BusinessMagazin

Tag: Horatiu Didea

  • Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio: Bridge-ul îmbunătăţeşte gândirea critică, capacitatea de a lua decizii echilibrate şi rezilienţa în faţa provocărilor

    „Este o modalitate excelentă de a-ţi dezvolta autocontrolul şi de a-ţi păstra echilibrul mental, aspecte cu impact pozitiv în modul în care gestionezi afacerile”, spune reprezentantul Workspace Studio.

     

    Jocul de cărţi preferat şi de alţi exponenţi ai mediului de afaceri, între care poate cei mai celebri sunt Bill Gates şi Warren Buffett, are multiple valenţe dar cultivă şi calităţi deopotrivă necesare în practicarea sa dar şi în lumea de afaceri, punctează Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio, companie care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri. El povesteşte că practicarea acestui hobby i-a îmbunătăţit capacitatea de a lua decizii mai bune, bazate pe analiză şi strategie.

    Compania pe care o conduce a bifat anul trecut o creştere estimată de 20% faţă de 2023, depăşind 24 de milioane euro. Workspace Studio am avut de câştigat de pe urma avantajelor sale competitive, iar Horaţiu Didea enumeră: orientarea către calitate, ergonomie, abordarea turn-key şi designul budget-centric, adică de a oferi cea mai bună calitate a soluţiilor de amenajare şi a serviciilor într-un buget dat şi obsesia pentru respectarea promisiunii comerciale. Astfel, echipa a lucrat la proiecte de amenajare multiple, „cu succese notabile atât pe partea de mobilier şi produse arhitecturale, cât şi pe cea de lucrări de construcţii. A fost un an cu câteva proiecte mari, care s-au întins pe perioada întregului an şi care au necesitat schimbări în zona de procese interne şi operaţional.” Horaţiu Didea de declară foarte mulţumit de faptul că a dezvoltat capacitatea companiei de a oferi viteză şi performanţă de execuţie pe proiecte gigant, păstrând aceeaşi atenţie la detalii şi calitate.

    În plus, pe parcursul anului trecut, a fost dezvoltat semnificativ portofoliul de produse distribuite. Pe lângă liderii mondiali pe mobilier de birou MillerKnoll, compania a consolidat distribuţia a peste 20 de producători noi de mobilier, acustice şi produse arhitecturale, nume notabile fiind Maars pe partiţii de sticlă, Kartell şi Muuto pe mobilier. „Astfel am crescut diferenţierea de competiţie prin capacitatea de a oferi o soluţie turn-key premium în care fiecare componenta a amenajării sa fie de o calitate market-leading, să aibă certificări de sustenabilitate de prim rang, totul într-un buget de distribuitor direct.”

     

    1. Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă? 

    Unul dintre hobby-urile mele este bridge-ul, un joc pe care l-am descoperit în tinereţe şi care mi-a marcat parcursul profesional într-o etapă importantă a vieţii mele. După ce am terminat facultatea, la începutul anilor 2000, am plecat în Statele Unite pentru a explora noi oportunităţi. Acolo, timp de doi ani, am reuşit să mă întreţin din pasiunea mea pentru bridge, atât jucând competitiv, cât şi predând acest joc.

    Acum îi aloc timp ocazional, nu atât de mult cât mi-ar plăcea, dar este o activitate la care mă întorc adesea, în special în perioadele stresante în care simt nevoia de a lua o pauză sau de a mă deconecta de la activităţile zilnice. . 

    2. Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri? 

    Bridge-ul şi afacerile au multe în comun. Jocul dezvoltă abilităţi asociativ cognitive prin analizarea rapidă a informaţiilor incomplete, similar cu luarea deciziilor în afaceri. 

    Aspectele precum planificarea strategică, cooperarea dintre parteneri, anticiparea strategiilor adversarilor şi optimizarea rezultatelor în funcţie de probabilităţi sunt centrale în bridge. Această abordare strategică este similară cu aplicarea teoriei jocurilor în negocieri, competiţie sau colaborare din domeniul afacerilor.

    În bridge ai nevoie de o viziune clară şi de a gândi mai mulţi paşi înainte, o abilitate indispensabilă în business. De asemenea, deciziile bazate pe probabilităţi şi statistică în bridge sunt direct aplicabile în gestionarea riscurilor şi evaluarea oportunităţilor în afaceri. 

    3. Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere? 

    În primul rând, te ajută pe plan personal: îţi îmbunătăţeşte gândirea critică, capacitatea de a lua decizii echilibrate şi rezilienţa în faţa provocărilor. Este o modalitate excelentă de a-ţi dezvolta autocontrolul şi de a-ţi păstra echilibrul mental, aspecte cu impact pozitiv în modul în care gestionezi afacerile. 

