Tag: ICCD

  • Ce este şi ce vrea alianţa electorală ARD

    Pentru ICCD, “vehiculul electoral” este micul partid Forţa Civică, condus de Adrian Iuraşcu, care a declarat pentru Gândul că a avut discuţii cu liderii ARD “despre o colaborare care să ducă la o înfrângere în alegeri a USL”. Deocamdată, niciun sondaj recent nu dă USL sub 50% în opţiunile electoratului (CCSB: USL – 62%, PDL – 18%; IMAS: USL – 57,1%, PDL – 17,8%; CSOP – 50%, PDL – 20-22%), astfel încât înfrângerea respectivă ar trebui înţeleasă doar ca o coborâre a USL sub 50%, caz în care ideea unei guvernări USL ar fi dinamitată nu neapărat de preşedintele Băsescu prin numirea unui premier de la alt partid sau alianţă, ci de o coaliţie formată ulterior între ARD, PP-DD şi UDMR, capabilă să înlăture după alegeri guvernul USL prin formarea unei majorităţi parlamentare ostile acestuia.

    Forţa Civică l-a ales vineri pe Mihai-Răzvan Ungureanu ca preşedinte al formaţiunii, urmând ca acesta să candideze la alegerile din 9 decembrie pentru un mandat de deputat la Iaşi sau în alt judeţ unde PDL a avut până acum rezultate bune. Puritatea morală şi cea doctrinară de dreapta a formaţiunii este însă discutabilă, ţinând cont că printre vicepreşedinţii sau fruntaşii Forţei Civice figurează şi foşti membri de frunte ai altor partide, afirmaţi politic în cursul guvernărilor anterioare, ca Ion Bazac (PSD), Marian Săniuţă (fost PSD), Ştefan Pirpiliu şi Dănuţ Liga (PDL), Dan Cristian Popescu şi Adrian Semcu (PNL).

  • Cine sunt corifeii dreptei

    Definitivarea listelor electorale ar putea împiedica alte astfel de certuri, dar nu şi concurenţa reală între liderii alianţei, îndeosebi între Vasile Blaga, Mihail Neamţu şi Mihai-Răzvan Ungureanu, deşi MRU este cel mai bine cotat dintre ei în sondaje şi e puţin probabil să fie surclasat. În plus, după cum a dovedit-o reacţia europarlamentarului PDL Cristian Preda, care a spus că politicienii care pleacă din PDL spre a se înscrie în ICCD (primele cazuri: Dănuţ Liga şi Ştefan Pirpiliu) nu vor fi acceptaţi să candideze la alegeri, planul mai vechi de consolidare a ICCD prin migrarea sub aripa lui Ungureanu a celor mai puţin corupţi din PDL va întâmpina dificultăţi.

    Conform unui sondaj din iunie realizat de CSOP, Mihai-Răzvan Ungureanu era cotat cu 18% în clasamentul încrederii alegătorilor, în timp ce Vasile Blaga avea 14%. Aceeaşi diferenţă de patru puncte a fost invocată şi în ultima săptămână de către Vasile Blaga, care a spus că ea ar rezulta din sondajele interne ale PDL, deşi liderul democrat nu a precizat şi care anume sunt procentele. Referitor la partide, un sondaj CSOP din perioada 10-13 august arăta că USL ar obţine la alegeri 50% din voturi, PDL cca 20-22%, PPDD cca 12-13%, UDMR – 5%, PRM – 4%, ICCD – 3%, Noua Republică – 2%.

    Alianţa, deocamdată fără nume, este formată din PDL sub conducerea lui Vasile Blaga, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui MRU, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu şi Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, cărora ar urma să li se alăture Forţa Civică a lui Adrian Iuraşcu (pe listele căreia ar putea candida MRU) şi poate mişcarea agricultorilor iniţiată de Stelian Fuia.

    Copreşedinţii alianţei sunt Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Aurelian Pavelescu. Manifestul semnat de cele cinci fomaţiuni se intitulează “Români, sus inima! România are viitor” şi este primul pas al alianţei electorale de centru-dreapta care va participa la alegerile parlamentare din 2 decembrie. Textul manifestului:

    “Domnia legii şi democraţia nu sunt niciodată definitiv câştigate.

    La mai bine de două decenii de la prăbuşirea comunismului în România, forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei.

    La peste jumătate de deceniu de la integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, forţele trecutului ridică glasul, provocator şi iresponsabil, împotriva partenerilor noştri europeni şi americani.

    Destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării.

    Niciodată, de la mineriade până azi, ţara nu a avut o mai proastă imagine externă.

    Incapabilă să gestioneze criza economică, puterea de stânga a generat în plus o criză politică şi instituţională.

    În loc de “revoluţia bunului simţ” pe care o promitea, coaliţia socialist-liberală a declanşat contrarevoluţia bunului plac.

    USL a subminat statul de drept, a schimbat regulile jocului democratic şi a şubrezit instituţiile statului.

    Lipsită de program şi viziune, stânga practică exclusiv discursul urii şi propaganda minciunii.

    Criza politică şi criza instituţională îşi au rădăcinile într-o profundă criză morală.

    Binele comun este sacrificat pentru interese personale.

    Oameni străini de interesul naţional, speriaţi de justiţie, dependenţi de imunităţi au recurs la sprijinul unor veritabile grupuri infracţionale, cum au recunoscut chiar unii dintre ei.

    Forţele politice şi civice pe care le reprezentăm se unesc pentru a oferi o alternativă coerentă împotriva acestor ameninţări.

    Am ascultat glasul societăţii, am înţeles nemulţumirile şi năzuinţele cetăţenilor români, am luat notă de exigenţele partenerilor noştri occidentali, şi suntem gata să ne asumăm imperativul acestui moment istoric.

    Propunem societăţii româneşti o platformă politică articulată în jurul valorilor de centru-dreapta.

    Vom coagula energiile reformatoare, vom reclădi încrederea în domnia legii şi în democraţie, vom reda speranţa în viitorul României europene.

    Suntem animaţi de orientările doctrinare ale dreptei populare europene, în pluralitatea sa de opţiuni creştin-democrate, conservatoare şi liberale.

    În centrul platformei se află o alianţă electorală între partide.

    Aceasta este sprijinită de organizaţii neguvernamentale menite să capteze suflul civic de centru-dreapta existent la toate nivelurile societăţii româneşti.

    Scopul nostru imediat este câştigarea alegerilor parlamentare.

    Pe termen mediu şi lung misiunea dreptei unite este consolidarea statului de drept, justiţie pentru toţi şi prosperitate pentru fiecare.

    Ştim că nu putem consolida statul fără a reforma clasa politică.

    Am convenit să adoptăm un cod etic şi de integritate comun, pentru un parlament curat.

    Vom selecta candidaţii la alegerile parlamentare pe criterii de merit şi integritate.

    Vom elabora un program de guvernare comun.

    Propunem concetăţenilor noştri un proiect naţional şi social bazat pe un nou pact politic.

    Vom continua lupta împotriva corupţiei, oricâte costuri politice ar avea, inclusiv în propriile noastre rânduri.

    Dorim un stat modern şi european, solidar, nu asistenţial, echitabil, nu egalitar; un stat suplu şi funcţional – nici minimal, dar nici omniprezent.

    Sprijinim munca, iniţiativa, spiritul de întreprindere, pe care ne angajăm să le eliberăm de poveri birocratice şi fiscale excesive.

    Ne adresăm tuturor cetăţenilor, şi cu precădere clasei de mijloc.

    Dorim să refacem corpul naţiunii române, din care nu pot fi excluşi samavolnic milioanele de cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor.

    Credem într-o politică externă coerentă şi responsabilă, fără tensiuni artificiale în relaţiile cu vecinii, cu partenerii europeni şi euro-atlantici.

    România are nevoie de o clasă politică europeană, de politicieni bine calificaţi profesional şi decenţi în comportament.

    Politicienii trebuie să slujească binele comun, să se rupă o dată pentru totdeauna de interesele personale sau clientelare.

    Clasa politică din România trebuie să se sprijine pe forţele vii ale societăţii, pe cei liberi şi puternici, pentru a clădi prosperitatea şi a face posibilă solidaritatea cu cei aflaţi în nevoi.

    Facem apel la toţi oamenii vrednici care se recunosc în principiile de centru-dreapta să vină alături de noi şi să susţină această platformă.

    Construcţia noastră rămâne deschisă pentru partide, organizaţii şi persoane care se recunosc în acest manifest.

    România are suflet, România are destin naţional, România are viitor european!”

  • O nouă suspendare? Pe ce mizează politicienii în campania pentru parlamentare

    PSD şi o parte din PNL au ales să-şi recâştige electoratul dezamăgit victimizându-se şi aruncând vina pe presiunile UE şi ale SUA pentru propria lor lege de organizare a referendumului (care păstrase mult blamatul cvorum de prezenţă mult înainte de orice presiune externă) şi pentru faptul că au acceptat decizia CCR, în loc să încalce legea urmând ruşinoasele aberaţii juridice ale unui Ioan Ghişe. Această tactică poate demobiliza însă un electorat dispus să conchidă că indiferent cu cine ar vota, tot “străinii” decid cine conduce România.

    PC (Dan Voiculescu) şi cealaltă parte a PNL (Antonescu-Fenechiu) au ales asmuţirea cetăţenilor la proteste şi chemarea la o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, aşa încât referendumul pentru demitere să fie organizat împreună cu alegerile. Această tactică poate agasa electoratul deja iritat de eşecul aventurii în care USL i-a atras în vară şi sătul de suspendarea lui Băsescu ca unică temă existentă pe scena politică.

    De cealaltă parte, nou-născuta alianţă a dreptei (PDL, ICCD, NR, PNŢCD, FCD) nu se arată nici ea dornică să iasă din retorica referendumului, acuzând încă din textul manifestului de lansare că “forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei” şi că “destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării”, astfel încât este necesară o contra-alianţă a forţelor de centru-dreapta.

    Această tactică reduce noua alianţă la un fel de USL pe dos, având ca unic scop anihilarea adversarului, în numele ideii – patentate deja de USL – că electoratul trebuie să voteze cu orice preţ cu “noi”, numai ca să scape de “ei”, iar orice cârtire la adresa candidaţilor propuşi e interzisă, fiindcă dă apă la moară adversarului. Primitiv? Da, dar explicabil atât pentru USL, cât şi pentru alianţa dreptei: participarea pe cont propriu la nişte alegeri tratate ca un proces electoral normal şi nu ca o acţiune eroică de salvare a ţării nu ar asigura nici pentru PSD majoritatea în Parlament, nici pentru PDL un statut solid în opoziţie, nemaivorbind de visul democraţilor de a recâştiga majoritatea ca în 2004 şi 2008, eventual cu PP-DD pe post de “soluţie imorală”.

  • PDL şi fiii: reuşeşte dreapta să se unifice?

    La această alianţă vor participa PDL, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui Mihai Răzvan Ungureanu, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu, Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi. Formaţiunile au convenit să-şi păstreze identitatea politică şi să prezinte un program de guvernare şi candidaţi comuni pentru alegerile parlamentare.

    Punctul de pornire al alianţei este conştiinţa că nici PDL, nici ceilalţi nu pot reuşi să câştige separat suficiente mandate parlamentare încât să asigure o opoziţie solidă la USL. Mai departe însă, pasul spre recâştigarea guvernării ar urma să fie făcut printr-o alianţă în Parlament cu PPDD, UDMR şi UNPR, precum şi cu oameni din PNL şi PSD. De aici ar putea apărea conflicte între cei care susţin o dreaptă pură, fără participarea pedeliştilor percepuţi drept corupţi şi fără compromisuri cu “soluţiile imorale” acceptate de guvernările precedente, şi cei care susţin că prioritatea zero e recâştigarea puterii cu orice preţ moral.

    O altă sursă de conflicte ar putea apărea între liderii formaţiunilor, având în vedere personalităţile puternice ale unor Mihail Neamţu sau MRU şi ambiţia formaţiunilor de a revendica fiecare pentru sine statutul de “adevărata dreaptă”, dar şi dorinţa membrilor vechi ai PDL de a nu se subordona unor nou-veniţi fără popularitate în partid, ca Monica Macovei şi Cristian Preda, sau unor politicieni ca MRU sau Neamţu, care nici măcar nu sunt membri ai PDL.

  • Ţineţi dreapta, ungurenii mei!

    În aceste condiţii, vom avea un PDL condus începând din 30 iunie de Blaga şi câteva noi mişcări politice sau platforme civice de dreapta: Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu (care a anunţat oficial că va candida la parlamentarele din toamnă pe listele unei noi alianţe electorale de centru-dreapta, care va cuprinde formaţiuni politice de la PDL până la PNŢCD), Noua Republică a lui Mihai Neamţu (a cărei reabilitare în ochii celor dezamăgiţi de certurile din interiorul său a fost pecetluită de prezenţa Monicăi Macovei şi a lui Mihai-Răzvan Ungureanu la congresul de înfiinţare de sâmbătă) sau chiar mişcarea F9, rezultată din nucleul Împreună 2012, născut pe Facebook în ianuarie din iniţiativa lui Bogdan Naumovici.

    La congresul de înfiinţare a Noii Republici, Mihai-Răzvan Ungureanu a anunţat că ICCD va fi pe aceeaşi platformă electorală cu Noua Republică şi cu alte formaţiuni politice interesate de o acţiune unită înainte de alegerile din toamnă, începând cu PDL şi terminând cu PNŢCD. El a adăugat că va da curs invitaţiei la Convenţia extraordinară a PDL din 30 iunie, dacă va fi invitat.

    Vasile Blaga şi-a declarat deja disponibil să colaboreze cu MRU, prefigurând previzibila alianţă între PDL şi cel puţin una dintre aceste mişcări, cu scopul comun de a recâştiga puterea, după modelul deja cunoscut al Top09 din Cehia, partid înfiinţat în 2009, care a ajutat dreapta să rămână la putere după alegerile din 2010.

  • Credeţi că va avea succes mişcarea civică a lui MRU?

    Dacă rebelul “greu” Cezar Preda s-a repezit să critice iniţiativa, afirmând că este o “imixtiune” şi o “bulversare a PDL”, liderul de facto al PDL, Vasile Blaga, l-a îndemnat pe Ungureanu să-şi execute misiunea, adică să adune suficienţi “oameni valoroşi din societatea civilă” cărora la momentul oportun să li se alăture PDL spre a recuceri puterea.

    Blaga a pierdut însă puncte la susţinătorii puri şi duri ai dreptei, tocmai pentru că a dat dovadă de raţiune, opunându-se săptămâna trecută unei moţiuni de cenzură pe care unele capete înfierbântate din PDL prindeau s-o coacă, deşi tot ei se plânseseră că moţiunea USL contra guvernului Ungureanu a destabilizat ţara.