BusinessMagazin

Tag: Horatiu Moldovan

  • Ciolacu a schimbat şeful CNAS, una dintre cele mai importante instituţii, cu un buget anual de 77 de mld. de lei. Horaţiu-Remus Moldovan îi va lua locul Valeriei Herdea

    Medicul Valeria Herdea a fost revocată de premierul Marcel Ciolacu din funcţia de preşedintă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), una dintre instituţiile-pilon din sistemul medical, cu buget anual de 77 mld. lei. Decizia a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. 

    La conducerea CNAS a fost numit un alt medic, Horaţiu Remus Moldovan, care a ocupat în ultimii doi ani funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş, în 2003.

    Revocarea din funcţie a medicului Valeria Herdea vine la nici un an jumătate de la numirea sa în funcţie, de către acelaşi prim-ministru Ciolacu. În ianuarie 2024 îşi începea Valeria Herdea mandatul la conducerea CNAS.

    Casa de Asigurări de Sănătate a avut în cei 26 de ani de la înfiinţare nu mai puţin de 31 de schimbări la conducere, cu mandate foarte scurte ale celor care au ocupat scaunul de preşedinte. Dacă unii dintre preşedinţii Casei au avut mandate de doi ani – doi ani jumătate, alţii au stat doar câteva luni, fie asigurând interimatul, fie au fost revocaţi odată cu schimbările de guverne din sfera politică.
     
    În plus, de-a lungul anilor, unii dintre şefii CNAS au intrat chiar în vizorul anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ziarul Financiar scria în 2020 faptul că la o căutare pe Google după cuvintele-cheie „şef CNAS anchetă“ obţii două rezultate – Lucian Duţă, fost şef al Casei între anii 2010 şi 2012, acuzat că a luat mită de 9 mil. euro, şi Vasile Ciurchea, fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate din 2019, acuzat de un prejudiciu de 16 mil. euro.
     
    Anchetele care se desfăşoară la nivelul oficialilor care conduc sistemul public de sănătate din România încep să ofere răspunsuri la întrebarea de ce spitalele publice nu livrează servicii de calitate pentru pacienţi şi de multe ori nici măcar condiţii de igienă minimă, cu toate că în ultimii 6 ani bugetul Sănătăţii s-a dublat. Citiţi aici articolul ZF din 2020.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are pe masă 77,2 mld. lei (o creştere de 7%), potrivit proiectului de buget pe anul 2025. Suma este de trei ori mai mare faţă de acum zece ani, când la bugetul Casa de Asigurări intrau circa 23 mld. lei. 

    Mare parte din buget, adică circa 65 mld. lei, este susţinută din contribuţiile asiguraţilor şi ale angajatorilor. Din bugetul Casei, 24 mld. lei merg către medicamente, o creştere de 5% de la an la an, iar la spitale ajung 16,3 mld. lei, o scădere de 1% pentru unităţile sanitare cu paturi.

    Horaţiu Remus Moldovan este medic primar de medicina muncii şi înainte de a deveni secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în 2023, a lucrat în Spitalul Judeţean Târgu-Mureş. Vedeţi aici CV-ul său, publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

  • Horaţiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Resursa umană este problema cea mai mare a sistemului de sănătate. Tehnologia se poate cumpăra, dar specialiştii se formează în câţiva ani

    Resursa umană şi lipsa specialiştilor este problema cea mai mare a sistemului de sănătate, astfel că ministerul Sănătăţii trebuie să acţioneze limitat cu rezerva umană de care dispune, a spus Horaţiu Moldovan, secretar de stat în cadrul ministerului Sănătăţii, prezent în cadrul videoconferinţei ZF Health&Pharma Summit’20..

    „Resursa umană este problema cea mai mare a sistemului de sănătate. Intervalul de timp pentru a forma specialişti se întinde pe parcursul a cel puţin un deceniu. Tehnologia se poate cumpăra, dar specialiştii se formează în câţiva ani. România este dezvoltată inegal şi din punct de vedere medical. Spre exemplu, zona de vest, în Ardeal, lucrurile stau mai bine faţă de zona de sud unde există o dezvoltare mai precară”, a spus Horaţiu Moldovan.

    Secretarul de stat a adăugat că în urma deschiderii noului an şcolar se aşteaptă la creşterea numărului de infectări cu noul coronavirus.

    „Începerea şcolii este o problemă pentru că aduce la un loc un număr mare de oameni, schimbă echilibrul epidemiologic în populaţie, iar riscul de transmitere a virusului este crescut. Ne aşteptăm la creşterea numărului de cazuri după deschiderea şcolii, dar nu puteam renunţa la sistemul de învăţământ. Încercăm să implementăm măsuri de prudenţă, dar să lăsăm să funcţioneze sistemul de învăţământ.”

     

     

    Alte declaraţii

     

    Am organizat terapii intensive pentru copii, la Marie Curie, Grigore Alexandrescu, pentru a putea îngirji şi copii infecatţi cu copii. Nu pot face precizări asupra numărului de copii ce vor fi infectaţi, dar ne aşteptăm la o creştere în această zonă.

    Global, sistemul medical a făcut faţă şi face faţă în continuare.

    Societatea de epidemiologie s-a dovedit a fi importantă pentru sistemul medical românesc. Cred că majoritatea populaţiei nu ştia că există această specializare, şi iată că după un accident important global ni s-a arătat importanţa acestei specializări.

    Sistemul medical a făcut faţă după opinia minsiterului Sănătăţii, iar ogranizarea a permis să controlăm într-o măsură bună evoluţia fenomenului. Toţi pacienţii care au avut nevoie au fost internaţi în spitale, au avut mereu locuri în terapie intensivă, acolo nu s-a depăşit ca grad naţional de ocupare de 80%, concluzia că măsurile pe care le-am luat au condus la rezultate bune.

    Problema vaccinului anti-COVID-19 este o problemă ştiinţifică. Acum nu dispunem de un vaccin utilizabil la nivel clinic. Beneficiul va fi important atunci când va apărea. Suntem conectaţi la UE şi Comisia Europeană are în lucru un proiect legat de elaborarea unui vaccin anti-Covid. Nu sunt informaţii certe când va fi disponibil, probabil în următorarele luni. Acesta se administrează unui număr foarte mare de oameni, ca atare, dacă xistă probleme legate de efectele lui secundare pot apărea mari complicaţii la nivel naţional. Ele trebuie testate pentru a avea o siguranţă maximă şi  a nu provoca alte probleme.