BusinessMagazin

Tag: IJ

  • CSM cere Inspecţiei Judiciare să verifice dacă independenţa justiţiei a fost afectată de SRI

    Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

    Astfel, inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă a fost încălcată independenţa actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

    Potrivit sursei citate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

    Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    “Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

    Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

    UNJR a precizat în scrisoare că într-o situaţie similară, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, în 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat ca “astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor”.

    “Considerarea instanţelor de judecată ca fiind ‘câmp tactic’ al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest ‘câmp tactic’ până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca aceasta instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. O astfel de premiză reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune”, se spune în scrisoare.

    De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

    “Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

  • Cazanciuc: E foarte bine că CSM este consecvent în a sancţiona anumite declaraţii publice

    Întrebat în legătură cu faptul că Inspecţia Judiciară, la sesizarea CSM, a constatat că Traian Băsescu şi Elena Udrea au încălcat independenţa justiţiei prin declaraţiile făcute, Cazanciuc a spus: “E foarte bine că CSM este consecvent în a sancţiona anumite declaraţii publice, acesta este rolul CSM de garant al independenţei justiţiei. Nu este singura formă de manifestare a CSM în a emite comunicate de presă după evaluări ale Inspecţiei, e o formă prin care CSM sancţionează derapaje în declaraţiile publice”.

    Afirmaţiile lui Traian Băsescu, referitoare la faptul că Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “sunt artizani ai unui mod răvăşit de a face justiţie”, şi ale Elenei Udrea, despre anchetele DNA care o vizează, au afectat prestigiul justiţiei, potrivit Inspecţiei Judiciare (IJ).

    Oficiali din cadrul Inspecţiei Judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că, în urma analizării afirmaţiilor făcute de fostul şef al statului şi de fostul ministru, s-a ajuns la concluzia că, în ultima perioadă, cei doi au făcut declaraţii ce au afectat independenţa magistraţilor şi prestigiul actului de justiţie.

    Rapoartele întocmite în cazul lui Traian Băsescu şi al Elenei Udrea, însoţite de aceste concluzii, vor fi prezentate plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care va decide, în această săptămână, dacă şi le va însuşi.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Traian Băsescu, care spunea că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie”.

    Preşedintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu afirmaţiile făcute de fostul şef al statului la postul de televiziune B1, dar şi cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul şefului SRI- n.r.), pe Codruţa Kovesi sau pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: “Pot să vă spun că din silă?”.

    Băsescu a continuat: “Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”.

    Ulterior, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că “foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni.

    “Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi – şi aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    Tot în şedinţa de plen din 7 aprilie, CSM a fost analizat un alt raport al Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

    Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să îşi însuşească raportul inspectorilor judiciari.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Consiliului să apere magistraţii, apreciind că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Băsescu despre Kovesi şi Stanciu

    Preşedintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu cele mai recente afirmaţii ale fostului preşedinte referitoare la justiţie, făcute luni seară la postul de televiziune B1, dar şi cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul şefului SRI- n.r.), pe Codruţa Kovesi sau pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: “Pot să vă spun că din silă?”.

    Băsescu a continuat: “Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”.

    Ulterior, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că “foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni.

    “Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi – şi aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    Tot marţi, în plenul CSM, a fost analizat un alt raport al Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

    Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să îşi însuşească raportul inspectorilor judiciari.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Consiliului să apere magistraţii, apreciind că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

  • Călin Popescu Tăriceanu a adus atingere independenţei justiţiei, prin declaraţiile în cazul Vosganian

    Inspecţia Judiciară (IJ) a finalizat raportul în care a analizat afirmaţiile făcute de Tăriceanu, după ce senatorii au decis să nu ridice imunitatea lui Varujan Vosganian.

    “În urma analizei s-a stabilit că prin declaraţiile preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la senatorul Varujan Vosganian, a fost adusă atingere sistemului”, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul IJ.

    Raportul inspectorilor judiciari urmează să fie analizat joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    CSM a sesizat, în 19 februarie, Inspecţia Judiciară, după ce Călin Popescu Tăriceanu afirmase, anterior cu cinci zile, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

    În 12 februarie, Senatul a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, cinci voturi fiind anulate.

    Procurorii DIICOT susţin că Varujan Vosganian, în calitate de ministru al Economiei, a luat mai multe decizii prin care ar fi favorizat firma Interagro controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, oferind astfel gaze naturale la preţuri mai mici.

  • Activitatea managerială a DIICOT, verificată de inspectorii judiciari

    Potrivit reprezentanţilor Inspecţiei Judiciare, activitatea Structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) urmează să fie analizată de şase inspectori.