    În plus, orice hobby, inclusiv bridge-ul, are un rol esenţial în menţinerea echilibrului între viaţa profesională şi personală. Practicarea unui hobby te scoate din contextul adesea copleşitor al activităţilor de business de zi cu zi, oferindu-ţi un moment de respiro şi deconectare. Este o oportunitate să ieşi din rutina stresantă, să îţi relaxezi mintea.

    Bridge-ul, prin natura sa, îţi captivează atenţia şi te provoacă să te concentrezi exclusiv pe strategie şi joc, ceea ce îţi oferă o pauză mentală de la problemele de afaceri. Aceste momente de relaxare nu doar că reduc stresul, ci te ajută să revii la activităţile profesionale cu o perspectivă proaspătă şi mai multă claritate.

    Pe de altă parte, bridge-ul, ca hobby, poate fi un liant pentru relaţiile de afaceri. Deşi nu des, există momente în care poţi crea legături autentice cu persoane din diverse industrii, cum ar fi IT sau banking, domenii unde bridge-ul este popular. Un exemplu faimos este Bill Gates, care promovează bridge-ul ca o activitate intelectuală valoroasă.  Un alt exemplu este Warren Buffett, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume, care este un jucător avid de bridge şi partener frecvent al lui Gates în competiţii. 

    Amândoi au vorbit despre cum bridge-ul le-a îmbunătăţit gândirea strategică, capacitatea de a lua decizii şi abilitatea de a lucra în echipă, elemente esenţiale şi în succesul lor în afaceri.

    Bridge-ul este un joc care se joacă mai degrabă în cercuri private, deci oferă oportunităţi subtile de networking. 

    4. Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?

    În primul rând, mă relaxează şi îmi oferă o evadare din stresul operaţional al activităţilor zilnice. Este o modalitate eficientă de a-mi distrage atenţia de la presiuni şi de a-mi regăsi echilibrul. În acelaşi timp, bridge-ul mă ajută să fiu mai disciplinat şi concentrat, calităţi esenţiale atât în joc, cât şi în afaceri. Practicarea acestui hobby mi-a îmbunătăţit capacitatea de a lua decizii mai bune, bazate pe analiză şi strategie. 

    5. Există reguli aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care? 

    Da, există reguli din bridge care se aplică şi în afaceri. Disciplina este fundamentală în ambele contexte, fie că e vorba de respectarea regulilor jocului sau de urmărirea unui plan de afaceri bine structurat. Planificarea este la fel de importantă, fie pentru a câştiga o mână dificilă în bridge, fie pentru a atinge obiectivele strategice ale unei afaceri.

    Analiza bayesiană şi utilizarea probabilităţilor sunt comune în ambele domenii. În bridge, deciziile se bazează pe informaţii incomplete şi pe actualizarea constantă a probabilităţilor în funcţie de ceea ce observi – exact ca în business, unde strategiile se ajustează pe baza datelor şi a contextului de piaţă. În final, capacitatea de a lua decizii statistice optime este un principiu care asigură succesul atât la masa de joc, cât şi în lumea afacerilor.

    6. Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?  

    În sport, hobby şi afaceri, există reguli obligatorii care asigură succesul şi performanţa. Disciplina este fundamentală indiferent de sport sau hobby, iar în afaceri face adesea diferenţa dintre a livra un serviciu la un standard de excelenţă, sau nu. Respectarea regulilor, a promisiunii şi angajamentul faţă de obiectivele stabilite sunt esenţiale. De asemenea, fair play-ul este extrem de important în toate ariile, promovând respectul pentru competitori şi etica în fiecare acţiune. 

    De asemenea, colaborarea eficientă se bazează pe dezvoltarea încrederii în partenerii de joc, la jocul în echipă, sau în colegi, când vine vorba de organizaţie, precum şi pe comunicare eficientă şi deschisă. 

    Apoi, planificarea este vitală, permiţând anticiparea posibilelor scenarii şi pregătirea unor strategii eficiente, corelată cu înţelegerea holistică a contextului, care permite analiza de ansamblu, dar şi a detaliilor critice, necesare pentru decizii bine informate. Analiza statistică şi utilizarea datelor ajută la evaluarea riscurilor şi la adoptarea unor decizii optime. În final, un strop de fler poate aduce acel avantaj subtil, completând strategia cu intuiţie bine fundamentată. Aceste reguli creează un cadru solid pentru succes atât în hobby, cât şi în afaceri.

    7. Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce? 

    Nu aş practica niciodată paraşutism, pentru că prefer activităţile care îmi menţin picioarele pe pământ. Deşi admir curajul celor care îl practică, nu mă atrage ideea de a mă avânta în gol; găsesc mult mai multă linişte şi satisfacţie în hobby-uri care îmi oferă un sentiment de stabilitate şi control.

  • S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”

    Angajaţii îşi doresc să aibă control asupra locului de unde lucrează şi asupra timpului când lucrează, susţine Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri.

