Tag: IFN

  • Când şi la ce se foloseşte dobânda anuală efectivă

    Un credit de 1.000 de lei contractat pentru o zi de la unul dintre creditorii de pe piaţă are o dobândă anuală efectivă (DAE) de 7.678%. În termeni reali, clientul va restitui la scadenţă 1.012 lei, adică 12 lei în plus faţă de suma împrumutată sau o dobândă de 1,2%. De aceea, acest indicator este mai puţin folositor în cazul creditelor pe termen scurt de ordinul câtorva luni, ci ajută mai degrabă ca instrument de comparaţie între produse finan-ciare cu caracteristici similare, pentru a afla care împrumut este mai avantajos din punctul de vedere al preţului. Dacă nu e utilizat strict pentru a compara oferte, DAE poate fi înşelător şi la creditele pe termen lung oferite de bănci.

    De exemplu, la un credit de 5.000 de lei pentru doi ani o bancă poate propune un DAE de 22,28% cu o primă rată de 242 de lei şi o sumă totală plătită în cele 24 de luni de 6.068 de lei. La o perioadă de rambursare de cinci ani, deşi DAE scade la 18,8%, suma totală rambursată băncii ajunge la 7.387 de lei. Aceeaşi sumă împrumutată pe timp de un an ar genera o rată lunară de 451 de lei, un DAE de 28%, însă suma restituită în final ar fi cea mai mică, de 5.665 de lei.

    Din exemplul citat de totuldespredae.ro, un site dezvoltat de Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor, deşi rezultă astfel o valoare a DAE mai mică cu cât perioada de creditare este mai lungă, costul total al creditului este de fapt mai mare pentru perioade mai lungi de timp. Viva Credit, unul dintre creditorii cu activitate în segmentul finanţărilor pe termen scurt, propune chiar exemple clienţilor săi care se tem de indicatorii care arată dobânzi anuale de mii la sută pentru sumele împrumutate.

    „Probabil aţi fost nevoit să mergeţi cu taxiul odată şi aţi plătit fără probleme 10 lei pentru o cursă de aproximativ 5 kilometri care a durat 30 de minute. Dacă tariful ar fi fost afişat 178.000 de lei pe an (aprox. 40.000 de euro) ar mai fi avut sens?“ sau „Dacă în loc să vi se spună că o cameră la hotel costă 200 de lei pe noapte vi s-ar spune că tariful este de 73.000 de lei pe an? Pare enorm, dar cu siguranţă aţi fost în vacanţă şi aţi stat câteva zile la hotel.“ Reprezentanţii IFN-urilor recomandă o atenţie mai mare asupra costului total al creditului, adică valoarea finală de restituit, un indicator mult mai uşor de înţeles chiar şi de către clienţii cu studii medii. Dacă folosim indicatorul DAE pentru a compara ofertele IFN-urilor cu cele ale băncilor, adică exact scopul pentru care a fost introdus acest indicator, este clar că cele mai scumpe credite din România rămân cele de valoare mică pe termen scurt. 1.000 de lei împrumutaţi timp de un an de la o bancă din România, deşi cele mai multe nu acordă astfel de credite, au o dobândă anuală efectivă cuprinsă între 12% la OTP Bank şi 152% la Garanti Bank, potrivit datelor conso.ro. DAE practicată de bănci este un indicator demn de luat în calcul doar dacă împrumutul contractat are dobândă fixă, o eventuală dobândă variabilă influenţată de indici ai pieţei precum ROBOR sau EURIBOR determinând ca DAE să fie valabil doar la momentul semnării contractului.

    De sine stătătoare, valoarea DAE nu este relevantă, pentru că acest indicator nu este un preţ în sensul general valabil, potrivit totuldespredae.ro, însă DAE înglobează toate costurile cunoscute solicitantului la momentul respectiv, cum ar fi dobândă, taxe, comisioane, indiferent de modalitatea în care sunt percepute de bancă. „Dacă doriţi să ne referim la justificarea diferenţei de dobândă a IFN-urilor faţă de instituţiile bancare, clienţii beneficiază de servicii suplimentare, cum sunt consultanţa gratuită in extenso pentru a înţelege toate condiţiile şi implicaţiile fiecărui tip de produs, precum şi servisarea completă la domiciliu: consultanţii noştri vizitează fiecare client pentru a completa împreună cererea de credit, pentru a aduce banii şi pentru a încasa ratele săptămânale, bi-lunare sau lunare, conform produsului, programului şi dorinţelor exprimate de aceştia“, spune Adrian Staicu, directorul de marketing al Easy Asset Management, companie care a dezvoltat brandul iCredit.

