Noua unitate din Huşi are o suprafaţă de vânzare de peste 1.300 mp, iar echipa va număra în jur de 26 de angajaţi. Orarul de funcţionare va fi de luni până sâmbătă, între 07:30 şi 21:00, iar duminică între 8:00 şi 19:00.
În prezent, Lidl are aproximativ 260.000 de angajaţi, dintre care peste 5.500 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 220 de magazine şi 4 centre logistice.
Carte de vizită
S-a înscris la Facultatea de Drept, însă nu a terminat-o, pentru că în studenţie, la doar 18 ani, a pus bazele companiei care avea să o transforme într-unul dintre cei mai apreciaţi antreprenori din industria locală de fashion
A dus genţile şi pantofii produse la Huşi în două dintre capitalele internaţionale ale modei, Paris şi New York
Compania produce în prezent 40.000 de perechi de pantofi şi 25.000 de genţi per colecţie, având două colecţii de bază şi două colecţii pronto-moda (cu un număr redus de produse) pe an, precum şi colecţii pentru evenimente speciale
Carte de vizită
¶ S-a înscris la Facultatea de Drept, însă nu a terminat-o, pentru că în studenţie, la doar 18 ani, a pus bazele companiei care avea să o transforme într-unul dintre cei mai apreciaţi antreprenori din industria locală de fashion
¶ A dus genţile şi pantofii produse la Huşi în două dintre capitalele internaţionale ale modei, Paris şi New York
¶ Compania produce în prezent 40.000 de perechi de pantofi şi 25.000 de genţi per colecţie, având două colecţii de bază şi două colecţii pronto-moda (cu un număr redus de produse) pe an, precum şi colecţii pentru evenimente speciale
Antreprenoarea a reuşit să îşi dubleze afacerea în criză, ajungând de la 22,9 milioane de lei în 2008 (6,23 milioane de euro) la 47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) anul trecut.
Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu circa două decenii, când avea doar 19 ani şi era studentă la Facultatea de Drept, studii pe care le-a abandonat după ce afacerea a prins amploare. A început iniţial o afacere cu ţesături, pe care a dezvoltat-o sub marca Musette timp de aproape zece ani, iar din 2000 familia Bâtlan a decis să deschidă o fabrică de pielărie şi astfel să treacă la o nouă etapă.
Musette vinde produsele realizate în România în cele 19 magazine de pe piaţa locală şi în cele opt deschise în sistem de franciză în străinătate. Cea mai răsunătoare intrare pe o piaţă străină a fost la deschiderea primului magazin din New York, urmată de altele în Israel, Bulgaria, Mongolia, Liban, Franţa, Austria. Pe harta Musette urmează să intre şi Anglia (Londra) şi Germania (München şi Berlin).
Cristina Bâtlan face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.
Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:
* Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .
Acolo a obţinut diploma de inginer şi a început activitatea în domeniul producţiei de fontă. Imediat după Primul Război Mondial, la data de 3 august 1921, a înfiinţat la periferia Bucureştiului un atelier de fabricare de material rulant şi pentru reparat locomotive şi vagoane. În 1923, a început construcţia din temelii a unei uzine lângă Halta Titan, iar câţiva ani mai târziu, a încheiat un contract cu societatea Căilor Ferate Române pentru fabricarea unor locomotive de concepţie românească. Pentru obţinerea contractului s-a dovedit utilă o lege publicată în 1927, prin care se încuraja dezvoltarea industriei naţionale. În 1928, pe porţile fabricii a ieşit prima locomotivă cu abur care purta numele constructorului român.
