Tag: iisus hristos

  • Papa Francisc îi îndeamnă pe credincioşi să îşi închidă telefoanele şi să stea de vorbă la masă

    Iisus, Maria şi Iosif “s-au rugat, au lucrat şi au comunicat între ei”, a spus papa, duminică, mulţimii adunate în Piaţa Sf. Petru de la Vatican, pentru tradiţionalul serviciu religios “Angelus”.

    “Mă întreb dacă voi, în familiile voastre, ştiţi să comunicaţi sau sunteţi precum copiii, care, la masă, comunică prin mesaje pe telefonul mobil, care tac ca la slujbă, dar nu comunică unii cu ceilalţi”, a spus papa Francisc.

    “Trebuie să revenim la comunicarea din familiile noastre”, a mai spus papa. “Dragi părinţi, copii, bunici, fraţi şi surori, aceasta este sarcina pe care trebuie să o îndeplinim astăzi, în Ziua Sfintei Familii”, a încheiat suveranul pontif.

    Sărbătoarea Sfintei Familii este marcată în calendarul catolic în duminica dintre Crăciun şi Revelion. În această zi, Iisus, Maria şi Iosif sunt veneraţi ca familie creştină model de catolicii din întreaga lume.

    Sărbătoarea a fost stabilită în secolul al XVII-lea de Sfântul Francisc din Laval, primul episcop al Noii Franţe, o zonă din America de Nord colonizată de Franţa la acea vreme.

  • Vinerea Mare: Obiceiuri şi tradiţii în această zi. Ce nu ai voie să faci

    În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

    Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

    Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LUMINA SFÂNTĂ la Ierusalim: Mii de credincioşi asistă la coborârea Luminii Sfinte a Învierii. CEREMONIA de la Sfântul Mormânt al lui Iisus Hristos | LIVE VIDEO

    „Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, spunându-se că focul se coboară din cer şi aprinde lumânările. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106. Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine.

    Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe.

    Patriarhului Ortodox de la Ierusalim, Teofil al III-lea, a ieşit din biserică având Lumina Sfântă a Învierii, pe care a răspândit-o credincioşilor. Apoi, Lumina Sfântă este purtată în procesiune prin centrul vechi al Ierusalimului, conform unei tradiţii datând din secolul al IV-lea.

    Lumina Sfântă este considerată de creştinii ortodocşi drept o minune care se întâmplă în fiecare an în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui ortodox. Aceasta vine ca un fulger şi se aşază pe Sfântul Mormânt, aprinzând candelele şi cele două mânunchiuri cu câte 33 de lumânări, semnificând vârsta la care a murit Iisus, lumânări cu care intră în mormânt Patriarhul Ortodox al Ierusalimului. El este singurul care poate intra în Mormântul Sfânt să ia Lumina.

    Sfântul Mormânt din Ierusalim este locul în care conform tradiţiei creştine a murit şi a reînviat Iisus Hristos. În decursul istoriei biserica  a avut diferite denumiri, dar majoritatea oamenilor o numesc Biserica Sfântului Mormânt, pentru că această biserică a fost construită pe locul în care Iisus Hristos a fost răstignit şi îngropat într-un mormânt săpat în piatră.

    Alţii o numesc Biserica Învierii pentru că aici a înviat Domnul. Biserica are o importanţă deosebită pentru creştinii ortodocşi, dar şi pentru cei de alte confesiuni creştine, care vin aici să se închine şi să aducă slavă lui Dumnezeu.

    Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului – “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles “paseh”.

     

     

  • LUMINA SFÂNTĂ la Ierusalim: Mii de credincioşi asistă la coborârea Luminii Sfinte a Învierii. CEREMONIA de la Sfântul Mormânt al lui Iisus Hristos | LIVE VIDEO

    „Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, spunându-se că focul se coboară din cer şi aprinde lumânările. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106. Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine.

    Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe.

    Patriarhului Ortodox de la Ierusalim, Teofil al III-lea, a ieşit din biserică având Lumina Sfântă a Învierii, pe care a răspândit-o credincioşilor. Apoi, Lumina Sfântă este purtată în procesiune prin centrul vechi al Ierusalimului, conform unei tradiţii datând din secolul al IV-lea.

    Lumina Sfântă este considerată de creştinii ortodocşi drept o minune care se întâmplă în fiecare an în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui ortodox. Aceasta vine ca un fulger şi se aşază pe Sfântul Mormânt, aprinzând candelele şi cele două mânunchiuri cu câte 33 de lumânări, semnificând vârsta la care a murit Iisus, lumânări cu care intră în mormânt Patriarhul Ortodox al Ierusalimului. El este singurul care poate intra în Mormântul Sfânt să ia Lumina.

    Sfântul Mormânt din Ierusalim este locul în care conform tradiţiei creştine a murit şi a reînviat Iisus Hristos. În decursul istoriei biserica  a avut diferite denumiri, dar majoritatea oamenilor o numesc Biserica Sfântului Mormânt, pentru că această biserică a fost construită pe locul în care Iisus Hristos a fost răstignit şi îngropat într-un mormânt săpat în piatră.

    Alţii o numesc Biserica Învierii pentru că aici a înviat Domnul. Biserica are o importanţă deosebită pentru creştinii ortodocşi, dar şi pentru cei de alte confesiuni creştine, care vin aici să se închine şi să aducă slavă lui Dumnezeu.

    Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului – “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles “paseh”.