    Interesant este că, în cazul companiei Provident, 94% dintre clienţii care optează pentru împrumuturi de la 500 la 5.000 de lei aleg să plătească acasă, deşi achită în plus pentru acest serviciu sume cuprinse între 186 de lei şi 3.162 de lei. La un împrumut de 5.000 de lei, clientul care ar depune săptămânal la bancă banii din rată ar restitui după circa un an şi jumătate 7.417 lei, însă cei mai mulţi preferă să fie vizitaţi de către agenţii companiei şi să plătească la final 10.579 de lei. Vlad Şandru, directorul de comunicare al Provident, companie care oferă credite cu durată între 44 şi 78 de săptămâni, spune că banii sunt livraţi în aceeaşi zi dacă viitorul client alege serviciul mai scump, acesta fiind, de fapt, unul dintre mecanismele comerciale ale produsului.

    Dacă optează să meargă săptămânal la bancă să depună banii personal sau să îi trasfere online din cont şi nu e interesat de plata ratelor de acasă, clientul primeşte împrumutul abia în maximum zece zile. La bancă, perioada medie de acordare este şi mai mare, de 10-12 zile. „Clienţii noştri locuiesc în zone în care alte forme de finanţare nu sunt neapărat imediat accesibile. Ca principiu de business ne adresăm foarte bine clienţilor din zonele rurale, unde ei nu au acces la modalităţi moderne de plată şi nici la o sucursală bancară. (…) Transparenţa nu e o problemă pe această piaţă, câtă vreme jucătorii, mai ales cei mari, comunică în mod clar avantajele şi dezavantajele unui astfel de credit.“

    În medie, un client al Provident împrumută 1.500 de lei timp de un an şi restituie 2.770 de lei. În succesul creditelor solicitate, oficialul de la Provident mizează şi pe faptul că mulţi dintre clienţi evită să vorbească în bancă despre problemele lor financiare şi preferă să discute cu un agent în propria locuinţă. „De cele mai multe ori DAE este un indicator mai puţin important pentru cei cu care vorbim. Ei vor să ştie cât au de plată, când plătesc şi ce se întâmplă dacă nu plătesc ratele la timp. Realitatea e că oricine calculează DAE pentru perioade scurte şi valori mici va vedea nişte cifre astronomice pentru că aşa a fost gândită formula. Formula fantastică a DAE presupune în mod eronat că toţi clienţii plătesc la timp şi că tot ce încasezi întorci în piaţă cu acelaşi cost. DAE trebuie folosit pentru a compara mere cu mere, nu mere cu pere“, mai spune oficialul de la Provident.

  • ANPC va controla toate IFN-urile pentru perceperea, în unele cazuri, a unor dobânzi de 5.000% pe an

    “Observ în ultima perioadă o campanie a unor IFN-uri cu o dobândă anuală de 4.000-5.000%. Asta ce înseamnă? Iau un euro, după un an dau 5.000 de euro, iau 10 euro, dau 50.000 de euro înapoi. Din punctul meu de vedere, undeva lucrurile nu sunt în regulă şi o să facem un control de fond la toate IFN-urile să vedem unde respectă şi unde nu respectă legislaţia. Nu poţi să iei 100 de euro împrumut şi să dai jumătate de milion de euro înapoi, nu este în regulă”, a declarat luni Dunca la seminarul “Ziua Consumatorului de Servicii Financiare”, organizat împreună cu Asociaţia Societăţilor Financiare ALB România.

    El a arătat că ANPC a primit sesizări de la clienţi în acest sens, iar numărul lor este în creştere.

    “Aici trag un semnal de alarmă: dacă un consumator nu se pricepe sau nu înţelege clauzele din contractul de credit, să facă o adresă la ANPC să vedem noi dacă este în regulă sau nu”, a transmis Dunca clienţilor acestor IFN-uri.

    El a precizat că dobânzile respective sunt afişate la vedere, fiind percepute pentru împrumuturi pe scurtă durată, aceste firme având campanii de promovare a creditelor pe reţeaua de socializare Facebook.

    “Aşa sunt afişate dobânzile şi văd că duc o campanie agresivă pe Facebook, imediat cum deschizi Facebook-ul îţi apare un IFN care zice: Vino la noi şi te împrumutăm într-un minut!”, a punctat preşedintele ANPC.

    Dunca a atenţionat clienţii să nu facă greşeala de a se împrumuta la IFN-uri cu astfel de dobânzi pentru a-şi achita ratele la creditele de la bănci, în condiţiile unor situaţii dificile generate de creşterea cursului de schimb pentru dolar şi franc elveţian.

    “Având în vedere că au crescut dolarul şi francul elveţian, trag un semnal de alarmă să nu ajungem să ne împrumutăm de la un IFN ca să putem plăti rata la bancă pentru credit, înseamnă că rostogolim bulgărele şi din mai mic îl facem mai mare”, a spus Dunca.

    El a adăugat că unele IFN-uri respectă legislaţia, iar altele o încalcă, în ultimul caz urmând să fie dispuse sancţiuni.

     

  • BCR Leasing a lansat un nou produs de finanţare pentru vehicule comerciale rulate

    Cel mai important beneficiu al ofertei este dobânda de 4,9% pentru finanţarea în euro, variabilă (EURIBOR la 3 luni inclus) şi 5,9% pentru finanţarea în lei. Clienţii pot beneficia de perioade de finanţare de până la 96 de luni şi de cote de asigurare preferenţiale, prin asiguratori agreaţi.

    Volumele segmentului de piaţă în care se tranzacţionează vehiculele rulate este de aproape 3 de ori mai mare ca număr de unităţi decât segmentul vehiculelor comerciale noi. Segmentul camioanelor rulate (cu masa maximă autorizată mai mare de 16 tone) este în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului trecut. Vehiculele grele înmatriculate în România sunt în principal capete tractor (peste 80%).

    “Parteneriatul dintre BCR Leasing şi CEFIN Trucks răspunde nevoilor de finanţare ale unui număr mare de întreprinzători mici şi mijlocii, cu potenţial real de dezvoltare, cărora dorim să le oferim un acces confortabil la finanţare pe termen lung pentru vehicule comerciale rulate. Ştim că aceşti întreprinzători, activi în comerţ, industrie, transporturi, etc., prin determinarea lor de a se menţine pe piaţă şi de a reuşi, asigură dinamismul atât de necesar economiei”, a declarat Bogdan Speteanu, director general BCR Leasing.

    BCR Leasing IFN este prezentă pe piaţa românească de leasing din anul 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române, parte a Erste Group. Cefin este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de vehicule comerciale din România.

  • Cetelem şi-a lansat platforma de e-banking

    Aplicaţia de e-banking Client Cetelem permite clienţilor vizualizarea şi gestionarea contractelor de credit, inclusiv a extraselor de cont de card într-un mod rapid, 24 de ore din 24, fără a necesita contactul direct cu un operator şi fără a depinde de programul de funcţionare al Cetelem.

    Platforma Client Cetelem facilitează şi transferul de bani din contul cardului de credit în orice alt cont personal sau solicitarea unui credit de nevoi personale, pentru care se primeşte răspuns imediat. Pentru autorizarea fiecărei tranzacţii este generată câte o parolă unică.

    Cetelem are parteneriate cu comercianţi de electronice precum Flanco sau Domo, cu magazine de bricolaj precum Dedeman, Praktiker sau Obi, dar şi cu retaileri online. În afară de creditul de consum în magazine, Cetelem IFN are în ofertă carduri de credit sub sigla MasterCard, credite auto, credite de nevoi personale cu acordare prin telefon sau internet şi asigurări. La jumătatea anului trecut, compania avea un stoc de credite de 900 milioane de lei, cu 6% peste nivelul de la sfârşitul anului 2012.

    Cetelem este controlată de BNP Paribas Personal Finance, companie membră a BNP Paribas Group, cu mai mult de 16.000 de angajaţi şi operaţiuni în peste 20 de ţări.

  • Unul din zece romani cu credite este restantier

    Cele mai multe credite neperformante sunt cele de valori mici
    (sub 5.000 de lei), iar cea mai riscanta categorie sunt cei ce s-au
    imprumutat si la banci, si la institutii financiare nebancare (IFN)
    – in total peste 500.000 de oameni, cu o datorie totala de 13,8
    miliarde de lei. “Aceste persoane au in general trei credite (doua
    la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de
    13,4 la suta”, releva BNR, in cel mai recent Raport asupra
    stabilitatii financiare, lansat pe piata marti.

    La nivelul populatiei, rata creditelor neperformante a crescut
    de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar ea este de
    asteptat sa creasca, pe masura ce efectul concedierilor masive va
    ajunge sa fie simtit si in conditiile in care asteptarile
    familiilor privind situatia lor financiara viitoare sunt negative.
    Pentru creditele in lei, rata neperformantei este de 8,5%, iar
    pentru cele in valuta de 6,1%. Volumul total al finantarii
    populatiei prin banci este de circa 104 miliarde lei, iar in cazul
    IFN de circa 6 miliarde.

    Conform raportului BNR, capacitatea populatiei de a-si plati
    datoriile la banci “este posibil sa continue sa inregistreze
    constrangeri in urmatoarea perioada”, pentru ca veniturile
    populatiei “este probabil sa stagneze sau chiar sa cunoasca unele
    reduceri, desi aceasta tendinta va fi contrabalansata partial de
    utilizarea economisirilor”, iar serviciul datoriei nu are premise
    sa scada semnificativ.

    Explicatia data de banca centrala este ca majoritatea creditelor
    acordate populatiei sunt pe termen mediu si lung, generand
    obligatii de plata si pe viitor, din moment ce bancile au acordat
    in ultimii ani credite cu scadente tot mai mari (durata medie a
    unui imprumut imobiliar, de pilda, este de 25 de ani), iar o parte
    dintre aceste credite sunt in valuta cu dobanzi variabile, care vor
    fi afectate de majorarea dobanzilor pe pietele internationale
    atunci cand politicile monetare in zona euro, SUA si alte economii
    vor incepe sa se inaspreasca. In plus, noteaza BNR, numeroase
    credite imobiliare acordate in anii anteriori au avut conditii
    promotionale a caror perioada de gratie incepe sa expire.

    In cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, care
    trebuie sa fie rambursate in medie in 8 ani, “riscul ca bunul de
    consum achizitionat prin credit sa ajunga sa valoreze mai putin
    decat datoria ramasa de rambursat este semnificativ”, atrage
    atentia BNR.

    Acest risc se coreleaza cu constatarea ca “majoritatea sumei ce
    trebuie rambursata bancilor (92% in iunie 2010) are ca destinatie
    acoperirea creditelor de consum, “ceea ce aduce in discutie
    viabilitatea pe termen mediu si lung a structurii indatorarii
    populatiei”. De altfel, tot aceste credite au facut si obiectul
    principal al restructurarilor initiate de banci: in decembrie 2009,
    imprumuturile restructurate erau preponderent cele de consum (60%
    ca volum si 91% ca numar).

  • Atentie la institutiile de finantare nebancare. Dobanda e uriasa!

    In ultimul an, numarul acestora a ajuns la peste 4.600 si putine sunt obligate sa se supuna restrictiilor Bancii Nationale. Dintre acestea, doar 48 sunt supravegheate de Banca Nationala.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Dobanzi de 300% pe an pentru creditele acordate de IFN-uri

    Ofertele Institutiilor Financiare Nebancare (IFN) intrec orice limita a imaginatiei: credite cu dobanzi de pana la 300%. In goana dupa clienti, aceste institutii acorda imprumuturi şi celor care caştiga cel putin 270 lei pe luna. Spre exemplu, pentru a te imprumuta la costuri „avantajoase” de la Swiss Invest IFN S.A. din Sfantu Gheorghe trebuie sa dovedeşti ca eşti proprietarul unui autoturism sau imobil.

    Abia dupa ce ai prezentat creditorului aceasta „garantie” poti imprumuta „fabuloasa” suma de 1.500 lei. Dupa un an, perioada maxima de creditare, trebuie sa rambursezi nici mai mult, nici mai putin de 6.000 lei, dobanda saptamanala fiind de 87,5 lei. Potrivit agentilor de vanzari ai firmei, o persoana angajata cu salariul minim pe economie poate imprumuta intre 600 şi 700 de lei.

    Mai multe detalii pe www.gandul.info