Cel mai mare nivel al producţiei a fost realizat în 1935, când s-au fabricat 93 de locomotive, iar începând cu 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile şi tipurile de locomotive. În paralel cu producţia de locomotive, Nicolae Malaxa a construit fabrica de ţevi din oţel fără sudură, aplicând pentru prima dată pe continent un procedeu american de laminare. În 1937-1938, în incinta fabricii de material rulant, industriaşul a construit fabrica de muniţii de artilerie şi armament. Nicolae Malaxa a fost un precursor al vremurilor sale, asigurându-le muncitorilor salarii printre cele mai bune din România, asistenţă socială şi medicală, echipamente de lucru şi masă la cantină. În 1945, a construit şi primul prototip al unui automobil marca Malaxa, a cărui evoluţie a fost întreruptă de regimul comunist. La sfârşitul anilor ’30, din concernul Malaxa făceau parte şi uzinele Faur, Republica, Tohan Zărneşti şi Magazinele Unite de Fierărie din Galaţi.
Gloria lui Malaxa nu este lipsită însă de controverse: istoricii susţin că s-a îmbogăţit datorită sprijinului acordat de guvern sub formă de credite şi comenzi de stat. Guvernul îi oferea capitalul, iar apoi cumpăra producţia solicitată, fiind ani în care 98% din producţie era livrată către stat, iar profiturile atingeau rate cuprinse între 300 şi 1.000%. Au existat zvonuri care spuneau că afacerea era puternic sprijinită de regele Carol al II-lea, către care s-ar fi întors o parte din profituri. După naţionalizare, regimul comunist l-a tolerat pe Malaxa, el devenind salariatul propriei uzine, unde a lucrat ca inginer până în 1948. În acest an, a plecat cu o delegaţie comercială la Vie-na şi nu s-a mai întors în ţară. A plecat apoi în SUA, unde a cerut cetăţenie, care nu i-a fost acordată din cauza renumelui că livrase material de război Germaniei şi îi finanţase pe legionari. Nicolae Malaxa a trăit astfel cu resursele băneşti pe care le avea în bănci până în 1965, când a murit în New Jersey.
Finantarea a fost acordata de catre Immorent, parte a grupului
Erste. Primul centru Cadran va fi dezvoltat in orasul Husi, din
nord-estul tarii, si va avea o suprafata totala construita de 4.500
de metri patrati. Centrul comercial va reuni aproximativ 20 de
magazine, ancora principala urmand sa fie Penny Market.
Centrul este deja inchiriat in proportie de 50%. Mixul de
shopping va include moda, articole de incaltaminte si imbracaminte,
produse de sanatate si frumusete, alaturi de servicii bancare, de
curatatorie sau clinici medicale. Proiectul va dispune de o parcare
cu 120 de locuri, investitia totala fiind estimata la opt milioane
de euro.
Acesta este primul dintr-o serie de centre comerciale Cadran pe
care RED intentioneaza sa le dezvolte in orase ce au in medie o
populatie intre 25.000 si 75.000 de locuitori, urmatorul pe lista
fiind Marghita. Investitia in fiecare centru Cadran este estimata
la opt milioane de euro.
RED Management a finalizat pana acum pe plan local un centru
comercial de mari dimensiuni, Armonia Arad, vandut catre fondul
austriac Immoeast, si un centru comercial similar in Braila, care a
marcat si prima inchidere de centru comercial pe plan local, dupa
noua luni de functionare.
Daca initial managerii companiei estimau ca redeschiderea va
avea loc dupa o perioada de circa sase luni, termenul este
indefinit in acest moment, cel initial, de sase luni, fiind deja
depasit.
“Imi este imposibil sa spun o data cand il vom redeschide.
Suntem intr-o etapa de regandire si reasezare a proiectului. Noul
context economic ne determina sa ne facem lectiile mult mai bine si
sa gasim retailerii potriviti pentru zona. Nu este vorba de un
interes scazut al retailerilor cat de gasirea unui concept potrivit
pentru piata de acolo”, a declarat, pentru BUSINESS Magazin,
Christian Hiver, directorul Palladin, companie parte a grupului
RED, care se ocupa de inchirierea centrelor dezvoltate de catre
grup.
Click aici pentru a citi mai multe despre
povestea primei inchideri locale de centru comercial.