BusinessMagazin

Tag: ICA

  • Cererea lui Voiculescu de anulare a pedepsei, analizată pe 6 ianuarie de un complet de divergenţă

    Acest complet s-a constituit, întrucât cei doi judecători din completul de la CAB căruia i-a fost repartizată contestaţia nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii.

    În cadrul judecării pe fond a acestei cereri, avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea credinţă”.

    “Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuţ în sala de judecată.

    Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

    “Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.

    Curtea de Apel Bucureşti urmează să continue dezbaterile şi în cazul contestaţiei în anulare formulată de Sorin Pantiş, condamnat şi el în acelaşi dosar la şase ani de închisoare, următorul termen fiind fixat pentru 6 ianuarie 2015.

    În cazul său, instanţa urmează să decidă dacă va cita Curtea de Apel Bucureşti, întrucât aceasta este instituţia unde s-a format compeltul de judecată care a soluţionat dosarul ICA, complet cu privire la care avocaţii lui Pantiş au adus mai multe acuzaţii.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de Dan Voiculescu de anulare a condamnării la zece ani de închisoare, pe care a primit-o în dosarul privind fraudarea Institutului de Cercetări Alimentare.

    Instanţa a analizat fiecare cerere separat, acestea fiind depuse de Dan Voiculescu şi de Sorin Pantiş. Instanţa a stabilit, că în principiu, ele sunt admisibile.

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

    Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • CRONOLOGIE: Dosarul ICA, finalizat după nouă ani

    Dosarul privind privatizarea ICA, prin achiziţionarea de către grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu, a pachetului majoritar de acţiuni al institutului, în 2003, a fost deschis de Parchetul instanţei supreme, în urma unei sesizări formulate de Corpul de control al Ministerului Agriculturii.

    Acestea sunt cele mai importante repere cronologice ale dosarului:

    10 iunie 2005 – Parchetul instanţei supreme dispune neînceperea urmăririi penale în dosarul ICA; procurorul îşi motivează soluţia arătând că faptele constatate în raportul Corpului de control al Ministerului Agriculturii nu erau prevăzute de legea penală.

    7 martie 2007 – La DNA este înregistrată o plângere anonimă care făcea trimitere la articolul publicat într-un cotidian central, al cărui titlu era “Moralistul Voiculescu tunde 40 de milioane de euro în afacerea institutului de cercetări alimentare”.

    4 decembrie 2008 – Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane printre care fostul ministru al telecomunicaţiilor Sorin Pantiş, este trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind privatizarea ICA. Procurorii DNA susţin că privatizarea frauduloasă a institutului a fost făcută în folosul lui Voiculescu, ea fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu suma de peste 7,7 milioane de euro.

    6 ianuarie 2009 – La Tribunalul Bucureşti are loc primul termen de judecată în dosarul ICA. La acest prim termen, instanţa Tribunlului Bucureşti a constatat lipsa de apărare pentru Dan Voiculescu şi un viciu de procedură în cazul lui Gheorghe Sin, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA, dispunând amânarea discuţiilor în dosarul privind privatizarea institutului.

    3 martie 2009 – Dosarul este mutat la instanţa supremă, după ce procurorii DNA au cerut acest lucru având în vedere că, în decembrie 2008, la doar câteva zile distanţă după trimiterea lui Dan Voiculescu în judecată, el redevine parlamentar.

    29 iunie 2012 – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trimit dosarul înapoi la Tribunalul Bucureşti după ce Dan Voiculescu îşi dă demisia din Senat. Drept efect al demisiei, instanţa supremă admite ca nu mai este competentă să judece dosarul.

    18 iulie 2012 – Tribunalul Bucureşti reia dezbaterile în dosarul privatizării ICA.

    20 decembrie 2012 – Ca urmare a faptului că Dan Voiculescu este din nou ales senator – în 9 decembrie – Tribunalul Bucureşti nu mai este competent să judece cauza. Astfel, dosarul ajunge pentru a doua oară pe masa magistraţilor de la instanţa supremă.

    31 ianuarie 2013 – Are loc primul termen la ICCJ. Din completul de judecată fac parte judecătorii Cristina Rotaru, Ioana Bogdan şi Ionuţ Matei, adică exact magistraţii care l-au condamnat în primă instanţă pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul “Trofeul Calităţii”.

    5 februarie 2013 – Pentru a treia oară, dosarul ajunge la Tribunalul Bucureşti, după ce Dan Voiculescu demisionează din funcţia de senator, iar ICCJ nu mai este competentă să judece acest proces.

