BusinessMagazin

Tag: holocaust

  • Dăncilă: Avem obligaţia morală să combatem orice fel de manifestare antisemită şi xenofobă

    „Comemorăm azi unul din momentele tragice ale ţării noastre, 9 octombrie, data care marchează începând cu anul 2004 Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România. Doresc să aduc un omagiu memoriei victimelor Holocaustului, acest episod dureros de care avem datoria să ne amintim. Este o zi îndurerată în care evocăm imaginea familiilor şi generaţiilor care au pierit, destinelor care au fost distruse, comunităţilor evreieşti dispărute. Totodată, rememorăm importanţa şi simbolistica celor care au stat drepţi între popoare şi care în cele mai negre momente ale istoriei s-au uitat pe sine pentru a întinde o mână de ajutor vecinului, prietenului, omului de lângă ei”, a declarat, marţi, premierul Viorica Dăncilă, la ceremonia de depunere de coroane la Monumentul Memorial al Holocaustului, în Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Poloniei va promulga controversata lege privind Holocaustul

    Proiectul de lege, care a fost aprobat de ambele camere ale Parlamentului de la Varşovia, a stârnit critici vehemente din partea Israelului şi Statelor Unite. Autorităţile de la Washington au comentat că actul legislativ ar putea submina “libertatea de exprimare şi discursul academic”.

    Andrzej Duda a precizat că va cere Curţii Constituţionale să analizeze legea pentru a se asigura că nu subminează libertatea de exprimare.

    Preşedintele a explicat că Polonia nu exista ca stat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, astfel că se poate afirma că ţara a participat la Holocaust. Duda a mai adăugat că Polonia are dreptul să se apere de acuzaţii false, iar cum legea îndeplineşte acest scop, o va promulga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amintirile cutremurătoare din infernul de la AUSCHWITZ ale unei FEMEI din ROMÂNIA ce a fost supusă experimentelor vestitului nazist Mengele

    Eva Mozes s-a nascut in localitatea Port, comuna Marca, in 1934. Alaturi de sora sa geamana, Miriam, ceilalti patru frati, parintii si alte aproximativ 100 de rude aa fost deportata la Auschwitz in perioada Holocaustului. Doar ea si sora ei au supravietuit, pentru ca au facut parte din cele circa 1.500 de perechi de gemeni selectate de doctorul Josef Mengele, ramas in istorie cu o faima de criminal cinic pentru experimentele genetice inumane. 
     
    In film, ea povesteste cum a ajuns in lagarele de la Auschwitz, cum ea si sora ei au fost smulse  de catre soldatii nemti din bratele mamei, dar si despre experimentele medicale la care a fost supusa
     
    Eva povesteste ca doctorul Mengele ii numea “soareci de Guineea” pe gemenii pe care ii folosea in cercetarile sale. 
     
    “Îmi amintesc de Mengele. Era un barbat chipes, înalt, bine îmbracat. Revad si acum cizmele pe care le avea. Venea la noi, unde erau gemenii, si ne numara în fiecare zi pentru a vedea câti am mai ramas pentru experimentele sale. Îmi amintesc ca într-o zi ne-au dezbracat si ne-au masurat. Alta data ne-au luat foarte mult sânge si ne-au dat injectii.
     
    Minimum cinci injectii în bratul drept si apoi în cel stâng. Doua zile mai târziu am stiut ca sunt foarte bolnava, pentru ca aveam febra foarte mare, picioarele si mâinile îmi ardeau si erau foarte dureroase si aveam puncte rosii pe întreg corpul. Am fost dusa la spital si Mengele a spus, uitându-se la mine, fara a ma examina, ca si cum ar fi stiut ce se va întâmpla, “Pacat. E asa de tanara. are doar doua saptamani de trait”. I-am dovedit ca se înseala”, rememoreaza Eva Mozes o parte din dureroasele sale experiente de la Auschwitz.
     
    Supravietuitoarea experimentelor lui Mengele spune ca nu a aflat niciodata cu ce substante a fost injectata. Sora ei, Miriam, i-a povestit ulterior cum a trecut prin aceleasi tratamente, cu multe injectii administrate, apoi cu febra mare si cele doua saptamani petrecute la spital, sub supravegherea echipei temutului medic nazist, scrie graiulsalajului.ro

  • Amintirile cutremurătoare din infernul de la AUSCHWITZ ale unei FEMEI din ROMÂNIA ce a fost supusă experimentelor vestitului nazist Mengele

    Eva Mozes s-a nascut in localitatea Port, comuna Marca, in 1934. Alaturi de sora sa geamana, Miriam, ceilalti patru frati, parintii si alte aproximativ 100 de rude aa fost deportata la Auschwitz in perioada Holocaustului. Doar ea si sora ei au supravietuit, pentru ca au facut parte din cele circa 1.500 de perechi de gemeni selectate de doctorul Josef Mengele, ramas in istorie cu o faima de criminal cinic pentru experimentele genetice inumane. 
     
