BusinessMagazin

Tag: humanitas

  • Victor Rebengiuc: “O să mor tot în comunism! Îmi pare foarte rău că lucrurile se întâmplă aşa, nu mă aşteptam să vină asemenea vremuri”

    Artistul a vorbit despre România de azi şi despre motivele care l-au făcut să nu accepte să filmeze în „Moromeţii 2”, scriu cei de la Ziarul Metropolis.

    “Nenorocirea este că sunt destul de bătrân şi, de la o vârstă destul de fragedă, de pe la 13 ani, trăiesc în comunism… Şi nu-mi place asta. Nu m-am împăcat cu comunismul. A existat o scurtă perioadă, de încercare de a uita comunismul şi de a trece la lucruri mai plăcute, dar văd că în ultima vreme, se insistă să ne întoarcem din nou în perioada comunistă. Lucrul ăsta mă enervează şi nu cred că merităm aşa ceva. Toată conducerea ţării e formată din nişte semidocţi, nişte oameni fără pregătire, care, pentru noi cei care mai citim o carte şi mai ştim ce se întâmplă în lume, nu sunt buni”, a spus Rebengiuc.

    “Artistul trebuie să se implice, e ţara în care trăieşte… Acum eu sunt prea bătrân să mă implic mai mult. Mai spun aşa, din când în când câte ceva, dar sunt bătrân, nu pot să mă lupt mai mult, obosesc mai repede. Îmi pare foarte rău că lucrurile se întâmplă aşa, nu mă aşteptam să vină asemenea vremuri. Nu pot să-i văd. Când îi văd la televizor, mă sperii. Mă întreb ce caută acolo. E ceva îngrozitor ce se întâmplă. La ce nivel de cultură, de ideologie. Nici nu mai ştiu ce să spun despre asta, atât de supărat sunt. O să mor tot în comunism! Credeam că nu”, a mai transmis Rebengiuc celor prezenţi.

    Citiţi interviul complet pe www.ziarulmetropolis.ro

     

  • Victor Rebengiuc: “O să mor tot în comunism! Îmi pare foarte rău că lucrurile se întâmplă aşa, nu mă aşteptam să vină asemenea vremuri”

    Artistul a vorbit despre România de azi şi despre motivele care l-au făcut să nu accepte să filmeze în „Moromeţii 2”, scriu cei de la Ziarul Metropolis.

    “Nenorocirea este că sunt destul de bătrân şi, de la o vârstă destul de fragedă, de pe la 13 ani, trăiesc în comunism… Şi nu-mi place asta. Nu m-am împăcat cu comunismul. A existat o scurtă perioadă, de încercare de a uita comunismul şi de a trece la lucruri mai plăcute, dar văd că în ultima vreme, se insistă să ne întoarcem din nou în perioada comunistă. Lucrul ăsta mă enervează şi nu cred că merităm aşa ceva. Toată conducerea ţării e formată din nişte semidocţi, nişte oameni fără pregătire, care, pentru noi cei care mai citim o carte şi mai ştim ce se întâmplă în lume, nu sunt buni”, a spus Rebengiuc.

    “Artistul trebuie să se implice, e ţara în care trăieşte… Acum eu sunt prea bătrân să mă implic mai mult. Mai spun aşa, din când în când câte ceva, dar sunt bătrân, nu pot să mă lupt mai mult, obosesc mai repede. Îmi pare foarte rău că lucrurile se întâmplă aşa, nu mă aşteptam să vină asemenea vremuri. Nu pot să-i văd. Când îi văd la televizor, mă sperii. Mă întreb ce caută acolo. E ceva îngrozitor ce se întâmplă. La ce nivel de cultură, de ideologie. Nici nu mai ştiu ce să spun despre asta, atât de supărat sunt. O să mor tot în comunism! Credeam că nu”, a mai transmis Rebengiuc celor prezenţi.

    Citiţi interviul complet pe www.ziarulmetropolis.ro

     

  • Ce au citit românii în 2016

    “Poziţionarea Irinei Binder pe primul loc în topul cărţilor cumpărate de pe elefant.ro nu este surprinzătoare având în vedere vânzările constant bune pe care autoarea le-a avut pe piaţa din România în ultimii ani”, declară Adrian Dinu, chief commercial officer la elefant.ro.
     