    26 septembrie 2013 – Dan Voiculescu este condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, însă decizia Tribunalului Bucureşti nu a fost definitivă. Tot în primă instanţă, directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi şi fostului ministru Sorin Pantiş au primit câte şase ani de închisoare cu executare. Ceilalţi inculpaţi, în număr de 12 – pentru că cel de-al 13-lea, Gheorghe Domnişoru, a decedat în 19 martie 2013 – au primit pedepse între cinci şi şase ani de închisoare cu executare.

    7 martie 2014 – Are loc primul termen, în apel, al procesului, la Curtea de Apel Bucureşti.

    29 aprilie 2014 – Judecarea cauzei este amânată după ce preşedintele completului, judecătorul Stan Mustaţă, este ridicat de procurorii DNA şi dus la audieri, chiar în ziua procesului.

    1 iulie 2014 – Are loc primul termen de judecată, cu un nou complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, cei care, după doar patru înfăţişări, au dat sentinţa definitivă în acest caz.

    8 august 2014 – Dan Voiculescu este condamnat definitiv în dosarul privind privatizarea ICA la 10 ani de închisoare cu executare. Fostul Ministrul Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de 7 ani de detenţie, iar Gheorghe Mencinicopschi de 8 ani.

  • Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, în dosarul ICA

    Decizia finală în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) este anunţată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, Completul care a judecat dosarul a anunţat verdictul în şedinţă publică.

    Ziua pronunţării a fost anunţată, joi, după ce avocaţii inculpaţilor au depus la instanţă concluziiile finale, în scris.

    Marţi, la ultimul termen al procesului, Dan Voiculescu a susţinut că rechizitoriul dosarului ICA este “incorect” şi “bazat pe falsuri, nu pe probe” şi că întreaga urmărire penală s-a făcut în lipsa sa pentru că timp de un an şi trei luni a fost “vânat” de procurori, fără a fi chemat la DNA.

    Gheorghe Mencinicopschi a spus că nu vrea ca familia sa să ajungă în stradă, Corneliu Popa a rugat instanţa să ţină cont că are o fetiţă cu probleme de sănătate, iar Sorin Pantiş a susţinut că în dosarul ICA nu există prejudiciu, în ultimul cuvânt dat inculpaţilor în dosarul ICA

    Avocaţii inculpaţilor din dosarul ICA au cerut, marţi, în pledoariile finale, achitarea clienţilor lor, pe motiv că aceştia sunt nevinovaţi. În cadrul pledoariilor finale, apărătorii au cerut şi ridicarea sechestrului asigurator pus în cazul mai multor inculpaţi.

    La acelaşi termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a prezentat concluziile finale în dosarul ICA, cerând magistraţilor de la CAB să respingă apelul inculpaţilor, cererea de schimbare a încadrării juridice din spălare de bani în tăinuire şi contestaţia fiicelor lui Voiculescu privind sechestrul asigurator.

    Pe de altă parte, şi DNA a cerut schimbarea încadrării juridice a faptelor judecate, din art. 29 lit. c în art. 29 lit. b şi c din Legea 656/2002 republicată în 2012 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

    Articolul menţionat, care se referă la spălarea banilor, prevede că această infracţiune este constituită de “ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera b), dar şi de “dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” (litera c).

    În acest context, Gheorghiţă Mateuţ a cerut, marţi, un nou termen, pentru pregătirea apărării, solicitarea fiind respinsă de instanţă. “În 7 iulie, s-a pus în vedere avocaţilor să pregătească concluziile pe schimbarea încadrării juridice. Astfel, avocaţii au avut timp suficient să pregătească apărările. Practic, nu este vorba despre noi infracţiuni, ci tot despre spălarea banilor”, a explicat preşedintele completului, judecătoarea Camelia Bogdan.

    După respingerea cererii de acordare a unui nou termen, Mateuţ a făcut o nouă solicitare de recuzare a completului, şi aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă.

    Termenele de luni şi marţi ale dosarului au fost foarte lungi, dezbaterile durând circa 11 ore în fiecare dintre cele două zile.

    Luni, procurorul a cerut pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu, judecat pentru spălare de bani, pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Tot luni, avocaţii inculpaţilor au înaintat aproximativ 40 de cereri, majoritatea fiind respinse de instanţă. Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut să fie audiaţi şeful statului, Traian Băsescu, primar general la vremea faptelor incriminate, foştii miniştri ai Agriculturii Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş.

    Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea de la CAB, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

    În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare.

    Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe
    Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

    Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.