectate de etapa în care se află relaţia de la locul de muncă. ”La începutul relaţiei, când cei doi caută să se cucerească, să se impresioneze, să flirteze, timpul petrecut la muncă este mai mare. Pentru că îndrăgostiţii ar face orice pentru a sta împreună, chiar dacă acest aspect se întâmplă la serviciu. După ce relaţia se mai rodează, când apar sentimentele de gelozie, de invidie, când apar certurile, cei doi devin contraproductivi, pentru că sentimentele dintre ei sunt negative, iar ei îşi descarcă frustrările la muncă.“

    Studiul local realizat de eJobs a arătat că 17% dintre respondenţi au spus că unul dintre dintre parteneri a trebuit să părăsească firma în următorul an după începerea relaţiei; 16% spun că relaţia i-a ajutat să se dedice mai mult jobului, iar 7% au spus că relaţia i-a ajutat să avanseze în carieră. |n restul cazurilor, relaţia nu a influenţat evoluţia profesională a respondenţilor. Constantin Cornea spune însă că situaţiile cele mai frecvente sunt mai simple decât cele prezentate în studiu fiindcă, de cele mai multe ori, relaţiile de la serviciu, în majoritatea lor, nu ţin foarte mult. ”Este foarte dificil să îţi petreci tot timpul, la muncă, acasă, în societate cu aceeaşi persoană. De obicei, o astfel de relaţie duce la certuri şi la despărţiri, naşte tot felul de grupuri pro sau contra relaţiei respective, ceea ce face atmosfera de la serviciu destul de dificilă.“ El spune că, în general, marea majoritate a relaţiilor de la serviciu sunt la nivel de amanţi şi sunt trăite în paralel cu cea oficială de acasă. ”Dacă se află, se ajunge la divorţ, pentru că sunt foarte rare situaţiile în care partenerul înşelat acceptă. Dar şi mai interesant de atât este că după divorţ persoana respectivă rămâne singură pentru că cel de la muncă nu divorţează la rândul lui sau, dacă nu este căsătorit, nu are disponibilitatea de a renunţa la burlăcie.“

    Laura Chiculiţă, chief marketing officer al platformei de recrutare online eJobs, observă că este posibil ca relaţiile la locul muncă să influenţeze eficienţa angajaţilor şi, în cele din urmă, veniturile companiei, deopotrivă pozitiv sau negativ. ”Fiecare relaţie la birou este unică şi imprevizibilă, unii dintre angajaţii care au o astfel de relaţie devin mai atenţi şi mai conştiincioşi la locul de muncă, alţii dimpotrivă. Unul dintre parteneri îl poate influenţa pozitiv pe celălalt, sau invers, aşa că aproape totul pare să fie o «rulet㻓, explică Laura Chiculiţă. Ea observă că foarte rar implicaţiile unor astfel de relaţii sunt evidente şi sunt aceleaşi, indiferent de persoanele în cauză. Chief marketing officer-ul de la eJobs România spune că majoritatea departamentelor de HR au proceduri clare legate de conflictele de interese care pot apărea în urma unor relaţii amoroase la locul de muncă; situaţia devine şi mai sensibilă în cazul în care unul e şeful direct al celuilalt.
    ”Efectele sunt extrem de greu de prevăzut, ceea ce face ca unii manageri să folosească acest argument pentru a interzice relaţiile în firmă: «Dacă tot e atât de imprevizibil, de ce să ne asumăm riscuri şi să nu eliminăm de la început orice potenţial conflict de interese greu controlabil?»“, descrie Chiculiţă percepţia angajatorilor referitoare la relaţiile la locul de muncă. Totuşi, ea a observat că, în general, procedurile de resurse umane vizează doar căsătoria, şi aceasta în circumstanţe bine determinate (relaţii profesionale directe, subordonare ierarhică etc.). ”Celelalte tipuri de relaţii sunt mult mai greu de definit, de «măsurat» impactul lor şi, prin urmare, şi de reglementat“, explică ea.

    Oricât de frecvente şi intense sunt relaţiile la locul de muncă, statisticile nu favorizează acest gen de comportament, iar majoritatea acestora nu ţin foarte mult. Totuşi, o relaţie la birou este tocmai ce reuşesc deseori să atragă majoritatea oamenilor. Ce e de făcut? ”Antidot nu există. |ntr-un loc, societate sau firmă în care există persoane de sex opus care îşi petrec timpul sau îndeplinesc o anumită activitate, este imposibil să nu se nască şi sentimente. Dacă acestea sunt sau nu reciproce, dacă se trece sau nu la consumarea relaţiei, dacă se ajunge sau nu la divorţ, dacă acea relaţie influenţează în bine sau în rău calitatea muncii sau cariera, depinde de la o situaţie la alta. Nu putem vorbi la modul general despre relaţiile de la serviciu, pentru că nu există o regulă generală“, conchide Constantin Cornea.

     

    Acest articol Business MAGAZIN a fost unul dintre cele mai citite în 2018.

  • Proiect modificare coduri: Neglijenţa în serviciu din Codul Penal, abrogată

    „În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Amenzi record: peste 28 mil. lei pentru evaziunea fiscală din panificaţie

    Poliţiştii au efectuat 163.373 de controale, dintre care 37.535 la societăţi comerciale, 22.383 la persoane fizice, fiind verificate şi 103.455 de mijloace de transport. Astfel, au fost constatate 1.971 de infracţiuni, dintre care 1.247 prevăzute de Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, fiind cercetate penal 1.702 de persoane.