    În continuarea clasamentului, pe poziţia a doua s-a situat volumul Înainte să te cunosc, scris de Jojo Moyes, iar pe poziţia a treia Fata din tren, titlu scris de Paula Hawkins.
     
     
    Locurile al patrulea şi al cincilea în preferinţele cititorilor români sunt ocupate de Jojo Moyes cu După ce te-am pierdut, respectiv Markus Zusak cu Hoţul de cărţi.
     
    Printre primele zece titluri cele mai apreciate în 2016 s-au situat şi Spioana de Paulo Coelho şi clasicul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez.
     
    În topul primelor 5 titluri scrise de autori români care au înregistrat cele mai mari vânzări în 2016 pe elefant.ro se numără, pe lângă Fluturi-Volumul al treilea al Irinei Binder, cartea Te iubesc, orice-ai face! scrisă de Ioana Chicet Macoveiciuc, binecunoscută şi pentru activitatea sa pe blogul prinţesaurbană.ro.
     
    Românii au fost totodată interesaţi şi de nutriţie, pe poziţia a treia,  în topul autorilor români situându-se ABC de nutriţie, scrisă de Mihaela Bilic. Urmează în clasament titlurile 444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara şi Suge-o, Ramona!, scris de Andrei Ciobanu.
     
    Elefant a întrebat câteva personalităţi româneşti din domeniul cultural şi mass-media care au fost cele mai interesante apariţii de carte din 2016, titluri ce ar putea fi o bună opţiune de lectură în acest an. 
     
    Aurora Liiceanu – cele mai interesante apariţii din 2016:
    Kenko Tsurezuregusa – Însemnări din ceasuri de zăbavă (Humanitas)
    Jim Fergus – Amintirea dragostei (Humanitas)
    Amos Oz – Iuda (Humanitas)
    Ian McEwan – Coajă de nucă (Polirom)
    Akira Yoshimura – Naufragii (Humanitas fiction)
    J.M.Coetzee, Arabella Kurtz – Povestea cea bună (Trei)
    Monica Davidescu:
    Donna Tartt – Sticletele (Litera)
    Carla Guelfenbein – Restul e tăcere (Litera)
    Elif Shafak – Cele 40 de legi ale iubirii (Polirom)
    Cesare Pavese – Meseria de a trăi
    Haruki Murakam – La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor (Polirom).
     
    Dragoş Pătraru:
    Karl Ove Knausgard – Lupta mea – trilogie (Editura Litera)
    Josepf Stiglitz – Marea Divizare (Editura Publica)
    Stephen J. Dubner, Steven D. Levitt – Când să jefuieşti o bancă şi alte 131 de idei (Editura Publica)
    Amos Oz – Iuda (Editura Humanitas)
    Svetlana Aleksievici – Războiul nu are chip de femeie (Editura Litera)
     
    Retailerul online elefant.ro are peste 600.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Fondat în 2010, Elefant s-a extins recent şi în afara ţării deschizând o filiala la Chişinău, în Republica Moldova şi un magazin online local elefant.md.
     
     

  • COMENTARIU: Boia ameninţat cu execuţia:„Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”

    Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, face publică ameninţarea la adresa lui Lucian Boia făcută de Radu Tinu, fostul şef al Securităţii lui Ceauşescu şi participant direct la represiunea Revoluţiei din 1989. Lucian Boia pentru Mediafax: Nu mă înfricoşează!

    Gabriel Liiceanu a observat pe pagina de Facebook Humanitas un comentariu „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”:

    ”Aşadar, sub anunţul de pe facebook-ul Humanitas al lansării cărţii lui Lucian Boia, venea primul comentariu. Autorul: Radu Tinu. „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”, suna comentariul.”

    Cine este Tinu? ”Culmea ironiei e că Radu Tinu, fost maior de Securitate, fusese anchetatorul Hertei Müller. „Aceşti oameni n-au dispărut nicidecum…” Nu numai că nu dispăruseră, dar iată, în urmă cu câteva zile, unul dintre ei, devenit instanţă de judecată ad hoc, hotărâse că Lucian Boia trebuie să moară. În zilele noastre, după cum se vede, condamnarea la moarte poate veni şi pe facebook. Nu era clar cine urma să tragă „dulcele glonţ al patriei”. Dar sentinţa el o dăduse, „bătrânul securist ieşit din serviciu”. (….)

