BusinessMagazin

Tag: IGSU

  • Bilanţ IGSU: Zeci de locuinţe, curţi, beciuri şi străzi, inundate în zece judeţe din ţară

    Potrivit reprezentaţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), ploile şi vijeliile din ultimele 24 de ore au provocat pagube în zece judeţe: Arad, Bihor, Constanţa, Galaţi, Harghita, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Prahova şi Suceava.

    Pompierii au intervenit cu motopompe pentru evacuarea apei din 17 locuinţe, 110 curţi şi beciuri, dar şi de pe 6 străzi. Totodată, salvatorii au asigurat înlăturarea a cinci copaci căzuţi pe carosabil şi autoturisme şi a acoperişului unei şcoli din judeţul Constanţa, desprins din cauza vântului puternic.

    „În localitatea Tomeşti din judeţul Iaşi, un bărbat de 63 ani a fost lovit de trăsnet. La faţa locului s-a deplasat imediat un echipaj medical al Serviciului de Ambulanţă, care a reuşit resuscitarea, stabilizarea şi transportarea victimei la spital”, se mai arată în bilanţul IGSU.

    Duminică dimineaţa nu erau în desfăşurare misiuni operative, însă în mai multe localităţi afectate de inundaţiile din această perioadă se desfăşoară evaluări ale pagubelor produse.

    Mai multe localităţi din ţară s-au aflat ieri sub avertizări de Cod roşu şi portocaliu, emise de meteorologi şi hidrologi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Ministerul de Interne, bilanţ copleşitor al minivacanţei: 7.400 şoferi vitezomani, 8.000 intervenţii IGSU/ La ce sumă se ridică amenzile

    Peste 22.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost la datorie în minivacanţa de Paşte şi 1 Mai., iar în această perioadă nu au fost înregistrate evenimente deosebite care să afecteze ordinea publică, arată MAI, printr-un comunicat de presă.
     
    „În această perioadă pompierii au intervenit la peste 8.000 de solicitări, majoritatea (aproape 6.600) pentru situaţii în care a fost necesară acordarea de asistenţă medicală de urgenţă. De asemenea, s-a intervenit pentru stingerea a 400 de incendii, cauzele principale ale producerii acestora fiind focul în spaţii deschise (incendii de vegetaţie) şi coşuri de fum necurăţate sau defecte. Totodată, piloţii Inspectoratului General de Aviaţie al MAI au efectuat 92 de misiuni, fiind salvate 55 de persoane”, informează MAI.
     
    Potrivit sursei citate, în minivacanţă, au fost sesizate aproape 4.500 de infracţiuni, iar pentru cele aproape 44.000 de contravenţii sesizate în această perioadă au fost aplicate sancţiuni în valoare de aproape 14.000.000 de lei.
     
    Reprezentanţii ministerului mai spun că numărul accidentelor rutiere a scăzut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
     
    „Pentru încălcarea legislaţiei rutiere au fost aplicate peste 20.000 de sancţiuni, dintre care aproximativ 7400 pentru depăşirea limitei legale de viteză şi 229 pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Aceste măsuri au dus la reducerea semnificativă a accidentelor rutiere. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate cu 24% mai puţine accidente, iar scăderea faţă de anul 2016 este de aproape 40%”, mai arată MAI.
     

  • Cod PORTOCALIU de vânt. Judeţele vizate / IGSU face apel la populaţie să rămână în spaţii închise care asigură protecţie

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în judeţele Gorş şi Caraş-Severin, vor fi intensificări ale vântului care la rafală vor depăşi local 90-100 km/h, iar la peste 1700 de metri, peste 110 km/h. La munte, zăpada va fi viscolită.

    Atenţionarea de cod portocaliu intră în vigoare marţi, la ora 10.15 şi expiră în aceeaşi zi, la ora 16.00.

    Reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) fac apel pentru populaţia din zonele vizate ca pe timpul manifestării fenomenelor să rămână în spaţii închise care le asigură protecţia.

    De asemenea, IGUS recomandă evitarea deplasării în parcuri sau alte zone unde se află arbori care ar putea să fie doborâţi de vânt.

    „Echipajele operative de pompieri sunt pregătite să intervină în sprijinul populaţiei şi autorităţilor publice locale, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor de vreme rea”, arată IGSU.

  • Carmen Dan vrea să aducă în Ministrul Afacerilor încă 7.000 de angajaţi: Nu rezolvăm însă deficitul de personal

    Bugetul de anul trecut a fost cel mai mare din ultimii ani. 100 de milioane de euro au fost cheltuiţi în anul care a trecut, iar în paralel avem o strategie pentru accesarea a 600 milioane de euro până în 2020. În paralel, continuăm procesul de încadrare de personal şi ştiţi că avem strategie. Am adus peste 6.000 de angajaţi în minister, iar anul acesta vor mai veni alături de noi încă 7.000 de oameni. Cu toate acestea, nu cred că vom rezolva anul acesta şi nici anul viitor problema de personal”, a declarat Carmen Dan.

    Ministrul Afacerilor Interne a explicat că şi-ar dori ca în acest an să se ocupe mai mult de problemele pompierilor şi jandarmilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiul izbucnit la sonda de gaz din Satu Mare rămâne nestins după aproape 60 de ore

    Echipa de specialişti ai IGSU, condusă de inspectorul general, împreună cu autorităţile locale şi experţi ai unor companii de profil din Canada, a mers la sonda de gaze din Moftinu, judeţul Satu Mare, unde are loc incendiul, ca să găsească soluţii tehnice pentru stingerea focului.

    “Acţiunile de stingere a incendiului produs la sondă trebuie precedate, în mod obligatoriu, de măsuri tehnice speciale pentru captarea fluxului de gaze care să reducă presiunea la capătul sondei”, detaliază IGSU, precizând că “stingerea imediată a incendiului creează riscul producerii unor acumulări de gaze care să conducă la o explozie”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Realitatea sistemului de INTERVENŢIE. Jumătate din parcul auto este mai vechi de 30 de ani. Şeful IGSU: Sunt intervenţii la care trimitem două autospeciale şi sperăm să ajungă măcar una

    „Trebuie să asigurăm mijloace care să poată scădea timpul de intervenţie, mijloace care nu au 30, 40 de ani vechime. Câteodată trimiţi două ca să ajungă măcar una. 50% din parc are peste 30 de ani, şi niciun comandant nu îşi permite să rateze o intervenţe sau să nu ajungă acolo. Eu nu pot sa îi explic cetăţeanului de ce nu a ajuns ambulanţa acolo. Din măsuri de siguranţă, comandanţii preferă să trimită două autospeciale de intervenţie, iar dacă una ar putea avea probleme, avem asigurată intervenţa cu cealaltă autospecială”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată sâmbătă, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

    Şefii IGSU admit că au fost judeţe, cum ar fi Caraş-Severin sau Vaslui, care nu au avut disponibilă nicio ambulanţă SMURD, pe parcursul unei zile, din cauza defecţiunilor tehnice. În astfel de situaţii, s-a apelat la ajutorul echipajelor SMURD din judeţele învechinate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur în România – În caz de seism puternic, 75% din locuitorii ţării ar fi afectaţi; IGSU recunoaşte lipsa dotărilor

    În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

    “România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur în România – În caz de seism puternic, 75% din locuitorii ţării ar fi afectaţi; IGSU recunoaşte lipsa dotărilor

    În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

    “România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În caz de seism puternic, 75% din locuitorii ţării ar fi afectaţi. IGSU recunoaşte lipsa dotărilor

    “România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.

    “Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 40 de localuri din Bucureşti şi din mai multe judeţe, închise după incendiul din Colectiv

    După tragedia din clubul Colectiv, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au făcut controale la nivel naţional, pentru a vedea dacă localurile cu afluenţă mare de oameni respectă normele de siguranţă în caz de incediu.

    În urma verficărilor, 37 de localuri din Bucureşti şi din mai multe judeţe au fost închise doeoarece încălcau grav cerinţele de securitate la incendiu. Toate cele 37 de localuri au fost sigilate petnru a nu mai fi folosite, întrtucât în starea actuală ar putea pune în pericol siguranţa clienţilor, au declarat pentru MEDIAFAX surse din rândul autorităţilor de control.

    Potrivit surselor citate, localurile închise sunt din Bucureşti şi din judeţele Dâmboviţa, Hunedoara, Teleorman, Suceava, Mehedinţi, Giurgiu, Timiş, Neamţ, Sibiu şi Caraş-Severin.

    În cazul acestor localuri s-a aplicat procedura de sigiliare, în baza HG 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi.

    Sursele citate au precizat că, în judeţul Teleorman, au fost închise cinci restaurante şi baruri, precum şi Casa de Cultură din municipiul Alexandria, toate pentru că nu respectau normele de siguranţă în caz de incediu.

    În judeţul Sibiu, în 13 noiembrie a fost închisă Casa de Cultură din municipiu, de către ISU Sibiu, cu câteva ore înainte de începerea spectacolelor dn cadrul Mozaic Jazz Festival.

    Reprezentanţii ISU Sibiu au închis instituţia pentru că nu avea instrumente de avertizare a incendiilor şi de stingere a acestora, dar nici autorizaţie PSI, evenimentele programate să se desfăşoare acolo fiind relocate în alte săli din municipiu.

    Toate căile de acces în Casa de Cultură a Sindicatelor au fost sigilate de reprezentanţii ISU Sibiu, iar pe intrarea principală a fost lipit un afiş uriaş pe care scrie “Oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor de către ISU Sibiu pentru încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţiilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi”.

    În Bucureşti, în 12 noiembrie a fost închis un club, de către ISU Bucureşti-Ilfov, pentru nerespectarea normelor de apărare împotriva incediilor. Clubul nu ar fi avut suficiente căi de evacuare în caz de incendiu, nici sisteme de detecţie automată a incendiilor şi nici un număr suficient de marcaje pentru evacuare. Patronii localului au fost amendaţi cu o sumă cuprinsă între 30.000 şi 100.000 de lei.î

    În judeţul Suceava, în 9 noiembrie a fost închis bazarul din municipiu, unde funcţoonau 1.800 de spaţii comerciale. Şi în acest caz a fost vorba de nerespectarea normelor de siguranţă în caz de incediu şi lipsa autorizaţiei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava. Una din problemele principale constate este legată de asigurarea căilor de acces pentru maşinile de pompieri şi funcţionarea hidranţilor. Încă de anul trecut reporezentaţii ISU au solicitat Primăriei, în a cărui proprietate se află bazarul, să mute aproape 200 de chioşcuri pentru a facilita accesul maşinilor de pompieri în caz de incediu.

    Sigiliarea complexului comercial a declanşat un val de proteste în oraş. Peste 300 de oameni au ieşit în stradă, săptămâna trecută, pentru a cere demisia primarului Ion Lungu, afirmând că nu au din ce să trăiască dacă bazarul este închis. Edilul a dat asigurări că în două săptămâni va reuşi să rezolve problemele sesizate de inspectorii ISU.

    În ianuarie 2009, un incendiu puternic a afectat zeci de chioşcuri din bazarul sucevean, iar pentru stingerea focului au intervenit pompieri militari din Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi Siret.

    Pompierii, poliţiştii şi jandarmi au făcut, în perioada 9-16 noiembrie, 1.000 de controale la cluburi, baruri, discoteci, săli de cinematograf şi de spectacol, precum şi la mall-uri, pentru a vedea dacă acestea respectă normele de apărare împotriva incendiilor, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) transmis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    În urma controalelor au fost constatate 3.218 deficienţe, dintre care 432 au fost înlăturate pe timpul verificărilor. Echipele de control au dat 2.479 sancţiuni contravenţionale, dintre care 1.584 de avertismente şi 895 de amenzi în cuantum de 8.579.770 de lei.

    Printre neregulile găsite la unităţile controale sunt: deficienţe privind existenţa şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor; organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor; lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu; nerespectarea reglementărilor referitoare la utilizarea focului deschis şi a efectelor speciale artistice/pirotehnice, precum şi cele referitoare la reglementarea fumatului.

    În urma incendiului din clubul Colectiv, care nu avea autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU Bucureşti-Ilfov, au fost intensificate controalele în cluburi, baruri, discoteci, săli de spectacole şi mall-uri.

    Verificările au loc şi în contextul în care angajaţi ai ISU Bucureşti-Ilfov sunt acuzaţi că au permis funcţionarea clubului Colectiv fără ca localul să aibă aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu şi, mai mult, nu au luat nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe dum spre spital a mai murit o persoană. În 17 zile de la tragedie au decedat alte 29 de persoane, numărul victimelor ajungând, luni, la 56. Alte aproximativ 150 au fost rănite, fiind internate în spitale din Capitală.

    Ancheta în cazul incendiului este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

    În urma verificărilor făcute de pompieri au fost găsite şi clădiri monument care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, printre acestea fiind Castelul Peleş, Ateneul Român, sediul principal al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, potrivit EurActiv.ro.

    În zilele care au urmat tragediei, un fost membru în Consiliul de Administraţie al Sălii Palatului din Bucureşti a declarat că nici aceasta nu are aviz de la ISU, iar premierul interimar Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educaţiei, a declarat, la rândul său, că 93% dintre şcolile din România funcţionează şi ele fără acest aviz al ISU.