    ♦ „Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei l În întreaga lume în care există angajaţi de tip white collar, 65% dintre angajaţi ar prefera să lucreze într-un mod hibrid. Doar 49% lucrează într-un mod hibrid, 15% vor să lucreze în întregime remote şi 16% lucrează în întregime în regim remote.”

    Angajaţii îşi doresc să aibă control asupra locului de unde lucrează şi asupra timpului când lucrează, susţine Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri.

    „Orice angajat îşi doreşte, într-o proporţie de 87% să aibă un control asupra locului când lucrează şi 93% asupra timpului când lucrează. În momentul acesta 20% dintre angajaţi vor să fie full-time la birou şi 35% sunt full-time la birou. Asta e o statistică făcută pe white collars cam 15.000 în ultimii doi ani în întreaga lume. În întreaga lume în care există angajaţi de tip white collar, 65% dintre angajaţi ar prefera să lucreze într-un mod hibrid. Doar 49% lucrează într-un mod hibrid, 15% vor să lucreze în întregime remote şi 16% lucrează în întregime în regim remote. Acestea sunt statisticile. Una din probleme este că absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei, să lucreze de unde vor ei”, a spus el în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2024 „Viitorul resurselor umane, sub presiunea transformărilor”.

    Angajatorii şi-ar dori să aibă mult mai mult control şi să creeze un mod în care să poată gestiona procesele şi motivaţia angajaţilor, susţine el.

    „Aici intervenim noi, pentru că, până acum 5 ani, când programul de la 9.00 la 17.00 era normă, biroul era obligatoriu, era un loc unde trebuia să vii în acel interval orar şi să faci tot ce era necesar. În momentul acesta, actul de a munci nu mai trebuie făcut de la birou. Poţi să-l faci de oriunde, dar biroul a devenit mult mai relevant tocmai pentru că pentru a ajunge la finalitatea procesului de muncă pe care compania o transmite către piaţă este necesară o coeziune, una care de obicei se întâmplă la birou. Aici intervine jobul nostru acuma de a crea spaţii care să susţină noile procese de muncă, să creeze mai multă motivaţie, să colaboreze cu angajatorul pentru a atrage angajatul la birou”, a detaliat Horaţiu Didea.

    În acest nou spaţiu de birouri al viitorului trebuie să existe în primul rând o înţelegere a nevoilor psihosociale ale angajaţilor. Când angajaţii ajung la birou, ei vor să aibă o infrastructură foarte plăcută, mai bună decât acasă, în care toate procesele de colaborare, de socializare, de transmitere a informaţiilor fie extrem de uşoare şi extrem de plăcute, subliniază reprezentantul Workspace Studio.

    „Astfel, jobul nostru este o dată pe partea de arhitectură şi de design, să înţelegem toate aceste nevoi şi să restructurăm. Biroul s-a schimbat foarte mult, dar în primul rând este vorba de soluţiile de design, după care planificarea în sine a spaţiului s-a schimbat foarte mult pentru a susţine noile feluri de a munci, noile procese care se întâmplă de fapt la birou. După care este vorba de soluţii efective de produs, acum toată lumea vrea flexibilitate, zonele se schimbă, companiile îşi schimbă scopurile, oameni pleacă, oameni vin, se creează noi echipe.”

    Horaţiu Didea spune că aconstatat că piaţa s-a restrâns, dar este o cerere pentru creşterea calităţii designului, calităţii ergonomiei, calităţii actului de arhitectură şi de construcţii pentru că angajaţii au nevoie de această calitate. „Este vorba de ergonomie, design şi soluţii de produs noi care să se adapteze noilor procese de la muncă. Ai nevoie de spaţii mult mai flexibile, în care să poţi să faci şi teleconferinţe, şi întâlniri, şi mai ales spaţii de socializare. Este ceea ce se numeşte acum în arhitectura de interior şi în construcţii curentul „rezi-mercial”, adică un hibrid între rezidenţial şi comercial, să încerc să creez o amenajare în care omul să socializeze. Se pare că majo­ritatea oamenilor vin la birou în continuare pentru a socializa, pentru a colabora.”

    Înainte, biroul era locul unde oamenii veneau să ducă la final o muncă, iar acum biroul este singura reprezentare fizică a spaţiului în care comunitatea se întâlneşte şi funcţionează.

    „Este singurul loc unde poţi să creezi un spaţiu comunitar. De asemenea, este singurul loc unde echipele pot să colaborez.  Există acest concept de legături slabe între oameni. Cu colegul cu care lucrez zilnic sau cu familia mă văd zilnic, legăturile sunt foarte tari, dar ca o firmă să aibă coeziune, identitate, să fie productivă, eficientă, este extrem de importantă întărirea legăturile acelea slabe pe care le am cu colegi pe care îi văd o dată pe săptămână”, a concluzionat Horaţiu Didea.