BusinessMagazin

Tag: horeca

  • Cine mai angajează muncitori asiatici în timp de pandemie de COVID-19? În această perioadă a scăzut cererea pentru HoReCa şi segmentul industrial, dar a revenit pentru agricultură, fabrici, service-uri auto şi construcţii

    „Am observat de la începutul decretării stării de urgenţă o cerere scăzută a plasării forţei de muncă din Asia, însă în acest moment semnalele primite din piaţă sunt unele pozitive, care deja confirmă o revenire a volumului de cereri.“

    Până ca România să se confrunte cu pandemia de COVID-19, lipsa forţei de muncă de pe piaţa locală îi împingea pe antreprenorii locali să apeleze la muncitori asiatici. În prezent, când multe companii şi-au încheiat activitatea, iar numărul contractelor încetate, adică angajaţii care nu se mai întorc la muncă după încetarea stării de urgenţă, a ajuns la peste 325.000, cine mai apelează la muncitorii asiatici?

    „Dacă în prima lună (a stării de urgenţă – n. red.) cererea a scăzut notabil, de la jumătatea lunii aprilie am observat o creştere a interesului faţă de importul forţei de muncă din Asia. În aproape toate domeniile putem identifica cereri pentru personalul asiatic. Dacă în perioada aceasta a scăzut în principal cererea pe forţă de muncă pentru segmentul HoReCa şi cel industrial, solicitările au revenit pentru do­menii cum ar fi agricultura şi zootehnia, producţia din fabrici, service-uri auto, construcţii, am primit solicitări inclusiv pentru personal din zona SPA şi a saloanelor de înfru­museţare“, a spus pentru ZF Peisakh Yosef, general manager al agenţiei de plasare a forţei de muncă Work From Asia.

    Agenţia de plasare a forţei de muncă spune că în această perioadă încă procesează actele aferente contractelor semnate în perioada de dinaintea declanşării pandemiei, însă sunt multe aspecte ale activităţii sale care au fost afectate de această criză.

    „Sunt multe aspecte ale activităţii noastre care au fost impactate, pornind de la continuarea activităţii de birou de acasă, până la adaptarea la restricţiile de călătorie în vigoare şi termenele de eliberare a vizelor de muncă de către autorităţile române, mai exact Inspectoratul General pentru Imigrări şi ambasadele României din ţările respective”, a adăugat Peisakh Yosef.

    Cererile pentru muncitori asiatici au scăzut la începutul stării de urgenţă, însă acum volumul de cereri începe să crească.

    „În ceea ce priveşte impactul avut asupra activităţii noastre, am observat încă de la începutul decretării stării de urgenţă o cerere scăzută a plasării forţei de muncă din Asia, însă în acest moment semnalele primite din piaţă sunt unele pozitive care deja confirmă o revenire a volumului de cereri”, explică reprezentantul Work From Asia.  

    Reprezentantul agenţiei de plasare a forţei de muncă spune că, per ansamblu, anul 2020 este compromis.

    „Atât noi, cât şi alti antreprenori suntem de părere că anul 2020 este compromis. Experienţă noastră ne permite să observăm că sezonul de vară va fi sever afectat că o consecinţă a efectelor pandemiei, în special industia HoReCa, aşa că în acest moment, la o prima evaluare, nu credem că există posibilitatea procesării în timp util a actelor şi efectiv a plasării de personal calificat asiatic. Acest scenariu este valabil şi pentru domeniul construcţiilor civile, exceptând segmentul finisajelor interioare, deoarece procesul de recrutare durează 3-4 luni, aşa că aducerea în timp util a personalului din Asia va fi aproape imposibilă”, explică Peisakh Yosef.

    În ceea ce priveşte situaţia muncitorilor asiatici care se aflau în România când a început pandemia, ei au fost fie concediaţi, fie trimişi în şomaj tehnic.

