BusinessMagazin

Tag: hipertensiune

  • 8 efecte ale consumului de cafea asupra organismului

    Cofeina, principalul element conţinut de cafea, este substanţa activă cea mai consumată din lume. Ea provine din surse alimentare, cele mai importante fiind cafeaua şi ceaiul, dar şi din ciocolată, cacao, sucuri şi băuturi energizante. “S-a dovedit că un consum moderat de cafea nu influenţează riscul de apariţie a aritmiilor cardiace, fiind chiar un factor protector, nu favorizează hipertensiunea arterială la nefumători, iar un consum de 3-5 ceşti de cafea pe zi previne acumularea de calciu la nivelul arterelor. S-a demonstrat că un consum regulat de cafea reduce riscul de apariţie al diabetului de tip II şi ameliorează toleranţa la glucoză a pacienţilor diabetici. De asemenea, cafeaua reduce riscul de apariţie a sindromului metabolic (care asociază obezitatea, creşterea trigliceridelor, HDL colesterol scăzut şi hipertensiune arterială), precum şi al steatozei hepatice (impregnarea cu grăsime a ficatului)’’, precizează dr. George Sireţeanu pentru Gândul.

    1. Sistemul digestiv. Numeroase persoane consumă cafea după masă, mai ales pentru proprietăţile laxative ale acesteia, cofeina stimulând peristaltismul (motricitatea) intestinală, mai ales la nivelul colonului. Asupra colecistului („fierei”), efectul este contractil, cafeaua stimulând eliberarea de bilă la nivelul duodenului.

    2. Sistemul nervos. Un consum de cel puţin trei ceşti de cafea pe zi duce la scăderea cu 56% a riscului de apariţie a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele sănătoase, previne apariţia bolii Alzheimer, îmbunătăţeşte procesele cognitive şi memoria şi întârzie apariţia demenţei. De asemenea, consumul de cafea ajută la recuperarea mai rapidă după o anestezie generală.

    3. Activitatea fizică şi performaţele sportive sunt îmbunătăţite de către consumul de cafea, aceasta crescând anduraţa la efort.

    4. Consumul regulat de cafea are un rol anti-cancerigen în ceea ce priveşte carcinomul hepato-celular (cancerul de ficat), cancerul de colon, scade riscul de apariţie al cancerului de prostată şi al melanomului malign.

    5. Efect anti-oxidant: cafeaua conţine numeroase substanţe şi acizi antioxidanţi şi polifenoli, aceştia fiind prezenţi în cantitate mai mare în cafeaua verde.

    6. Cafeaua potejează dinţii de apariţia paradontozei, având un rol antibacterian împotriva bacteriilor ce produc cariile dentare.

    7. Cafeaua favorizează absorbţia de calciu, scăzând astfel riscul de apariţie a osteoporozei, mai ales la femeile la menopauză.

    8. Consumul de cafea, contrar consumului de sucuri carbogazoase, reduce apariţia calculilor renali („pietre la rinichi”).

  • 8 efecte ale consumului de cafea asupra organismului

    Cofeina, principalul element conţinut de cafea, este substanţa activă cea mai consumată din lume. Ea provine din surse alimentare, cele mai importante fiind cafeaua şi ceaiul, dar şi din ciocolată, cacao, sucuri şi băuturi energizante. “S-a dovedit că un consum moderat de cafea nu influenţează riscul de apariţie a aritmiilor cardiace, fiind chiar un factor protector, nu favorizează hipertensiunea arterială la nefumători, iar un consum de 3-5 ceşti de cafea pe zi previne acumularea de calciu la nivelul arterelor. S-a demonstrat că un consum regulat de cafea reduce riscul de apariţie al diabetului de tip II şi ameliorează toleranţa la glucoză a pacienţilor diabetici. De asemenea, cafeaua reduce riscul de apariţie a sindromului metabolic (care asociază obezitatea, creşterea trigliceridelor, HDL colesterol scăzut şi hipertensiune arterială), precum şi al steatozei hepatice (impregnarea cu grăsime a ficatului)’’, precizează dr. George Sireţeanu pentru Gândul.

