Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri Virgil-Daniel Popescu a pus, miercuri, în discuţie Programul de Iarnă pentru sezonul 2019-2020, într-o întâlnire dedicată acestui subiect, potrivit unui mesaj publicat pe contul de Facebook al ministerului de resort.
În cadrul întâlnirii, s-a discutat şi despre centrala termoelectrică de la Iernut, care, potrivit ministerului, este în grafic înregistrând chiar o creştere de 2% faţă de angajament.
Ministrul Economiei a spus, în cadrul întâlnirii, că una din priorităţile investiţionale ar trebui să urmărească o performanţă mai mare în extracţia gazelor naturale din depozite, relatează sursa precizată.
La discuţie au participat reprezentanţii Romgaz, OMV Petrom, Depogaz şi Depomureş.
Deşi ministerul Economiei precizează că centrala termoelectrică de la Iernut a înregistrat o creştere de 2% şi se află în grafic, Romgaz a convocat Adunarea Generală Extraordinare a Acţionarilor în 11 decembrie, pentru aprobarea achiziţionării de servicii juridice de consultanţă, într-un posibil litigiu cu asocierea DuroFelguera si Romelectro, având ca obiect dezvoltarea termocentralei Iernut, potrivit unui comunicat remis BVB.
Unul dintre punctele de pe ordinea de zi se referă la “aprobarea achiziţionării de servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare juridică externă a S.N.G.N. Romgaz S.A., într-un posibil litigiu cu asocierea Duro Felguera şi Romelectro, având ca obiect dezvoltarea C.T.E. Iernut”, arată sursa citată.
Producătorul naţional de gaze, Romgaz, a semnat, în 2016, un contract în valoare de 268 de milioane de euro, fără TVA, cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut.
“Una din direcţiile strategice ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este consolidarea poziţiei pe pieţele de furnizare a energiei. Astfel, în domeniul de producere a energiei electrice, realizarea acestui proiect de investiţii are ca scop eficientizarea activităţii prin: creşterea randamentului CTE Iernut la minim 56%, încadrarea în cerinţele de mediu (emisii NOx, CO2) şi mărirea siguranţei de exploatare. Finanţarea proiectului se realizează din surse proprii şi surse din fonduri PNI (Planul National de Investiţii), conform HG 1096/2013 actualizată”, arăta atunci raportul.
Termenul de finalizare a lucrărilor era de 36 luni de la data intrării in vigoare a contractului.
Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale, dar au apărut întârzieri.