BusinessMagazin

Tag: IFI

  • Institutul pentru Finanţe Internaţionale: Ucraina are nevoie de ajutor financiar imediat

    “Pentru a evita prăbuşirea totală a economiei Ucrainei, nu în următoarele câteva luni ci în următoarele câteva săptămâni, ţara trebuie să primească bani imediat”, a declarat Lubomir Mitov, economist şef pentru ţările emergente din Europa la IFI, care reuneşte 450 de bănci la nivel mondial.

    Mitov a subliniat că visteria statului ucrainean este goală, iar problemele economice ale ţării sunt uriaşe.

    După mai multe luni de criză politică şi destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, autorităţile interimare de la Kiev au lansat un apel comunităţii internaţionale în vederea obţinerii unui ajutor de 35 de miliarde de dolari pentru următorii doi ani, astfel încât să fie evitat falimentul ţării.

    Potrivit IFI, rezervele statului ucrainean au scăzut de la 16 miliarde de dolari la sfârşitul lunii ianuarie la 12 miliarde de dolari în prezent, în timp ce Ucraina trebuie să ramburseze în acest an datorii de 25 de miliarde de dolari.

    “Situaţia bugetară este atât de disperată încât singura opţiune pentru plata pensiilor şi salariilor este tipărirea de bani, care riscă să amplifice inflaţia şi deprecierea monedei ucrainene”, a adăugat Mitov.

    El a avertizat şi în privinţa pericolului real de izbucnire a panicii în sectorul bancar, în condiţiile în care retragerile de bani din depozite sunt în creştere.

    În această situaţie, Ucraina nu are altă opţiune decât să accepte condiţiile impuse de Uniunea Europeană şi FMI, potrivit IFI.

    Institutul avertizează că reformele sunt foarte dureroase, cum ar fi dublarea preţului gazelor şi reducerea deficitului bugetar.

    Dacă aceste reforme vor fi puse în practică, mărimea ajutorului financiar necesar Ucrainei ar putea fi redus la circa 20 de miliarde de dolari, faţă de suma de 35 de miliarde de dolari solicitată de autorităţi, consideră Mitov. El a adăugat că alte 5 miliarde de dolari ar trebui alocate sectorului bancar.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Povestea unei economii umflate cu pompa

    După intrarea Ciprului în UE în 2004 şi aderarea la zona euro în 2007, influxurile de capital şi percepţia scăzută de risc a străinilor au stimulat creditarea bancară şi bula imobiliară care a urmat, în timp ce impozitarea cea mai mică din UE (10% şi 0 pentru dividende) a atras capital străin.

    Până la declanşarea crizei financiare din 2008, aceste fenomene au ascuns însă un deficit de cont curent tot mai mare (12% din PIB în 2008), scăderea competitivităţii prin majorarea cu 20% a costurilor cu forţa de muncă, îndatorarea galopantă a sectorului privat (235% din PIB la finele lui 2008) şi expunerea periculoasă a băncilor locale pe piaţa grecească (170% din PIB în 2011). Aceasta a dus la dezechilibrele structurale manifestate cu forţă în anii de la declanşarea crizei.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. De unde vin speranţele economiei americane

    În paralel, liderul american a propus – sau mai curând a readus în discuţie – o zonă de liber-schimb între SUA şi UE, care pentru America ar avea avantajul că ar putea dubla exporturile până la finele lui 2014.

    Politicile fiscale în 2013 vor fi cea mai mare frână pentru creşterea economică a SUA, notează Institutul de Finanţe Internaţionale în ultimul raport de previziuni. În schimb, politica monetară este mai expansionistă decât oricând, iar cererea privată a crescut, astfel încât e de aşteptat ca investiţiile private să-şi ia avânt în cele din urmă. IFI preconizează că economia SUA va creşte cu 2% în primul trimestru şi va accelera progresiv către un plus de 2,8% în ultimul trimestru.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Regula mişcării banilor

    Cu cât economia globală se va stabiliza mai clar, cu atât pentru fluxurile de capital privat către pieţele emergente va conta mai mult factorul intrinsec al creşterii economice din aceste ţări, notează IFI; în schimb, dacă mediul economic global va rămâne volatil, va conta mai mult factorul extrinsec, al percepţiei globale asupra riscului de a investi.

    Conform modelării IFI, realizată pe baza studiului fluxurilor de capital pe parcursul unui deceniu, o creştere a PIB real cu 1% în pieţele emergente este asociată de obicei cu o creştere cu 82,1 mld. dolari a fluxurilor de capital privat, socotite la cursul din 2012.