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Maratonul de Citit” strânge de Ziua Internaţională a Cărţii volume pentru bibliotecile din Republica Moldova

    Anul acesta, “Maratonul de citit” susţine “Podul de cărţi”, un proiect ce-şi propune să strângă 500.000 de volume în limba română pentru bibliotecile din Republica Moldova, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Astfel, persoanele care se vor înscrie la maraton vor trimite o carte peste Prut, dacă vor merge joi, de la ora 12.00, în cea mai apropiată librărie Humanitas şi vor citi un fragment dintr-o carte pe care o consideră importantă.

    Programul librăriilor se adaptează nevoilor cititorilor. Astfel, persoanele înscrise la “Maratonul de citit” vor beneficia de reduceri de 20% pentru toate cărţile din librăriile Humanitas, premii
    pentru cunoscătorii jocurilor “În faţa blocului” şi întâlniri cu scriitori de seamă în fiecare librărie Humanitas.

    Cărţile vor fi donate de Librăriile Humanitas prin editurile partenere: Editura Humanitas, Humanitas Fiction, Polirom, Nemira, Litera, Rao, Herald, Trei, Curtea Veche Publishing şi Vremea.

    Evenimentul este organizat de Librăriile Humanitas şi booktopia.ro.

    Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor este iniţiată şi sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această zi s-a născut şi a murit William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov şi Maurice Druon. Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie) a ajutat la promovarea evenimentului.

    Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului din România. Începând din 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din România şi Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de autor.

  • Neagu Djuvara: Românul de azi nu mai ştie ce a fost acum 200 de ani

     Librăria Humanitas de la Cişmigiu, din Capitală, a fost neîncăpătoare joi seară pentru cititorii veniţi la evenimentul de lansare a ediţiei ilustrate a cărţii “Între Orient şi Occident”. Alături de istoricul Neagu Djuvara s-au aflat Gabriel Liiceanu şi actorii Dan Rădulescu şi Radu Iacoban.

    Filosoful şi scriitorul Gabriel Liiceanu a declarat că apariţia acestei ediţii ilustrate a cărţii “Între Orient şi Occident” reprezintă modul în care editura Humanitas şi-a dorit să-l omagieze pe istoricul Neagu Djuvara la împlinirea vârstei de 97 de ani.

    “Cred că puţini intelectuali din România, în clipa de faţă, se bucură de această afecţiune publică de care are parte domnul Neagu Djuvara. E un om monument. Şi cum puteam să-l omagiem mai frumos decât scoţându-i, în condiţii de lux, una dintre cărţile minunate pe care le-a scris, «Între Orient şi Occident»”, a spus Liiceanu. Potrivit acestuia, cartea – ilustrată, cu 106 pagini alb-negru şi 109 color – este “pasionantă, în măsura în care spune o poveste rară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au venit vremuri mai bune pentru piaţa de carte

    “Nueste o creştere spectaculoasă, nu este mult aşteptatul semn al <ieşirii din criză>, dar este un indicator bine venit care arată că, totuşi, piaţa de carte s-a reaşezat. Dacă privim obiectiv în spatele acestui procent, vedem că această creştere s-a datorat unei atente selecţii de titluri, diversificării canalelor de vânzare, dublate de acţiuni de marketing şi promovare specifice.

    ” Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, nu extinde neapărat performanţa editurii pe care o conduce la întreaga piaţă. Anul trecut editura Humanitas a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi un profit de 73.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În primele şase luni ale acestui an editura evaluată la 80-100 de milioane de euro şi-a crescut cifra de afaceri cu 6%, până la 1,25 milioane de euro.

    Cu toate acestea, creşterea de câteva procente a Humanitas este un semn pozitiv venit de pe piaţa de carte după doi ani în care atât editurile, cât şi librăriile au simţit efectele crizei economice din plin. Cu insolvenţa bătând la uşă, cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate, au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft şi au concediat o parte din angajaţi. Cu toate acestea, piaţa a scăzut în volum. Astfel, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.