    „Drepturile muncitorilor proveniţi din Asia sunt egale cu cele ale muncitorilor români, însă situaţia lor diferă în funcţie de caz. Sunt unele firme care pur şi simplu i-au concediat, fără un preaviz legal, în timp ce alţi muncitori asiatici se află acum în şomaj tehnic, urmând că soarta lor să fie decisă ulterior când vor putea şti cu exactitate dacă îşi vor relua activitatea şi vor avea un loc de muncă sau urmează să fie pur şi simplu disponibilizaţi”, spune Peisakh Yosef.

    Work From Asia este o agenţie de plasare a forţei de muncă, parte integrantă a companiei Isrom Group. Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi pentru domenii precum: construcţii, agricultură şi zootehnie, confecţiile textile şi HoReCa.

    România a atras în prima jumătate anului 2019 peste 11.000 de cetăţeni din afara spaţiului european, care au venit în România să lucreze. Cei mai mulţi au venit din Vietnam (peste 2.000), dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În 2018, numărul de avize de muncă eliberate de IGI a fost de puţin sub 11.000.  

    Pentru anul 2020 s-a fost stabilit un contingent de 30.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţă forţei de muncă din România, care este similar celui din anul 2019, când contingentul iniţial de 20.000 de lucrători a fost suplimentat cu 10.000.

  • Luchi Georgescu, Vincon: Aveam nevoie de vinuri super premium, pentru Horeca

    Vincon România îşi propune să dezvolte segmentul Horeca, estimând că în 2013, acest segment va contribui cu o pondere de 5% din cifra de afaceri a companiei.
    Vincon România a lansat totodată brandul Rosé Verité, Cabernet Sauvingon, sec 2011, destinat canalului Horeca.

    Gama super premium Ambrosio cuprinde vinuri destinate preparatelor fine, gourmet: albe (Muscat Ottonel sec, şi Tămâioasă Românească) şi roşii (Merlot, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon), premiate la importante competiţii de profil naţionale şi internaţionale (Medalii de Aur şi Argint la Concursul Mondial de la Bruxelles, 2011 şi 2012 / “Gran Menzione” la Concursul Internaţional de Vinuri “VINITALY” 2011, Medalia de Argint Premiile de Excelenţă Vinul.ro 2012, Medalia de Aur la Concursul Internaţional de Vinuri 2011).

    “Am constatat că în Horeca a crescut consumul vinurilor premium şi super premium. Deşi în 2013, Horeca va deţine un procent mic în cifra de afaceri, sunt sigură că această categorie va avea o importanţă din ce în ce mai mare în evoluţia companiei”, declară Luchi Georgescu, preşedinte Vincon România. Pe fondul scăderii constante a pieţei, compania va încheia 2012 cu o cifră de afaceri de 30 milioane euro, aproximativ egală cu cea din 2011. Anul acesta vânzările din reţelele de comerţ modern au reprezentat aproximativ 45%, iar comerţul tradiţional a contribuit cu aproximativ 55% la realizarea cifrei de afaceri Vincon. De asemenea, compania îşi menţine poziţia de cel mai mare producător de vin, în cota volumică.

    Vincon România estimează, pentru perioada 2013-2014, o investiţie de aproximativ 3 milioane euro, în construirea unui Centru de Vinificaţie la Huşi, pentru vinuri premium şi super premium, obţinute din soiurile ajunse la maturitate deplină. Vincon are în plan şi construirea unui sistem de fertilizare şi a unui bazin de retenţie a apei în valoare de peste 600.000 euro.
    De asemenea, va fi continuat şi programul de reconversie a viţei de vie, început în 2010. Pentru perioada 2012-2013, programul de replantare de viţă de soiuri nobile are alocat un buget de 3.5 milioane euro.

    Vincon România îşi propune să mai intre, în perioada următoare, pe segmentul Horeca şi cu gama Beciul Domnesc Special Reserve: gama roşu, Cabernet Sauvignon sec, Fetească Neagră demidulce, Pinot Noir demisec, alb, Riesling sec, Sauvignon Blanc demisec şi Rose sec.