    Au fost aplicate 64.662 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 10.914 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 511 la O.U.G. 12/2006 modificată pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 53.237 la alte acte normative, valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate, fiind de 28.251.882 lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi ca urmare a contravenţiilor constatate este de 30.761.155 de lei, fiind luate măsuri de confiscare sau indisponibilizare a 115 mijloace de transport în valoare de 3.393.234 lei.

    De asemenea, a fost suspendată/oprită activitatea la 56 de unităţi de morărit şi panificaţie, în urma neregulilor constatate cu ocazia controalelor efectuate.

    În ultima săptămână, peste 4.300 de poliţişti (dintre care 532 de investigare a fraudelor, 2.730 de ordine publică, 888 rutieri, 97 de la transporturi şi 97 de la alte structuri de poliţie) au acţionat la nivel naţional. Astfel, au fost efectuate 7.766 de controale, dintre care 1.735 la societăţi comerciale, 1.198 la persoane fizice, fiind verificate şi 4.833 de mijloace de transport.

    Poliţiştii au constatat 97 de infracţiuni, dintre care 54 de evaziune fiscală. 83 de persoane sunt cercetate penal, fiind suspectate de comiterea acestora.

    De asemenea, au aplicat 3.054 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 467 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 55 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 2.532 la alte acte normative. Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate se ridică la 1.473.310 de lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi ca urmare a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 192.044 de lei.

    Totodată, au fost indisponibilizate 2 autovehicule, în valoare totală de 70.000 de lei şi a fost suspendată/oprită activitatea la 3 unităţi de morărit şi panificaţie.
     

  • Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut cu 8,6% în Transilvania

    Prima campanie împotriva contrabandei cu ţigarete, organizată în Transilvania, ”faracontrabanda.ro, în sprijinul autorităţilor“, a fost lansată la Oradea.

    Campania de informare şi conştientizare a populaţiei din regiunea Transilvania este justificată de o constatare îngrijorătoare: comerţul ilicit cu ţigarete a înregistrat, în septembrie, o creştere de 8,6%. în zona Nord – Vest, cea mai importantă majorare comparativ cu restul regiunilor ţării, potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research.

    În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene (Ucraina, Moldova) şi care aplică alt sistem de taxare decât cel european, preţul unui pachet de ţigarete este de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul realizat de reţelele de contrabandişti este imens. Acesta este şi mesajul principal al campaniei: ”Tu ai făcut primul milion? Din banii tăi, contrabandiştii au reuşit deja! Nu sprijini contrabanda cu ţigarete!“.

    ”Contrabanda prejudiciază societatea în ansamblu, prin diminuarea încasărilor bugetare, ceea ce conduce, implicit, la insuficienta finanţare a proiectelor sociale şi economice ale statului, dar şi la practicarea unei concurenţe neloiale şi distorsionarea mediului de afaceri. O prioritate pentru activitatea desfăşurată de ITPF Sighetu Marmaţiei este combaterea contrabandei cu ţigarete, aceasta reprezentând principalul fenomen infracţional care se manifestă la frontiera de nord a României. În acest sens, este semnificativă cantitatea de 4.263.721 pachete de ţigarete ridicate în vederea confiscării, în 2012 şi 2013. Realizările se datorează efortului depus cu simţ de răspundere de către lucrătorii noştri, iar ITPF Sighetu Marmaţiei, cu cele 17 structuri subordonate,  şi-a propus să continue lupta cu infracţionalitatea transfrontalieră de la frontiera de nord a României. Se constată o implicare constantă a cetăţenilor din localităţile situate în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina în contrabanda cu ţigarete peste frontiera verde, deoarece aceasta reprezintă o sursă de venit importantă“, a precizat Florin Coman, reprezentantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu-Marmatiei.

    ”Preţul reprezintă principalul criteriu de alegere a produsului pentru categoriile de consumatori care optează pentru ţigaretele de contrabandă. Tocmai de aceea, am ales acest mesaj puternic. Oamenii trebuie să înţeleagă că, deşi la prima vedere poate părea că au făcut o afacere bună, afacerea de fapt este a contrabandiştilor, care se îmbogăţesc pe seama lor“, a declarat Ioana Mucenic, Partner & Head of Strategy, Pastel.

    ”Prin această campanie, vrem să îi informăm şi să îi educăm pe consumatori cu privire la elementele ascunse ale contrabandei. Ne dorim ca publicul să înţeleagă că în momentul în care cineva cumpără produse de contrabandă, de fapt, finanţează crima organizată. Fiecare poate face diferenţa, prin refuzul de a cumpăra următorul pachet de ţigarete de la contrabandişti”, a precizat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.

     

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • De ce i-a fost mărită pedeapsa lui Gigi Becali cu 6 luni de închisoare. Motivarea instanţei

     “Referitor la sporul aplicat de 6 luni, tribunalul consideră că este suficient pentru a se atinge scopul educativ şi preventiv al pedepsei, acesta impunându-se în raport de perseverenţa infracţională a petentului şi perioada lungă de timp în care acesta şi-a desfăşurat activităţile ilicite”, notează judecătorul Tribunalului Bucureşti (TB), în documentul citat.

    Totodată, arată instanţa, “în situaţia în care nu s-ar aplica un spor cu ocazia contopirii pedepselor, s-ar crea impresia de impunitate pentru condamnat, ceea ce va constitui un îndemn la săvârşirea a cât mai multe infracţiuni, în viitor, după ce a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

    “Tribunalul are în vedere de asemenea, în ce priveşte sporul de pedeapsă de şase luni, faptul că pentru infracţiunile cele mai grave că petentul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de trei ani închisoare faţă de care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere şi cu aplicarea circumstanţelor atenuante”, mai arată Tribunalul, în documentul menţionat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro