BusinessMagazin

Tag: hub

  • Ministrul Economiei: Constanţa poate deveni un hub pentru transportul de mărfuri din Asia către UE

    Ministrul Economiei, Florin Spătaru, susţine că Portul Constanţa poate deveni un hub cheie pentru transportul de mărfuri din Asia către UE, precum şi pentru exporturile europene către Marea Neagră şi bazinul Caspic.  

    Ministrul Economiei a fost vineri la Constanţa pentru a participa la Forumul celor 4 porturi, Aktau- Kazakhstan, Baku – Azerbaidjan, Batumi- Georgia şi Constanţa România.

    „Ruta de tranzit Caspică-Marea Neagră poate să asigure un acces sigur la import şi pieţe de export pentru ţări precum Azerbaijan, Georgia, Turkmenistan şi Kazakhstan. Proiectele transregionale viitoare cu parteneri de încredere ar putea poziţiona strategic regiunea Caucazului de Sud din punct de vedere economic”, a spus minstrul român.

    Florin Spătaru a mai anunţat că militează pentru „dezvoltarea porturilor din România, precum cele de la Galaţi şi Brăila, întrucât rutele de transport navigabile pot redeveni o resursă importantă pentru dezvoltarea economică naţională.”

  • Virgil Popescu: România devine un hub important pe piaţa energiei

    România devine un hub important pe piaţa energiei atât din punct de vedere al energiei electrice, cât şi a gazelor naturale, în urma acordului pe energie verde, declară ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    Într-o postare pe Facebook, ministrul Energiei descrie evenimentul de sâmbătă drept „un pas foarte important pentru securitatea energetică a României şi Europei a fost făcut astăzi prin semnarea Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgia, Ungaria şi România privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi”.

    În prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi al preşedintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev, prim – ministrul României Nicolae Ciucă, prim – ministrul Ungariei Viktor Orban şi prim – ministrul Georgiei Irakli Garibashvili au semnat pentru operaţionalizarea ”coridorului verde”, „care demonstrează că prin cooperare regională vom reuşi să diversificăm sursele de aprovizionare cu energie”.

    „Acordul stabileşte un cadru pentru o cooperare pe termen lung între România, Azerbaijan, Georgia, Ungaria, într-o serie de domenii importante: producţie, transportul şi comerţ cu energie curată; dezvoltarea unei noi infrastructuri de transport – cablu submarin Black Sea Green Electricity; proiecte comune privind dezvoltarea hidrogenului verde şi eficienţă energetică. Totodată, aşa cum a precizat şi prim – ministrul Nicolae Ciucă România este angajată să investească în producţia de energie şi în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noştri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre şi pentru regiune. Şi, totodată, vestea bună este că şi românii vor avea beneficii în urma realizării acestui proiect important. Mai mult chiar, vreau să le mulţumesc şi colegilor mei Parviz Shahbazov, ministrul Energiei, şi Mikayil Jabbarov, ministrul Economiei, din Republica Azerbaijan, pentru întreaga colaborare pe care am avut-o pentru proiecte importante în domeniul energiei, inclusiv pentru faptul că ţara noastră va avea gaz azer începând cu luna ianuarie a anului 2023. România devine un hub important pe piaţa energiei atât din punct de vedere al energiei electrice, cât şi a gazelor naturale. Şi împreună cu partenerii noştri vom dezvolta investiţiile în ţara noastră şi astfel vom asigura securitatea şi independenţa energetică a României şi în regiune”, a scris Popescu.

    De asemenea, spune ministul, România are în plan să operaţionalizeze un cablu de transport de energie electrică verde pe traseul Tuzla – Podişor, apoi pe culoarul gazoductului BRUA, pentru a asigura legătura de la Estul la Vestul României.

    „Acordul semnat astăzi se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale şi a conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional. Documentul va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport. Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway”, conchide Popescu.

  • Sprint de la digitalizarea ad-hoc, spre hubul de tehnologie

    Peste 70% din liderii de business din România, atât din organizaţiile de stat, cât şi din companiile active în sectorul privat, consideră benefică accelerarea proiectelor de transformare digitală, după doi ani în care tehnologia a demonstrat că poate ţine oamenii conectaţi şi poate susţine activităţile companiilor atunci când ele sunt mutate aproape în totalitate în mediul online. De ce este însă nevoie pentru a trece de la digitalizarea spontană, la o strategie coerentă în această direcţie?