     

     

  • Povestea lui Iisus a fost „inventată pentru a-i ţine sub control pe săraci”, susţine un cercetător american

    Cercetătorul american susţine că povestea lui Iisus Hristos a fost inventată ca sistem de control al minţilor celor săraci. Joseph Atwill, autorul cărţii „Caesar’s Messiah: The Roman Conspiracy to Invent Jesus”, spune că însuşi creştinismul nu a început ca o religie, ci ca o propagandă sofisticată a autorităţilor, menită să-i împace pe locuitorii Imperiului Roman.
     
    Atwill şi-a prezentat în premieră teoria scandaloasă în 2013. El susţine că Noul Testament a fost scris de bogătaşii din Imperiul Roman, care au „fabricat” povestea lui Iisus.
     
    „Creştinismul poate fi considerat o religie, dar a fost dezvoltat şi folosit ca sistem de control al minţilor, a produs sclavi care credeau că Dumnezeu le-a dictat condiţia de sclavie”, susţine cercetătorul citat de independent.co.uk.
     
    Atwill spune că actele de insurecţie ale sectelor evreieşti, care aşteptau sosirea unui „Mesia războinic” în Palestina, au reprezentat o problemă mare pentru Imperiul Roman. Autorităţile epuizaseră toate căile tradiţionale de contraatac şi au recurs la un război psihologic.
     
    „Au conchis că pentru a opri propagarea activităţii evreieşti trebuie să creeze o religie”, continuă Atwill. „Aşa a fost inventată povestea acestui Mesia pacificator”.
     
    „În loc să inspire războiul de gherilă, Mesia promova pacifismul, întoarcerea celuilalt obraz şi îi încuraja pe evrei să fie loiali Cezarului şi să-şi plătească birurile către Roma”.
     
    „Chiar dacă acest creştinism poate fi un confort pentru unii, devine dăunător şi represiv, o formă insipidă de control psihologic, care duce la acceptarea orbească a unor lucruri, a sărăciei, a războiului. În SUA, să spunem, creştinismul este utilizat pentru a justifica războaiele duse de soldaţii americani în lume”.
     
  • Cum arăta, de fapt, Iisus Hristos? „Este uimitor cum nimeni nu a fost foarte interesat de asta”

    Într-o nouă carte, un profesor spune că Iisus nu arăta deloc aşa cum îl prezintă istoria veche şi modernă.

    Evanghelia spune că Iisus a fost evreu şi s-a născut în jurul anului 4 î.e.n., în Betleem. El a locuit în copilărie în Egipt, pentru o scurtă perioadă de timp, după care s-a mutat în Nazaret. Aceste scrieri nu fac nicio referire la aspectul fizic al lui Iisus, dincolo de cele privind hainele sale şi ale apostolilor săi, explică Joan Taylor, profesor de Origini ale Creştinismului şi Iudaism în cadrul  King’s College London, în cartea sa „Cum arăta Iisus?”.

    „Este atât de uimitor cum nimeni nu a fost foarte interesat de felul în care arăta”, a declarat Taylor pentru Live Science.

    Pe de altă parte, atât Moise (profetul care i-a condus pe israeliţi) şi David, care, potrivit Bibliei l-a ucis pe Goliat, au fost descrişi drept bărbaţi chipeşi şi puternici, relevă cartea lui Taylor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai scump tablou din istorie. Da Vinci bate toate recordurile, după ce lucrarea „Salvator Mundi” s-a vândut cu o sumă COLOSALĂ. Cum arată pictura

    Tabloul în ulei are o vechime de 500 de ani şi îl arată pe Hristos ţinând în mână o sferă de cristal, acesta fiind cunoscut sub numele de „Salvator Mundi” – „Salvatorul Lumii”, una dintre cele aproximativ 20 de lucrări cunoscute ale marelui artistul.

    Aceasta are 66 de centimetri înălţime şi îl înfăţişează pe Iisus Hristos îmbrăcat în haine tradiţional renascentiste, având mâna dreaptă ridicată pentru a oferi binecuvântarea, în timp ce în mâna stângă are o sferă de cristal.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Una din cele mai MARI TEORII ale Creştinătăţii, CONFIRMATĂ ŞTIINŢIFIC. Descoperirea făcută după 2.000 de ani pe Giulgiul din Torino

    Giulgiul din Torino a fost de-a lungul timpului în centrul marilor controverse. Biserica a susţinut mereu că pânza a fost folosită pentru a-i acoperi trupul plin de răni a lui Iisus. Alţii însă au spus că giulgiul a fost pictat de alsificatori în Evul Mediu. 

    Acum, după 2.000 de ani, experţii vin cu dovada care confirmă una dintre cele mai mari teorii ale creştinilor. 

    Află aici cum una din cele mai MARI TEORII ale Creştinătăţii este  CONFIRMATĂ ŞTIINŢIFIC. Descoperirea făcută după 2.000 de ani pe Giulgiul din Torino

  • Ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

    Au existat mai multe teorii cu privire la meniul Cinei cea de Tană. Leonardo Da Vinci ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte).

    Papa Benedict al XV-lea a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei.

    Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.

    Vezi aici ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

  • Cea mai mare descoperire din ultimii 400 de ani zguduie din temelii Biserica cu numai 2 săptămâni înainte de Paşte

    Timp de secole, istoricii s-au contrazis asupra înfăţişării lui Iisus Hristos, dar o monedă străveche a rezolvat această dezbatere amplă.
    O monedă mică din bronz care datează din secolul I d. Hr.. ar putea conţine prima imagine cu Iisus Hristos.