    Controlul inspectorilor judiciari va începe pe luni şi se va încheia în 27 martie.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că activitatea Structurii centrale a DIICOT nu a mai fost verificată din anul 2006.

    În paralel, vor fi desfăşurate activităţi de control similare la DIICOT Suceava, unde vor fi trimişi doi angajaţi ai Inspecţiei Judiciare.

    Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, după ce funcţia a rămas vacantă în urma arestării Alinei Bica în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    CSM a dispus, în 16 decembrie 2014, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

  • Dumbravă propune CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu

    “A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară”, a spus Horaţius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Dumbravă consideră că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu, având în vedere că afirmaţiile şefului Senatului prezintă “gravitate”.

    “Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului”, a susţinut Dumbravă.

    Membrii CSM au votat suplimentarea ordinii de zi, rezultatul alegerilor urmând să fie stabilit la sfârşitul şedinţei, după numărarea voturilor.

    “Consider că CSM ar trebui să sesizeze Inspecţia Judiciară în acest caz, aşa cum o face şi atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească. După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abţin de la orice critică la adresa Preşedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Preşedintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu, şi nu într-un caz particular”, declara Tăriceanu, în 14 februarie.

    Călin Popescu Tăriceanu afirma, la acel moment, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris, în 12 februarie, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

    “Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a arătat, în postarea sa pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat atunci la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

  • CSM sesizează Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor Elenei Udrea

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

     

  • Kelemen: Cum aş putea eu să influenţez justiţia într-un caz în care nu există nicio cale de atac?

    Întrebat cum comentează sesizarea de către CSM a Inspecţiei Judiciare după declaraţiile legate de fostul ministru Nagy Zsolt, condamnat la închisoare în dosarul privatizărilor strategice, Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că a respectat deciziile judecătoreşti şi nu a făcut altceva decât să exprime o părere.

    “Sunt convins că în niciun fel nu am adus atingere independenţei sistemului judiciar, în ansamblul său, pentru că declaraţiile mele au fost după o sentinţă definitivă. Nu aveam cum să influenţez şi cum să aduc atingere independenţei sistemului judiciar, după o sentinţă definitivă şi în momentul în care Nagy Zsolt era deja încarcerat. Eu respect şi am respectat toate deciziile judecătorilor şi ale justiţiei, aşa este şi normal într-o ţară democratică, într-un stat de drept, dar, în acelaşi timp, pot să am o părere despre un caz, despre o sentinţă şi, mai ales, după ce sentinţa a fost pronunţată”, a spus Kelemen.

    El a afirmat că nu înţelege care este problema în această situaţie, într-o perioadă când “toată Europa se luptă pentru libertatea de exprimare şi în Franţa se adună milioane de oameni”.

    “Cum aş putea să influenţez eu justiţia sau să aduc atingere independenţei sistemului judiciar într-un caz unde nu există nicio cale de atac la această sentinţă definitivă? Este importantă această nuanţă, pentru că ceea ce am comentat, am comentat după sentinţa definitivă a ICCJ. CSM şi Inspecţia Judiciară vor analiza şi vor da un verdict în acest caz. Nu este un delict să îţi spui punctul de vedere şi mai ales un punct de vedere clar şi nu cu intenţia de a schimba ceva”, a subliniat liderul UDMR.

    El a spus că nu are posibilitatea, ca om politic, şi nici instrumentele schimbării unei decizii a instanţei.

    “Asta este viaţa, dar un punct de vedere, dacă l-am exprimat, cred că la fel de bine trebuie privit ca orice altă observaţie legată de orice decizie sau chestiune din societate. Aştept să vedem ce va spune Inspecţia Judiciară”, a conchis Kelemen Hunor.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară după ce liderul UDMR a declarat că fostul ministru Zsolt Nagy a fost nedreptăţit şi a fost sancţionat, Kelemen Hunor susţinând că ”trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.

    Inspecţia Judiciară urmează să verifice dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în activitatea de soluţionare a dosarului privatizărilor strategice, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, potrivit unui comunicat de presă al CSM.

    Kelemen Hunor declara, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la gala de aniversare a 25 de ani de la înfiinţarea UDMR, că din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui Nagy Zsolt şi în baza acelor stenograme a fost condamnat fostul ministru.

    “Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen.

    Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la 4 ani şi 8 luni, respectiv 4 ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu trei acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy fiind trimişi în judecată, alături de alte patru persoane, în 30 martie 2009.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.