     

    „Vorbim foarte mult despre inovaţie şi despre instrumentele pe care inovaţia le aduce – diverse servicii, soluţii, aplicaţii ale tehnologiei. Însă n-am putea vorbi despre asta dacă n-am aduce educaţia în discuţie. Educaţia este unul din marile pariuri pe care le avem pentru a duce ţara mai departe în cursa spre digitalizare, pentru a evolua, pentru a facilita dezvoltarea societăţii pe orizontală şi verticală”, a spus Bogdan Putinică, general manager în cadrul Microsoft România, în cadrul evenimentului InnovX – BCR, un proiect ZF şi BCR. Potrivit lui, România are de recuperat decalaje mari prin prisma acestui lucru,  şi de aceea ei şi-au concentrat o parte din energii şi strategii în această direcţie. De aceea, pentru ca România să continue cu paşi rapizi drumul spre transformarea într-un hub de inovaţie şi digitalizare, unul dintre cei mai importanţi factori care trebuie luaţi în calcul este educaţia digitală, consideră executivul. La rândul său, Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft, susţine că în prezent există o mare oportunitate, astfel încât ţara să devină un centru de inovaţie şi digitalizare cel puţin pentru Europa. „Ne dorim să exportăm idei. Ne dorim să exportăm tehnologie şi nu mai vrem să exportăm talente. Pe de o parte, gradul de digitalizare al mediului de afaceri este încă scăzut, încă la început, dar lucrul acesta reprezintă o oportunitate pentru viitor. Pe de altă parte, avem baze solide. În primul rând, dacă ne uităm la companiile de IT din România, acestea sunt deja mature, avem deja un număr ridicat de specialişti aici.” Mai mult decât atât, adaugă el, universităţile din România produc specialişti – şi sunt tot mai multe cele care investesc în acest domeniu. Un alt element important care va contribui la dezvoltarea tehnologică a României este reprezentat de dorinţa şi nivelul de conştientizare al actorilor din mediul privat, dar şi din sectorul public, cu privire la nevoia unor strategii concrete de digitalizare. Mai multe studii din piaţă arată că peste 70% dintre liderii de business din România, atât cei activi în organizaţiile de stat, cât şi cei care reprezintă mediul de business privat, consideră benefică accelerarea proiectelor de transformare digitală, completează Daniel Rusen.

    Însă, potrivit lui Cristian Săndescu, CEO al Coda Intelligence, start-up românesc specializat în dezvoltarea de soluţii software pe segmentul securităţii cibernetice, o bună parte din companii nu au neapărat o strategie de digitalizare, „lucrurile se întâmplă destul de ad-hoc”, mai ales în companiile mici şi mijlocii care răspund cu viteză foarte mare la stimuli externi precum pandemia. „Şi aici joacă un rol cheie partenerii noştri şi partenerii lor, cei care îi ajută să dezvolte sisteme informatice importante, în a alinia procesele de la nivelul clienţilor şi companiilor finale în jurul unor standarde şi a unor bune practici răspândite şi cunoscute. Însă, aceste strategii sunt destul de puţin aplicate în zona de IMM-uri.”

    Ce este clar după cei mai bine de doi ani de pandemie este că oamenii au început să înţeleagă care sunt avantajele aduse de noile tehnologii, iar o tendinţă generată de noul context este aceea de a avea cât mai multe experienţe digitale utilizând doar telefonul mobil, subliniază Sergiu Neguţ, cofondator şi COO al FintechOS, start-up românesc care dezvoltă soluţii digitale pentru industria financiară. „Există  tendinţa că totul trebuie să încapă într-un telefon mobil – toată viaţa noastră, toată interacţiunea birocratică, toată interacţiunea cu serviciile pe care le consumăm, o bună parte din interacţiunea socială, totul se petrece cumva prin telefonul mobil. Iar a fi în stare să produci o experienţă financiară, o experienţă de consum de servicii de orice fel, o experienţă de achiziţie prin componente financiare care trebuie să fie mobile based e parte dintr-o tendinţă pe termen lung care a fost puternic accelerată de situaţia pandemiei”, spune Neguţ.