  • Piaţa de cafenele şi restaurante a căzut în picioare

    Restaurantul spaniol El Bulli, nu demult cunoscut ca fiind cel mai scump restaurant din lume, îşi va închide pentru totdeauna porţile în decembrie, după ce proprietarul şi chef-ul Ferran Adria a realizat că pierde bani, iar presiunea făcută de clienţi era tot mai mare. Şi în România s-au închis câteva zeci de restaurante, baruri şi cafenele, în condiţiile în care criza a limitat ieşirile în oraş. Şi totuşi, numărul restaurantelor este în continuă creştere. De ce?

    “În România este loc pentru deschiderea de noi restaurante, pentru că românii nu au renunţat la obiceiul de a ieşi în oraş”, spune Ali Capa, fostul director de investiţii al Anchor Group, care a adus în România lanţul de restaurante Wienerwald. După ce a investit circa 150.000 de euro în restaurantul deschis în luna aprilie în zona Vitan din Capitală, Capa spune că în următoarele una-două luni va mai deschide alte două restaurante Wienerwald în capitală, unul în zona Floreasca şi unul într-un centru comercial, al cărui nume nu îl dezvăluie pentru că încă nu a fost semnat contractul.

    În primele şase luni ale acestui an, peste 2.600 de firme au fost înregistrate la Registrul Comerţului având ca principale domenii de activitate restaurante şi baruri. Numărul acestor companii a crescut constant în ultimii ani în pofida crizei financiare. Astfel, 2010 a fost cel mai prolific an, fiind înregistrate peste 4.150 de astfel de companii.

    Chiar dacă acum consumatorii vor mult şi ieftin, jucătorii din sectorul restaurantelor şi barurilor se adaptează din mers şi preferă să se extindă în continuare. American Restaurant System, compania care operează restaurantele Pizza Hut şi reţeaua de livrări la domiciliu PHD, are în plan ca până la finalul anului să mai deschidă alte trei unităţi PHD, toate în Bucureşti, şi să ajungă astfel la o reţea de zece unităţi. Compania va investi 150.000 de euro în cea de-a opta unitate PHD ce urmează a fi deschisă pe Calea 13 Septembrie până la sfârşitul lunii august. Aceasta este singura locaţie cunoscută, în cazul celorlalte compania căutând spaţii acolo unde nu sunt deja prezenţi, în special la marginea Bucureştiului, potrivit lui Carmen Lupuleţ, directorul de marketing al companiei. Prima unitate PHD din România a fost deschisă în decembrie 2007, în zona Vitan. Anul acesta avansul businessului PHD este de 15-30%, în funcţie de fiecare unitate, comparativ cu 2010.

    În aceste condiţii, dacă se menţine trendul ascendent, veniturile nete ale PHD în acest an s-ar putea ridica la 12 milioane de lei. În cazul restaurantelor Pizza Hut compania nu are stabilită nicio nouă deschidere, în prezent existând 13 unităţi. “Anul acesta suntem mai axaţi pe livrare. În condiţiile în care românii şi-au redus bugetul pentru mâncarea care nu este făcută în casă, ei preferă livrarea la domiciliu, pentru că au impresia că în restaurante cheltuie mai mult”, spune Lupuleţ. Ea mai explică faptul că în prima parte a anului veniturile Pizza Hut au scăzut uşor, pentru ca în ultimele două luni să se simtă o redresare. Compania American Restaurant System a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 92,4 milioane de lei şi estimează pentru 2011 o creştere până la 96,1 milioane de lei.

    Cel mai ambiţios plan de expansiune pentru România îl are tot un lanţ de restaurante, Subway. România devine astfel a 99-a ţară de pe harta lanţului, care vrea în cinci ani să inaugureze 60 de noi unităţi pe piaţa locală. Prima unitate va fi deschisă în capitală până la finalul acestui an, pentru ca apoi expansiunea să se desfăşoare în oraşele de peste 100.000 de locuitori.

    În total, pe 1 iulie 2011 existau în România aproape 37.500 de companii care activează în domeniul restaurantelelor şi barurilor. În pofida faptului că tot mai multe restaurante, cafenele şi baruri s-au închis sau au intrat în insolvenţă, numărul companiilor care activează în aceste domenii a crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut. “Deşi situaţia economică este dificilă, pe loc nu putem sta”, spune Radu Cristian Marinescu, care conduce operaţiunile Gloria Jean’s de la intrarea pe piaţa locală a lanţului la începutul lui 2005.