    In film, ea povesteste cum a ajuns in lagarele de la Auschwitz, cum ea si sora ei au fost smulse  de catre soldatii nemti din bratele mamei, dar si despre experimentele medicale la care a fost supusa
     
    Eva povesteste ca doctorul Mengele ii numea “soareci de Guineea” pe gemenii pe care ii folosea in cercetarile sale. 
     
    “Îmi amintesc de Mengele. Era un barbat chipes, înalt, bine îmbracat. Revad si acum cizmele pe care le avea. Venea la noi, unde erau gemenii, si ne numara în fiecare zi pentru a vedea câti am mai ramas pentru experimentele sale. Îmi amintesc ca într-o zi ne-au dezbracat si ne-au masurat. Alta data ne-au luat foarte mult sânge si ne-au dat injectii.
     
    Minimum cinci injectii în bratul drept si apoi în cel stâng. Doua zile mai târziu am stiut ca sunt foarte bolnava, pentru ca aveam febra foarte mare, picioarele si mâinile îmi ardeau si erau foarte dureroase si aveam puncte rosii pe întreg corpul. Am fost dusa la spital si Mengele a spus, uitându-se la mine, fara a ma examina, ca si cum ar fi stiut ce se va întâmpla, “Pacat. E asa de tanara. are doar doua saptamani de trait”. I-am dovedit ca se înseala”, rememoreaza Eva Mozes o parte din dureroasele sale experiente de la Auschwitz.
     
    Supravietuitoarea experimentelor lui Mengele spune ca nu a aflat niciodata cu ce substante a fost injectata. Sora ei, Miriam, i-a povestit ulterior cum a trecut prin aceleasi tratamente, cu multe injectii administrate, apoi cu febra mare si cele doua saptamani petrecute la spital, sub supravegherea echipei temutului medic nazist, scrie graiulsalajului.ro

  • Fotografiile din timpul Holocaustului pe care NAZIŞTII nu au reuşit să le distrugă. IMAGINI în premieră

    În iarna anului 1944, în timpul Holocaustului, fotograful evreu Henryk Ross a îngropat o cutie cu fotografii.
     
    Henryk Ross din Lodz, Polonia, era un simplu fotograf sportiv atunci când forţele germane au invadat oraşul, în 1939. Din acel moment a reuşit să rămână liber deoarece realiza fotografii propagantistice pentru Departamentul de Statistică nazist. Însă în timp ce muncea îşi risca viaţa documentând în secret viaţa persoanelor din ghetourile din Lodz.
     

  • Imagini IMPRESIONANTE: Un veteran de război s-a reîntâlnit cu bărbatul pe care l-a salvat dintr-un lagăr de concentrare: “Tot ce am astăzi ţi se datorează ţie” – VIDEO

    În luna mai a acestui an, Sid Shafner, în vârstă de 94 de ani, s-a întors în Statele Unite după o călătorie de 8 zile în Israel şi Polonia. Acesta a fost onorat la o ceremonie de comemorare a Holocaustului, pentru ajutorul oferit în eliberarea a aproximativ 30.000 de prizonieri din lagărul de concentrare Dachau, din sudul Germaniei, în anul 1945.

    Unul dintre prizonieri era Marcel Levy, care atunci avea doar 19 ani. Acum, Marcel are 90 de ani.

    CITEŞTE AICI INTEGRAL ARTICOLUL

  • Interviu cu Liviu Beriş, supravieţuitor al Holocaustului: „Încerc să-mi amintesc chipul fruntaşului care m-a salvat”

    În 1941, Liviu Beriş era un băieţandru. Avea 13 ani şi-şi aminteşte cum într-o zi de iulie, pe data de 5 mai exact, tatăl său a venit la el şi i-a zis: „Hai să-i întâmpinăm pe ai noştri, că am scăpat de deportarea în Siberia!”. Trupele române intraseră în Herţa, iar ei, evreii, trăgeau speranţa că vor fi salvaţi. S-au adunat mai mulţi, ei,10, şi vreo 20 de români. „Care sunt jidanii dintre voi? Să treacă la o parte!”, îi tună şi acum în urechi, după mai bine de 70 de ani, vocea căpitanului căruia îi lucea în soare casca metalică. „Descălţaţi-vă!”.
     
    Când şi-au ridicat privirile din pământ, armele erau îndreptate spre ei. Unul din grupul de români a început să-şi facă semnul crucii: „Ce faceţi, domnule căpitan? Aştia sunt oameni care au suferit alături de noi”. Şi au scăpat. „Dar ne-am lămurit cam ce soartă ne aşteaptă”, spune Liviu Beriş, astăzi preşedintele Asociaţiei Evreilor din România victime ale Holocaustului.
     
    În vara lui 1941, la 13 ani, Liviu Beriş a fost deportat, în urma ordinului lui Ion Antonescu, împreună cu familia sa din localitatea Herţa, care fusese ocupată de sovietici din iunie 1940 până în iunie 1941. După mai multe marşuri prin Basarabia care au durat câteva luni, în decembrie 1941 convoiul de evrei din care făcea parte a ajuns pe malul Nistrului şi, într-un final, a fost trimis cu familia sa în ghetoul de la Moghilev-Podolski la începutul anului 1942.
     
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Un fost nazist în vârstă de 94 de ani a fost condamnat la patru ani de închisoare

    Oskar Groening, un fost membru al Waffen-SS, aripa armată a Schutzstaffel, a fost condamnat miercuri, la patru ani de închisoare, de un tribunal din oraşul Lueneburg, situat în nordul Germaniei.

    “Contabilul de la Auschwitz”, aşa cum a fost cunoscut Oskar Groening, a fost judecat pentru complicitate la decesul a 300.000 de persoane care se aflau în lagărul nazist de la Auschwitz în timpul Holocaustului.

    Procesul lui Groening ar putea fi unul dintre ultimele dosare împotriva foştilor nazişti germani.

    În 1942, Groening s-a oferit să se alăture trupelor de elită Waffen-SS, înainte de a fi trimis în lagărul de la Auschwitz, unde se ocupa cu contabilizarea resurselor financiare găsite printre lucrurile personale ale prizonierilor, pe care le trimitea apoi la sediul SS din Berlin.

    Groening nu a negat niciodată rolul pe care l-a avut în susţinerea Holocaustului şi, pe parcursul procesului, şi-a acceptat responsabilitatea morală.

     

  • Bogdan Aurescu: În România s-au făcut paşi importanţi pentru studierea Holocaustului

    “Acest eveniment este o consecinţă directă a protocolului pe care l-am semnat pe 5 februarie 2015, Protocolul de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe şi B’nai B’rith România. Mă bucur că MAE s-a implicat în cadrul celei de-a doua ediţii a Podurilor Toleranţei, care se desfăşoară în România”, a declarat Bogdan Aurescu, în cadrul seminarului diplomatic “Diplomaţia românească – Contribuţii ale iudaismului românesc”.

    Esenţa proiectului “Podurile Toleranţei” se referă la educarea tinerei generaţii şi invită la adoptarea unei atitudini deschise, în care societatea sprijină combaterea oricăror forme de discriminare, intoleranţă sau manifestări extremiste. “Educaţia în spiritul toleranţei nu preocupă şi nu trebuie să preocupe instituţiile de învăţământ sau pe cele din domeniul cultural sau din domeniul cultelor şi trebuie să devină un mod de a fi a societăţilor în ansamblul său”, a mai spus ministrul.

    Aurescu a vorbit despre importanţa diversităţii etnice şi religioase din România, menţionând că toate minorităţile naţionale, inclusiv comunitatea evreiască, sunt parte a istoriei. “Sistemul constituţional al României moderne, de după marea unire sin 1918, dar şi modelul imaginat după 1989, ca să mă refer doar la două repere eseţiale ale istoriei contemporane ale României ar fi incomplete fără valoarea adăugată a diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a grupurilor minorităţilor naţionale”, a mai spus Bogdan Aurescu.

    Ministrul consideră că promovarea diversităţii, promovarea respectului faţă de celălalt, egalitatea în faţa legii şi a justiţiei reprezintă principii esenţiale care trebuie să stea la baza funcţionării oricărui stat democratic.

    B’nai B’rith România şi B’nai B’rith Europa, în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Parlamentul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Primăria Sectorului 3, Institutul Cultural Român, Fundaţia Ronald S. Lauder România, Complexul Educaţional Lauder-Reut, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Municipal al Elevilor, au deschis lucrările celei de-a doua ediţii a proiectului european “Podurile Toleranţei”, eveniment desfăşurat pe parcursul a trei zile.

  • Aurescu: România a făcut eforturi în ultimii ani în privinţa condamnării negării Holocaustului

    Ministerul Afacerilor Externe a organizat, marţi, Ziua Internaţională a Holocaustului, un eveniment de omagiere a memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume.

    “Ziua de astăzi, 27 ianuarie, este o dată încărcată de simbolism din perspectiva participării la eforturile internaţionale de combatere a oricăror forme de discriminare, rasism şi xenofobie, inclusiv de anti-semitism. Anul acesta comemorăm 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, un moment cu puternice semnificaţii în istoria secolului trecut”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

    Şeful diplomaţiei a evidenţiat, totodată, “eforturile semnificative” pe care România le-a realizat în ultimii ani în ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului – acestea fiind angajamente care au fost şi vor fi urmărite consecvent, în continuare, de către autorităţile române.

    De altfel, ca o recunoaştere internaţională a acestor eforturi, România va prelua, în 2016, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA).

    Referindu-se la evenimentele violente recente care au avut loc recent în Europa, Bogdan Aurescu a atras atenţia că acestea au dovedit, odată în plus, că “promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi obligaţiile lor corelative, reprezintă principii esenţiale care trebuie să stea la baza funcţionării oricărui stat democratic”.

    În cadrul evenimentului, moderat de Mihnea Constantinescu, reprezentant cu însărcinări speciale al Guvernului României, au mai avut intervenţii vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România, Alexandru Florian, şi Liviu Beriş, supravieţuitor al Holocaustului şi preşedinte al Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului.

    Ziua de 27 ianuarie 1945 este ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.