    El a adăugat că în următorul deceniu, adică în următorii zece ani, integrarea experienţelor digitale în viaţa de zi cu zi a oamenilor va fi mult mai profundă şi complexă, având în vedere că serviciile vor fi interconectate. „Mă aştept ca tendinţa asta în care noi vedem doar produse simple şi nesofisticate şi care sunt consumabile prin telefonul mobil sau orice altă interfaţă digitală să facă paşi spre complexitate. Oamenii caută experienţe şi produse noi, care nu s-au inventat încă şi în care vedem fuziunea mai multor componente din produsele existente acum pentru că trendul se mută de la ce poate să ofere un producător de produse financiare, spre ce poate să consume un consumator în contextul în care omul, de fapt, caută să îşi trăiască o viaţă frumoasă. Şi atunci apar o mulţime de oportunităţi care nu sunt încă definite ca produse sau care sunt definite printr-un mare număr de produse care trebuie să înceapă să comunice între ele. Şi asta este zona în care o tehnologie, cum facem noi, permite comunicarea mult mai amplă între diverse tipuri de servicii şi fuziunea lor într-un serviciu mai complex, mai natural şi mai uman, mai uşor de folosit”, a explicat Sergiu Neguţ.

    Ce a mai lăsat în urmă pandemia este un ecosistem de start-up-uri mult mai dezvoltat, a menţionat Daniel Rusen. „Cel mai important este că avem un ecosistem vibrant de start-up-uri. Ne aflăm într-o perioadă în care comunicaţiile şi tehnologia au depăşit sau au redus barierele de expansiune ale corporaţiilor româneşti, ale companiilor româneşti. Există mai multe oportunităţi pentru antreprenorii şi ideile româneşti să devină poveşti de succes la scară mondială. Chiar start-up-urile au acest potenţial de a ajuta economia în procesul de redresare şi de creştere economică”, consideră el.

    Bogdan Putinică este de părere că start-up-urile reprezintă pentru România o şansă la un viitor mai bun pentru sectorul şi industria naţională de IT. „Ecosistemul de start-up-uri din România este undeva la 60% din ecosistemul de start-up-uri din întreaga regiune, ceea ce reprezintă o poziţie fruntaşă, onorantă pentru ţară şi cu o dinamică de creştere foarte mare. Eu cred foarte mult în start-up-urile româneşti ca şi segment de piaţă, aceasta reprezintă, în sfârşit, valorizarea corectă a capitalului uman pe care România îl are – tranziţia de la celebrele proiecte de outsourcing la inovaţie şi proprietate intelectuală. Cred că start-up-urile reprezintă pentru ţara noastră o şansă la un viitor mai bun. Cifrele arată foarte bine pentru noi şi avem toate oportunităţile în faţă”, a mai spus Bogdan Putinică. El argumentează că, deşi România are de recuperat mult în privinţa adoptării de soluţii de digitalizare, datorită celor peste 220.000 de specialişti şi profesionişti IT la nivel naţional, industria tech românească reprezintă deja un hub digital pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. „În următorii cinci ani, aproximativ, industria de IT din România ar putea genera 10% din PIBa şi ar putea adăuga pe piaţa muncii circa 600.000 de locuri noi de muncă”, consideră executivul.

    Bogdan Liţescu, CEO şi fondator al Plant an App, companie locală specializată în low-code, care a dezvoltat o platformă pentru crearea rapidă de aplicaţii software dedicate firmelor mari, este de părere că pentru a susţine dezvoltarea întregului ecosistem de business este nevoie de colaborare între start-up-uri şi ceilalţi jucători activi atât în mediul privat, cât şi în cel public. „Start-up-urile au nevoie de corporaţii drept clienţi. Dar, pe de altă parte, şi corporaţiile au nevoie de inovaţia din start-up-uri pentru că trăim vremuri în care dacă nu inovezi nu mai exişti. Şi este mult mai eficient să iei inovaţia de pe piaţă, de la un start-up care se mişcă foarte rapid, nu are toată structura de costuri şi de birocraţie în jur. Vrem să creăm în România un hub de tehnologie, de start-up-uri, de inovaţie şi e nevoie de acest parteneriat; este nevoie ca oamenii să se plimbe între organizaţii – de la organizaţii la start-up-uri, de la start-up-uri înapoi în companii mari, poate de la start-up-uri la stat, –  doar atunci o să vedem într-adevăr secretul Silicon Valley şi anume faptul că totul este despre oameni şi cunoştinţele pe care oamenii le dobândesc crescând companiile mari şi apoi ducându-se să înceapă noi companii, noi start-up-uri”, a explicat Bogdan Liţescu. Despre colaborarea între start-up-uri, corporaţii şi stat a vorbit şi Diana Dumitrescu, CEO al acceleratorului pentru start-up-uri InnovX. „Corporaţiile sunt extrem de importante, acestea devin clienţi ai start-up-urilor. Şi atunci acestea ar trebui să aibă procese de adopţie mult mai rapide; noi ne dorim să creăm un program de open innovation pentru acestea, astfel încât să existe un flux mai rapid în a lucra cu ele, pentru că start-up-ul este foarte dinamic în tot ceea ce face. Corporaţia este birocratică, dar aceasta depinde de la corporaţie la corporaţie. Iar dacă vorbim despre stat, ne dorim ca statul, într-un viitor apropiat, să devină chiar un client al start-up-urilor care trec prin acceleratorul InnovX, ceea ce înseamnă educaţie axată pe digitalizare şi de inovare şi pentru administraţiile publice”, susţine ea.

    Un alt trend creat de situaţia pandemică, dar şi de conflictul armat din Ucraina, o reprezintă îndreptarea atenţiei tuturor actorilor spre resursele naţionale, este de părere Florin Popa, director B2B în cadrul Orange România. „Trendul acesta de orientare către resursele locale, de localizare a soluţiilor, trend adus atât de pandemie, dar mai ales de războiul care a blocat lanţurile logistice, este o oportunitate. Pot fi atrase resurse şi pot fi create huburi de tehnologie aici, soluţii cu mai multă valoare adăugată, aplicaţii, poate fi produsă înaltă tehnologie. Se vorbeşte foarte mult de criza microprocesoarelor şi de faptul că Uniunea Europeană doreşte să construiască facilităţi de producţie pentru aşa ceva. Trebuie să ne asigurăm că acestea vor fi localizate şi în România. Şi, în final, e clar că dacă vrem să fim cu adevărat competitivi ca ţară trebuie să devenim digitali, să fim în prima linie a celor care folosesc noile tehnologii de tip automatizarea proceselor, inteligenţa artificială şi aşa mai departe, pentru că nu avem cum să fim competitivi folosind tehnologii din secolul trecut”, a conchis Florin Popa.

    „Educaţia este unul din marile pariuri pe care le avem pentru a duce ţara mai departe în cursa spre digitalizare, pentru a evolua, pentru a facilita dezvoltarea societăţii.”

    Bogdan Putinică, general manager, Microsoft România

     

    „Gradul de digitalizare al mediului de afaceri este încă scăzut, încă la început, dar lucrul acesta reprezintă o oportunitate pentru viitor. Avem baze solide – dacă ne uităm la companiile de IT din România, acestea sunt deja mature, avem deja un număr ridicat de specialişti în România.”

    Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni, Microsoft

     

    „A fi în stare să produci o experienţă financiară, o experienţă de consum de servicii de orice fel, o experienţă de achiziţie prin componente financiare care trebuie să fie mobile based, e parte dintr-o tendinţă pe termen lung care a fost puternic accelerată de situaţia pandemiei.” 

    Sergiu Neguţ, cofondator şi COO, FintechOS

     

    „O bună parte dintre companii nu au neapărat o strategie de digitalizare, lucrurile se întâmplă destul de ad-hoc, mai ales în companiile mici şi mijlocii care răspund cu viteză foarte mare la stimuli externi, cum a fost pandemia.”

    Cristian Săndescu, CEO, Coda Intelligence

     

    „Ne dorim ca statul, într-un viitor apropiat, să devină chiar un client al start-up-urilor care trec prin acceleratorul InnovX, ceea ce înseamnă educaţie axată pe digitalizare şi inovare şi pentru administraţiile publice.” 

    Diana Dumitrescu, CEO, InnovX

     

    „Start-up-urile au nevoie de corporaţii drept clienţi. Dar, pe de altă parte, şi corporaţiile au nevoie de inovaţia din start-up-uri pentru că trăim vremuri în care dacă nu inovezi nu mai exişti. Şi este mult mai eficient să iei inovaţia de pe piaţă, de la un start-up care se mişcă foarte rapid, care nu are toată structura de costuri şi de birocraţie în jur.”

    Bogdan Liţescu, CEO şi fondator, Plant an App

     

    „Trendul acesta de orientare către resursele locale, de localizare a soluţiilor, trend adus atât de pandemie, dar mai ales de războiul care a blocat lanţurile logistice, este o oportunitate pentru România; există posibilitatea de a atrage resurse şi să de a crea huburi de tehnologie aici, soluţii cu mai multă valoare adăugată, aplicaţii, înaltă tehnologie.” 

    Florin Popa, director B2B, Orange România