    Reţeaua va deschide anul acesta trei noi cafenele, două în Bucureşti (una în clădirea de birouri Anchor Plaza şi una în zona pieţei Universităţii) şi una în Oradea. Dintre acestea, două vor fi deschise în franciză, iar una va fi deschisă de firma Gourmet Products Servicii, care a adus brandul în România şi care deţine master franciza pentru România. Lanţul are în prezent şapte cafenele, în Bucureşti Mall, Carrefour Feeria, Băneasa Shopping City, Bucharest City Hotel, Eurotower, AFI Palace şi Carrefour Piteşti.

  • KFC va deschide o unitate in Winmarkt Buzau

    Noul restaurant KFC va fi situat la parterul centrului comercial
    Winmarkt Dacia din centrul orasului Buzau si va avea o suprafata de
    300 de metri patrati. Dupa relocarile necesare pentru a face loc
    noului chirias, acesta isi va prelua spatiul pentru amenajare in
    cursul lunii iulie, urmand ca la inceputul lunii octombrie
    restaurantul sa devina functional.

    Achizitionata in aprilie 2008 de compania italiana Immobiliare
    Grande Distribuzione (IGD) pentru 182,5 mil. euro, Winmarkt este
    cea mai extinsa retea de centre comerciale din Romania, avand in
    proprietate 15 centre comerciale si o cladire de birouri, in 13
    orase. IGD este o companie listata la bursa din Milano, unul dintre
    cei mai activi jucatori pe piata de real estate din Italia, cu o
    valoare a portofoliului de 1,725 miliarde Euro, conform ultimei
    evaluari realizate la sfarsitul anului 2009.

    KFC a inregistrat in o cifra de afaceri de 40,5 milioane euro,
    cu 25% mai mare fata de rezultatul din 2007. Reteaua KFC este
    prezenta in Romania din 1996 si este operata in regim de franciza
    de US Food Network.

    Principalii competitori pe piata restaurantelor de tip fast-food
    sunt McDonald’s, KFC, Burger King, Broaster Chicken si Spring
    Time.

  • Polul tranzactiilor imobiliare s-a mutat in Centrul Vechi

    Pana acum cel putin patru restaurante si-au schimbat brandul,
    dupa ce administratorii acestora au semnat contracte de cedare a
    unitatilor refacute, utilate si mobilate in schimbul unor sume care
    le-au permis sa acopere investitia initiala sau chiar sa o
    depaseasca de doua-trei ori.

    Sumele vehiculate in piata pentru vanzarea unui restaurant din
    Centrul Vechi in care s-au investit 200-300 de mii de euro ajung
    aproape de un milion de euro.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Bucuresti: Desi sunt aproape 20 de grade afara, primaria interzice pana in mai terasele din Centrul Vechi

    Primaria Municipiului Bucuresti, responsabila cu aceasta zona,
    amendeaza pe cei care scot mesele afara pentru ocuparea spatiului
    public fara autorizatie pentru ca in prezent, chiar daca legea care
    prevede deschiderea teraselor exista, nu exista normele
    metodologice de aplicare a acesteia.

    Pana anul trecut, Primaria Sectorului 3 se ocupa de
    restaurantele si barurile deschise in zona Lipscani, dar din
    octombrie 2009 terasele au trecut in jurisdictia PMB.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Restaurantul bancherilor, pierderi de 2 milioane de euro

    Cu toate acestea, potrivit unor surse apropiate afacerii, in prezent pierderile restaurantului trec de 2 mil. euro. Proiectul deschiderii restaurantului a fost initiat in 2006, iar deschiderea oficiala a avut loc in septembrie 2007.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.

     

  • Unora le place whisky-ul

    "Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.

    "Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.

    Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.

    Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".

    Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.

    Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
    Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.

    Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".

    In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.

    Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".

    In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.

    Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.

    In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.