    1. Sistemul digestiv. Numeroase persoane consumă cafea după masă, mai ales pentru proprietăţile laxative ale acesteia, cofeina stimulând peristaltismul (motricitatea) intestinală, mai ales la nivelul colonului. Asupra colecistului („fierei”), efectul este contractil, cafeaua stimulând eliberarea de bilă la nivelul duodenului.

    2. Sistemul nervos. Un consum de cel puţin trei ceşti de cafea pe zi duce la scăderea cu 56% a riscului de apariţie a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele sănătoase, previne apariţia bolii Alzheimer, îmbunătăţeşte procesele cognitive şi memoria şi întârzie apariţia demenţei. De asemenea, consumul de cafea ajută la recuperarea mai rapidă după o anestezie generală.

    3. Activitatea fizică şi performaţele sportive sunt îmbunătăţite de către consumul de cafea, aceasta crescând anduraţa la efort.

    4. Consumul regulat de cafea are un rol anti-cancerigen în ceea ce priveşte carcinomul hepato-celular (cancerul de ficat), cancerul de colon, scade riscul de apariţie al cancerului de prostată şi al melanomului malign.

    5. Efect anti-oxidant: cafeaua conţine numeroase substanţe şi acizi antioxidanţi şi polifenoli, aceştia fiind prezenţi în cantitate mai mare în cafeaua verde.

    6. Cafeaua potejează dinţii de apariţia paradontozei, având un rol antibacterian împotriva bacteriilor ce produc cariile dentare.

    7. Cafeaua favorizează absorbţia de calciu, scăzând astfel riscul de apariţie a osteoporozei, mai ales la femeile la menopauză.

    8. Consumul de cafea, contrar consumului de sucuri carbogazoase, reduce apariţia calculilor renali („pietre la rinichi”).

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa.

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Şomajul poate ucide

    Şomajul ucide în fiecare an între 10.000 şi 14.000 de persoane în Franţa în urma unor maladii cronice, a hipertensiunii sau a recidivelor cancerului. Şomajul nu este o sinecură. Este realitatea adesea trecută cu vederea amintită într-un studiu recent al Consiliului Economic şi Social European (CESE), scrie Le Monde. „Odată cu creşterea puternică a ratei şomajului, există o tendinţă în creştere de a ataşa şomerilor o imagine de leneşi şi infractori”, scrie autorul studiului, Jacqueline Farache, membră a departamentului de afaceri sociale şi sănătate a CESE.

    „Uităm însă în totalitate traumele şi daunele considerabile provocate de situaţiile de şomaj”. Cifrele sunt grăitoare. Cei fără un loc de muncă prezintă de 2,32 ori mai multe riscuri de a avea o stare de sănătate precară şi de 1,34 de ori mai multe riscuri de a deveni obezi comparativ cu cei care muncesc.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • STUDIU: Hipertensiunea, un factor de risc la fel de periculos pentru persoanele slabe şi cele obeze

    “Anumite studii efectuate în ultimii 30 de ani sugerează faptul că, în ceea ce priveşte efectele adverse asociate cu hipertensiunea – precum infarct şi accident vascular cerebral -, persoanele slabe sau cu o greutate normală şi care suferă de hipertensiune ar prezenta un pronostic medical mai prost decât persoanele obeze cu hipertensiune”, a declarat Laura A. Colangelo, cercetătoare la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonator principal al studiului.

    “O astfel de concluzie ar putea să îi facă pe oameni să creadă în mod eronat că hipertensiunea nu este importantă pentru oamenii supraponderali sau obezi, dar este importantă pentru oamenii slabi sau cu o greutate normală. Noi spunem însă că hipertensiunea este la fel de importantă pentru toţi oamenii, indiferent de greutatea lor corporală”, a adăugat cercetătoarea americană.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3.657 de persoane, nefumătoare şi fără boli cardiace, diabet şi cancer. Oamenii de ştiinţă au analizat apoi şi datele medicale colectate de la participanţii la un studiu de lungă durată, realizat pe un eşantion de două ori mai mare şi care a început în anul 2000.