    Chiar dacă piaţa a scăzut, criza a cernut cumva piaţa şi s-au aşezat mai bine fie editurile puternice, fie cele care au apelat mult la proiecte speciale, intuind şi acceptând trendurile pieţei. În acest context, anul 2010 a fost, în general, unul profitabil pentru editurile din România, reiese din situaţiile financiare ale principalelor grupuri editoriale, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Bilanţurile editurilor au arătat o situaţie previzibilă şi echilibrată în cazul marilor edituri cu tradiţie, precum Polirom şi Humanitas, dar şi discrepanţe între cifra de afaceri mare şi profitul mic – editura Litera – sau între cifra de afaceri mare şi pierderi – editura Corint. Pe de altă parte, edituri mai mici, precum Art şi Paralela 45, au reuşit să se claseze pe primele locuri în privinţa profiturilor raportate anul trecut.

    Dan Vidraşcu, directorul general al grupului Litera, a declarat pentru Mediafax că cifra de afaceri mare a editurii pe care o conduce se datorează diferitelor proiecte de carte pe care Litera le-a desfăşurat în 2010 împreună cu ziare şi reviste. Totodată, Dan Vidraşcu a explicat că, în cazul Litera International, ponderea proiectelor de chioşc în cifra de afaceri este de 65%. Editura Polirom SA, care înglobează editurile Polirom şi Cartea Românească, a avut, în 2010, o cifră de afaceri netă de 4,2 milioane de euro şi un profit net de 215.000 euro.

    Silviu Lupescu a declarat pentru Mediafax că, în 2010, ţinta editurii Polirom nu a fost profitul, ci menţinerea unei cote de piaţă bune în condiţii de criză: “Nu am făcut reduceri de personal, nici de fonduri destinate achiziţiei de noi copyright-uri”, a spus Silviu Lupescu, precizând că “cifra de afaceri a rezultat exclusiv din vânzarea de carte prin sistemul de librării”. “Nu am avut contracte de prestări servicii sau coeditare cu niciunul dintre cotidienele naţionale şi nici ediţii de chioşc. Vânzările de carte în colaborare cu Ziarul de Iaşi (cotidian local ) au avut o pondere nesemnificativă în cifra de afaceri (sub 1%)”, a mai spus Lupescu.

    Încercând să prevină scăderea şi în rândul propriului business, şefii editurii Humanitas au apelat, dincolo de strategia de reorganizare, la promoţii; în 2011 promoţiile au adus deja venituri de 200.000 de euro. Editura Humanitas este editura cu cea mai mare contribuţie în cifra de afaceri a grupului Humanitas, care mai cuprinde şi alte entităţi precum Humanitas Fiction, societatea de difuzare Librăriile Humanitas, Humanitas Multimedia şi Humanitas Digital. Grupul Humanitas face distribuţie prin intermediul a câteva sute de clienţi (Diverta şi Cărtureşti fiind cei mai importanţi), la care se adaugă lanţul propriu de librării.

  • Onoarea pierduta a profesorului Lurie

    Specialist in poezie romantica, Lurie vede cum prestigiul
    meseriei sale se duce pe apa sambetei: pe de-o parte se vede silit
    sa predea unor studenti ignoranti si blazati, pe de alta este
    obligat sa sustina cursuri despre tehnicile de comunicare, un
    domeniu complet lipsit de legatura cu vocatia si pregatirea sa.

    Lurie incearca sa-si urmeze visele romantic literare, redactand
    libretul unei opere despre calatoria lui Byron in Italia.
    Insuccesul il face sa se retraga in sine si sa incerce sa fuga de
    lume, la ferma fetei sale, Lucy. Un viol faptuit asupra acesteia,
    de catre trei tineri negri, il face sa cunoasca un nou chip al
    dezonoarei si ii naruie definitiv sperantele de
    supravietuire.

    J.M. Coetzee, “Dezonoare”, Humanitas Fiction, Bucuresti,
    2011

  • La Bookfest, cartile la oferta incep de la 9,9 lei

    Polirom are reduceri de 20% la o mie de titluri, aproape
    jumatate dintre ele fiind noutati fata de ultimul targ. Editura
    vine cu o oferta speciala, vanzand 100 de titluri cu 9,9 lei
    bucata.

    Si editura Humanitas vine cu reduceri importante, intre 10 si
    50%. “Inclusiv cartile abia lansate vor avea un pret cu 10% mai mic
    decat cel din librarii. Mai avem carti la 9,9 lei si o promotie
    ‘Alegi trei, platesti doua’”, spune Gabriela Maaz, director de
    promovare la editura Humanitas.

    Detalii pe www.gandul.info.