    Spre deosebire de numeroase studii care grupează voluntarii doar în funcţie de greutate sau de indicele de masă corporală (IMC), noua cercetare ştiinţifică a ţinut seama şi de circumferinţa taliei. Talia indică nivelul acumulărilor de grăsime în jurul trunchiului, un parametru asociat cu riscul de maladii cardiace.

    Cercetătorii americani i-au împărţit pe voluntari în şapte grupe în funcţie de IMC şi de circumferinţa taliei, folosind o serie de parametri etnici specifici în ambele cazuri.

    De exemplu, o circumferinţă a taliei sănătoasă şi “optimală” este mai mică de 102 centimetri la bărbaţi şi mai mică de 88 centimetri la femei pentru persoanele caucaziene, de culoare şi hispanice, în timp ce la persoanele de origine chineză, aceste valori sunt mai mici de 90 centimetri la bărbaţi şi mai mici de 80 centimetri la femei.

    Medicii americani au notat înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi tensiunea fiecărui voluntar la începutul studiului şi au ţinut legătura cu aceste persoane, notând orice internare într-o clinică medicală, intervenţie chirurgicală, diagnosticare cardiovasculară şi decese ale acestora, în medie, la fiecare 9-12 luni, pentru o perioadă de 10 ani, în cazul fiecărui participant.

    La începutul studiului, 1.054 de persoane aveau un IMC normal, 1.568 erau supraponderale şi 1.172 erau obeze.

    Cei mai mulţi voluntari cu o greutate normală aveau şi o circumferinţă a taliei care se încadra în valorile optimale, iar aproape toate persoanele obeze aveau circumferinţe ale taliei non-optimale.

    Aproape 350 dintre voluntarii cu o greutate sănătoasă sufereau însă de hipertensiune, în timp ce numărul hipertensivilor era de 550 în rândul persoanelor obeze.

    În total, s-au produs 273 de incidente medicale asociate bolilor cardiovasculare pe durata studiului şi, pentru fiecare categorie de greutate, persoanele cu hipertensiune au prezentat un risc mai mare de a suferi o astfel de afecţiune.

    Voluntarii cu greutate normală şi fără hipertensiune au prezentat cel mai mic risc de a suferi un incident cardiovascular, precum infarct şi accident vascular cerebral. Voluntarii obezi fără hipertensiune au prezentat cel mai mare risc, în timp ce persoanele cu greutate normală şi cele obeze care fuseseră diagnosticate cu hipertensiune au prezentat riscuri egale.

    Cercetările precedente, care au descoperit un risc medical mai mare pentru persoanele slabe cu hipertensiune, au inclus însă şi voluntari fumători, persoane cu diabet şi cu cancer.

    Fumătorii tind să fie mai slabi, dar se confruntă cu un număr mai mare de incidente cardiovasculare, iar acest aspect ar fi putut să influenţeze rezultatele acelor studii din trecut.

    Studiul cercetătorilor americani a fost publicat în revista Hypertension.

  • Institutul Fundeni: Constantin Bălăceanu-Stolnici, internat pentru reevaluare după o operaţie

    Potrivit managerului Institutului Clinic Fundeni din Capitală, Constantin Bălăceanu-Stolnici urmează să fie externat în curând.

    “Pacientul a fost reinternat pentru o reevaluare după o operaţie mai veche, pe un fond de hipertensiune arterială, starea acestuia este bună, urmând să părăsească spitalul în curând”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Carmen Orban.
    Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a fost internat duminică dimineaţă la Institutul Fundeni, după ce, în urmă cu câteva săptămâni, a fost operat în Clinica de urologie a unităţii sanitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro