BusinessMagazin

Tag: Himalaya

  • Gheţarii din Himalaya sunt pe cale să piardă până la 75% din gheaţă până în 2100 – raport

    Gheţarii din Hindu Kush Himalaya, Asia, ar putea pierde până la 75% din volumul lor până la sfârşitul secolului din cauza încălzirii globale, potrivit evaluării Centrului internaţional pentru dezvoltarea integrată a munţilor (ICIMOD), cu sediul la Kathmandu, citat de Reuters.

    Potrivit unui nou raport, gheţarii din Hindu Kush Himalaya din Asia ar putea pierde până la 75% din volumul lor până la sfârşitul secolului din cauza încălzirii globale, provocând atât inundaţii periculoase, cât şi lipsă de apă pentru cele 240 de milioane de persoane care trăiesc în această regiune muntoasă.

    O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a constatat că pierderea de gheaţă în regiune, unde se află celebrele vârfuri Everest şi K2, se accelerează. În cursul anilor 2010, gheţarii au pierdut gheaţă cu 65% mai repede decât în deceniul precedent, potrivit evaluării realizate de Centrul internaţional pentru dezvoltarea integrată a munţilor (ICIMOD), cu sediul la Kathmandu, o autoritate ştiinţifică interguvernamentală pentru această regiune.

    „Pierdem gheţarii şi îi vom pierde peste 100 de ani”, a declarat Philippus Wester, cercetător în domeniul mediului şi membru al ICIMOD, care a fost autorul principal al raportului.

    Himalaya Hindu Kush se întinde pe o distanţă de 3.500 km, traversând Afganistan, Bangladesh, Bhutan, China, India, Myanmar, Nepal şi Pakistan.

    La o încălzire de 1,5 grade Celsius sau 2 grade peste temperaturile preindustriale, gheţarii din întreaga regiune vor pierde între 30% şi 50% din volumul lor până în 2100, se arată în raport.

    Dar unde se vor topi cel mai mult gheţarii depinde de locaţie. La o încălzire de 3 grade Celsius – ceea ce lumea este aproximativ pe cale să atingă conform politicilor climatice actuale – gheţarii din Himalaya de Est, care include Nepal şi Bhutan, vor pierde până la 75% din gheaţă. La o încălzire de 4 grade Celsius, această cifră creşte la 80%.

    Oamenii de ştiinţă s-au străduit să evalueze modul în care schimbările climatice afectează Hindu Kush Himalaya. Spre deosebire de Alpii europeni şi de Munţii Stâncoşi din America de Nord, regiunea nu dispune de un istoric îndelungat de măsurători pe teren care să arate dacă gheţarii cresc sau se micşorează.

    „Întotdeauna a existat o anumită incertitudine în Himalaya – se topesc cu adevărat?”, spune Wester.

    În 2019, Statele Unite au declasificat imagini spionate din satelit ale gheţarilor din regiune datând din 1970, oferind o nouă bază de referinţă ştiinţifică.

    Progresele suplimentare în tehnologia sateliţilor din ultimii cinci ani, alături de eforturile susţinute pe teren, au sporit înţelegerea oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările în curs. Raportul se bazează pe date care se întind până în decembrie 2022.

    „Deşi cunoştinţele despre gheţarii din Himalaya nu sunt încă la fel de bune ca cele despre Alpi, acum sunt comparabile cu cele din alte regiuni, precum Anzii”, a declarat Tobias Bolch, un glaciolog de la Universitatea de Tehnologie din Graz, Austria, care nu a fost implicat în raport.

    În comparaţie cu o evaluare a regiunii realizată de ICIMOD în 2019, „există acum un nivel de încredere mult mai mare în aceste constatări”, a spus Wester. „Avem o idee mai bună despre ce pierderi vor fi până în 2100 la diferite niveluri de încălzire globală”.

    Odată cu această nouă înţelegere vine şi o mare îngrijorare pentru oamenii care trăiesc în Hindu Kush Himalaya.

    Raportul a constatat că debitele de apă din cele 12 bazine fluviale din regiune, inclusiv Gange, Indus şi Mekong, vor atinge probabil un nivel maxim în jurul jumătăţii secolului al XIX-lea, cu consecinţe pentru cei peste 1,6 miliarde de oameni care depind de această aprovizionare.

    „Deşi ar putea părea că vom avea mai multă apă, deoarece gheţarii se topesc într-un ritm crescut… prea frecvent aceasta va apărea sub formă de inundaţii în loc de un flux constant”, a declarat Wester. Trecând de vârful de apă, rezervele se vor diminua în cele din urmă.

    Multe comunităţi din zona montană înaltă folosesc apa glaciară şi topirea zăpezii pentru a iriga culturile. Dar momentul în care cade zăpada a devenit mai neregulat, iar cantitatea de zăpadă este mai mică decât era înainte.

    „Am avut … un număr mare de morţi de yak, deoarece în timpul verii aceştia se duc pe păşuni mai înalte”, a declarat co-autorul raportului, Amina Maharjan, specialist principal în mijloace de trai şi migraţie la ICIMOD. Dacă zăpada cade prea devreme, „întreaga zonă este acoperită de zăpadă şi nu au iarbă pentru a păşuna”.

    În prezent, oamenii se îndepărtează de comunităţile montane pentru a obţine venituri în altă parte, a spus ea.

    Topirea gheţarilor reprezintă, de asemenea, un pericol pentru comunităţile din aval. Apele de scurgere se adună în lacuri puţin adânci, reţinute de pietre şi resturi. Riscul apare atunci când un lac se umple excesiv, rupându-şi bariera naturală şi trimiţând un torent de apă în josul văilor montane.

    Guvernele încearcă să se pregătească pentru aceste schimbări. China depune eforturi pentru a consolida rezervele de apă ale ţării, iar Pakistanul instalează sisteme de avertizare timpurie pentru inundaţiile provocate de revărsarea lacurilor glaciare.

  • Alpinistul David Neacşu, care a deschis piaţa echipamentelor sportive în România, a vândut magazinul Himalaya din Bucureşti unei companii de alpinism utilitar

    Stral Big, companie specializată în alpinism utilitar şi lucrări speciale în industrie, a preluat 100% din capitalul companiei GD Escapade, care operează magazinul Himalaya de pe Calea Moşilor din Bucureşti, fondat în urma cu 27 de ani de alpinistul David Neacşu.

    Tranzacţia a fost asistată de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors), consultant principal al tranzacţiei, alături de Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, consultanţii legali şi de Banca Transilvania, finanţatorul tranzacţiei.

    “Astăzi am predat ştafeta tânărului Ionuţ Gavrilă Blenche, care are 34 de ani, exact vârsta la care eu am început business-ul Himalaya. Noi nu am făcut doar vânzări de produse premium pentru pasionaţii de munte si de aventură (având în portofoliu branduri precum Mammut, Petzl, Lowa etc), ci am fost antrenorii de performanţă pentru cei care îndrăznesc să viseze la mai mult.

    La 61 de ani, nu mai pot ţine pasul cu digitalizarea şi cu globalizarea, s-au dus vremurile poetice din industria outdoor. Am încredere că Gabi va continua spiritul pe care eu l-am insuflat companiei. De acum vreau să mă liniştesc ca să pot aşterne pe hartie o parte din experienţele trăite în expediţiile şi în călătoriile mele!”, mărturiseşte David Neacşu.

    David Neacşu este un alpinist român care a participat la 28 de expeditii mari şi care a condus prima expediţie românească pe Everest, în 2003.

    “Am preluat ştafeta de la David Neacşu şi ducem mai departe visul său. Pe lângă continuarea tradiţiei Himalaya alături de David Neacşu (care va rămâne implicat în business momentan – n.red.), această tranzacţie vizează crearea unor sinergii specifice domeniilor de activitate pe care le reunesc cele două companii şi, nu în ultimul rând, realizarea unui vis mai vechi, acela de a pune la un loc alpinismul sportiv cu cel utilitar, echipamentele outdoor cu cele profesionale”, mărturiseşte Ionuţ Gavrilă Blenche, fondatorul Stral Big.

    Compania a fost înfiinţată în anul 2012 de Ionuţ Gavrilă Blenche, dezvoltând următoarele arii de activitate: alpinism utilitar, construcţii civile şi industriale, servicii de curăţenie. Stral Big are 100 de salariaţi şi afaceri de 18 mil. lei anul trecut, duble faţă de 2019.

    Compania GD Escapade a avut afaceri de 16,7 mil. lei anul trecut, similare celor dinainte de pandemie.

    “Dincolo de orice numere şi tehnicalităţi aferente proiectelor de M&A, nu poţi să stai lângă David Neacşu fără să nu fi cucerit pe viaţă de poveştile trăite de el şi de emotia cuceritoare pe care o emană la fiecare povestire. Mă bucur pentru Ionuţ Gavrilă Blenche că a avut şansa de a alege şi a fi ales, să ducă Himalaya, sufletul lui David Neacşu, mai departe,” declară Alexandru Medelean, consultantul principal al tranzacţiei.

  • (P) Compania Prisum Internaţional, importator şi distribuitor al produselor CSL Behring, Himalaya Drug Company (produse de uz uman şi produse de uz veterinar), Vitabiotics şi Bio-Kult, anunţă schimbarea denumirii companiei în Prisum Healthcare

  • Cum au reuşit doi antreprenori să aducă Himalaya la picioarele românilor cu ajutorul unor covoare nepaleze lucrate manual

    În toamna anului 2020, Sorin Urziceanu, arhitect, făcea designul interior pentru apartamentul prietenului său Horia Bercă, inginer IT. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Împreună ei au pus bazele Atelierului Kairos, un proiect de covoare lucrate manual într-o fabrică din Kathmandu, Nepal, ca răspuns la o cerere în creştere din zona de design, dar neacoperită suficient. Iar lucrurile s-au legat atât de bine, încât cei doi „ţes” acum consolidarea pe piaţa locală şi extinderea la nivel internaţional.

    Sfârşitul anului 2020 şi anul 2021 au adus colaborări cu showroomuri de home&deco şi mobilier precum şi noi colaborări cu arhitecţi şi designeri. În luna octombrie a acestui an urmează lansarea pe piaţă a două noi modele de covoare în colaborare cu arhitectul Bogdan Ciocodeică (cunoscut atât pentru proiectele din zona HoReCa, dar şi petru proiectele private), vernisajul şi expoziţia fiind în cadrul galeriei de design SSAB. Urmărim consolidarea pe piaţa locală iar pe termen mediu-lung, extinderea pe o piaţă internaţională”, spune Horia Bercă, cofondator al Atelier Kairos.

     Astfel, deşi brandul şi-a făcut debutul în mediul online, covoarele Atelier Kairos sunt expuse în prezent în mai multe showroomuri, dar şi la galerii de artă şi expoziţii din ţară, compania neavând un magazin fizic propriu.

    „Interacţiunile iniţiate în mediul online se continuă cu serviciile de personalizare şi implicarea clientului sau a designerilor şi arhitecţilor încă de la început, pentru alegerea culorilor, materialelor şi dimensiunii.”

     În prezent, colecţia Atelier Kairos cuprinde trei modele de covoare ce sunt realizate în Kathmandu, Nepal, şi care pot fi personalizate în funcţie de dimensiune, prin combinarea materialelor – lână tibetană, mătase naturală şi cânepă – şi o paletă ce cuprinde 600 de culori şi vopsele de provenienţă elveţiană.

    „Nepalul are o tradiţie de secole în meşteşugul covoarelor, cu o piaţă bogată de desfacere pentru materiile prime la nivel local, din surse controlate. Cel mai des folosită este lâna tibetană care provine de la oi crescute în podişul Tibet. Aceasta este bogată în lanolină, fapt care îi oferă o rezistenţă sporită şi durabilitate, este uşor de curăţat şi întreţinut şi este moale şi plăcută la atingere. Folosim mătase chinezească pentru a crea experienţe senzoriale aparte. Pentru covoarele noastre mai folosim cânepă nepaleză, un material mai lemnos, cu o textură deosebită”, a menţionat arhitectul Sorin Urziceanu, cofondator al businessului românesc. 

    Sorin Urziceanu, cofondator Atelier Kairos: „Credem că românii sunt îndrăzneţi în alegerile pe care le fac şi îşi doresc piese statement în căminele lor. Ne dorim să aducem şi să poziţionăm covorul ca obiect central în cadrul unei amenajări, care să surprindă prin formă, materialitate, texturi şi culoare.”

    El a adăugat că în cadrul fabricii din Nepal unde sunt realizate covoarele Atelier Kairos lucrează în prezent 50 de angajaţi, însă, capacitatea de producţie poate fi extinsă în funcţie de necesităţi prin colaborarea cu ateliere mai mici din zonă.

     Etapele de producţie ale unui covor realizat sub brandul Atelier Kairos încep cu procurarea materiei prime, urmată de procesul de vopsire, ţesere, spălare, întindere şi finisare.

     „Procesul de producţie are în vedere sustenabilitatea – spălarea covoarelor implică un sistem de filtrare şi reciclare a apei, cu impact redus asupra comunităţii sau a grădinilor acestora, finisarea covoarelor se face cu foarfece şi instrumente care nu folosesc electricitatea. Timpul minim de execuţie şi livrare este de aproximativ 14 săptămâni, dar poate creşte în funcţie de complexitate şi dimensiuni. La fiecare covor contribuie 30-40 de meşteri artizani, iar fiecare covor din colecţie este ţesut manual în 155.000 de noduri pe metru pătrat”, a explicat Horia Bercă.

     Preţul unui covor ţesut manual variază în funcţie de complexitate, dimensiune şi de materialele folosite, pornind de la 800 euro pe metru pătrat pentru covoarele lucrate intregral din lână tibetană.

     „Consumatorii români caută materiale naturale, de bună calitate, precum mătasea. Culorile variază de la cele naturale, neutre până la accentele de culoare, îndrăzneţe şi jucăuşe. Odată înţelese opţiunile disponibile, credem că românii sunt îndrăzneţi în alegerile pe care le fac şi îşi doresc piese statement în căminele lor. Ne dorim să aducem şi să poziţionăm covorul ca obiect central în cadrul unei amenajări, care să surprindă prin formă, materialitate, texturi şi culoare”, spune Sorin Urziceanu.

    Deşi contextul pandemic a încetinit planurile de dezvoltare ale celor doi antreprenori români, având în vedere că multe galerii şi expoziţii au fost anulate sau amânate, carantina a făcut ca oamenii să acorde o mai mare importanţă amenajării propriilor cămine.

     „Lumea s-a întors către valorile date de spaţiul personal, de confortul de acasă. Acasă înseamnă refugiu, locul unde te simţi protejat şi unde vrei să îţi regăseşti energia. Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, se pune preţ mai mare pe calitatea produselor, ca acestea să fie durabile, şi dacă se poate chiar să ţină o viaţă. Este un trend către un stil de viaţă mai sustenabil şi mai sănătos”, a adăugat Horia Bercă.

     El a spus că cea mai afectată de contextul pandemic a fost partea de producţie, provocare generată de măsurile de lockdown luate de guvernul din Nepal.

     „Măsurile luate de guvernul local au avut impact în toate ramurile economice, cu întreruperi parţiale sau chiar totale ale lucrului. Prioritatea colaboratorilor noştri din Nepal pe parcursul anului 2020 a fost aceea de a le oferi angajaţilor măsurile de siguranţă necesare în contextul pandemic. În acest sens, s-a menţinut numărul angajaţilor, fără a face disponibilizări, salariile au fost plătite integral, nu s-au tăiat din beneficii şi producătorul a apelat la fondurile de urgenţă pentru a menţine sub control situaţia de criză. Transporturile internaţionale au fost reduse iar timpii de livrare au crescut foarte mult”, a explicat Bercă.


    Horia Bercă, cofondator Atelier Kairos: „Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, pune preţ mai mare pe calitatea produselor, ca aceastea să fie durabile, şi dacă se poate chiar să ţină o viaţă. Este un trend către un stil de viaţă mai sustenabil şi mai sănătos.”

     Astfel, mediul online a reprezentat pentru Atelier Kairos un canal important de comunicare şi expunere a pieselor realizate, lucru valabil pentru mulţi creativi.

     Despre cifra de afaceri a companiei cei doi antreprenori au spus că în momentul de faţă, 100% din cifra de afaceri este generată de vânzările pe piaţa din România. „Lansarea brandului a avut loc abia la sfârşitul anului 2020, este un brand tânăr”, au transmis fondatorii Atelier Kairos. Cei doi nu au oferit detalii despre estimările cifrei de afaceri a companiei în primul an de activitate.

     Horia Bercă şi Sorin Urziceanu au povestit că ideea înfiinţării Atelier Kairos şi începerea producţiei de covoare ţesute manual a pornit de la o nevoie personală, când, în timpul pandemiei, arhitectul Sorin Urziceanu lucra la proiectul de design interior al apartamentului prietenului său din copilărie Horia Bercă, inginer IT la acel moment.

    „Am avut amândoi şansa de a vedea şi de a ne intersecta cu obiecte de design de calitate prin ţările în care am călătorit şi am locuit. Pasiunea pentru design contemporan, pentru meşteşug tradiţional şi pentru lucrurile care pot rezista o viaţă, precum şi oferta limitată de covoare custom made, în care clientul participă activ la personalizarea produsului ne-au condus la ideea de a înfiinţa brandul românesc de covoare ţesute manual în tehnica hand-knotted şi cu design contemporan Atelier Kairos.”

     Printre provocările cu care s-au confruntat cei doi antreprenori români se numără găsirea unui partener potrivit în zona de execuţie, dar şi realizarea designului primei colecţii de covoare, în încercarea de a aduce noutate pe piaţa de profil.

     „Am experimentat mult cu materialele şi tehnicile de execuţie până am ajuns la o formă finală. Prima colecţie reprezintă un joc de texturi şi forme cu un impact puternic, cheia fiind covorul ca obiect central de decor în cadrul unei amenajări şi explorarea posibilităţilor oferite de materialele naturale fără limitele date de o tematică predefinită. Vizitele la atelierele din Nepal ne-au ajutat să înţelegem mai bine întregul proces de execuţie, modul de lucru, atenţia la detalii şi standardele înalte de calitate, dar şi viaţa şi cultura artizanilor”, au mai precizat cei doi.

    În continuare, fondatorii Atelier Kairos vizează lansarea unor noi colecţii de covoare lucrate manual, dezvoltarea pe piaţa locală şi extinderea internaţională.

    „Ne dorim să creăm noi colecţii şi să avem colaborări cu cât mai mulţi arhitecţi şi designeri consacraţi dar şi cu designeri aflaţi la început de drum şi să contribuim la a duce designul de obiect românesc şi în afara graniţelor ţării”, au conchis Horia Bercă şi Sorin Urziceanu.

  • Cum a reuşit un om care a renunţat la tot şi s-a retras în munţi să intre în politică şi să deţină un business de miliarde de dolari

    În 2002, atunci când un post TV religios a anunţat lansarea unui nou program de yoga, Ramdev – la acea vreme un simplu instructor – a participat la o serie de audiţii pentru a obţine postul de prezentator. Nu a fost ales, aşa că a cumpărat 20 de minute de emisie pe un post concurent, aducând audienţe uriaşe şi primind donaţii care să îi acopere toate costurile. După câteva zile, el a fost angajat ca gazdă a unui show matinal.

    Povestea lui este a unui instructor de yoga ajuns superstar cu o avere de miliarde.

    Momentul a fost ideal ales, pentru că în perioada 2001-2017 numărul gospodăriilor din India ce deţineau televizor s-a dublat. Milioane de indieni din clasa mijlocie şi cea de jos, care nu avuseseră timp sau bani să practice yoga, au început să urmărească emisiunea sa.

    În timpul programului, Ramdev a început să vorbească despre bolile din India, argumentând că acestea ar fi generate de produsele străine, pe care le-a numit ”otrăvitoare“; el a promis că va restaura sănătatea oamenilor prin ”ştiinţa tradiţională practicată de strămoşi“. Un stat în care toată lumea practică yoga, spunea el, ar fi un stat lipsit de boli sau păcate. A mers mai departe, transmiţând celor care îl urmăreau că practicarea yoga poate trata cancerul sau SIDA. ”Principalul scop este redarea prestigiului Indiei şi identităţii indiene în jurul lumii“, declara el în 2014. Emisiunea sa a devenit, în doar câţiva ani, una dintre cele mai eficiente metode de promovare din Asia.

    Baba Ramdev a declarat în trecut că priveşte lumea ”ştiinţific, secular şi universal“, dar şi-a exprimat şi convingerea că yoga poate vindeca homosexualitatea sau că oamenii care nu cântă imnul naţional ar trebui decapitaţi. Se promovează prin meciuri televizate de wrestling şi încearcă să blocheze apariţia oricăror materiale care l-ar pune într-o lumină proastă  un bun exemplu fiind cartea ”Godman to Tycoon“, care evidenţia anumite trăsături negative de caracter şi pe care Ramdev a blocat-o în urma unui proces.

    Semnele de întrebare asupra sa au început să apară în 2010, atunci când Ramdev a luat o decizie controversată. |n vreme ce compania sa dezvolta tot mai multe produse, el a ales să îşi încerce norocul în politică.

    Congresul Naţional Indian, partidul ce domina scena politică indiană, era marcat de scandaluri; votanţii aveau nevoie de o faţă nouă, iar profilul lui Ramdev se plia perfect. Prin urmare, fostul instructor de yoga şi-a lansat propriul partid în 2010, promovând o platformă electorală care aducea în discuţie soluţii extreme precum pedeapsa cu moartea pentru actele de corupţie. Alături de activistul Rajuv Dixit, Ramdev a început să câştige simpatia unui număr tot mai mare de alegători; imaginea sa trecea însă pe locul doi, eclipsată de popularitatea de care se bucura Dixit.

    Câteva luni mai târziu, aliatul său se stingea din viaţă la vârsta de 43 de ani; poliţia nu a investigat niciodată cauzele. La jumătatea anului următor, pe 4 iunie 2011, Baba Ramdev a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva corupţiei. Peste 40.000 de oameni au venit să îl vadă, iar guvernul a intervenit în forţă pentru a evita formarea unei mişcări revoluţionare. Lucrurile au degenerat, o persoană fiind ucisă în timpul încăierării, aşa că Ramdev s-a deghizat în haine de femeie pentru a scăpa.

    Imaginea a făcut înconjurul Indiei şi a pus punct carierei sale în politică; Ramdev s-a întors la Patanjali Ayurved, transformând-o într-una dintre cele mai importante companii din India.

    ŞTIINŢĂ TRANSFORMATĂ ÎN PRODUS. Ramdev a spus, în mai multe rânduri, că misiunea sa este de a vinde produse bazate pe ayurveda, o practică indiană străveche. Medicina ayurvedică este unul dintre cele mai vechi sisteme medicale din lume, având originea în India în urmă cu peste 3.000 de ani. Conceptele legate de sănătate sau boli promovează folosirea plantelor, urmarea unor diete speciale sau alte practici speciale. Autorităţile din India precum şi alte instituţii din lumea întreagă susţin cercetările asupra ayurvedei, cu toate că acest sistem nu este considerat a fi unul convenţional. |n România, termenul ayurveda a fost de multe ori înlocuit cu sintagma ”terapie alternativă“.

    Produsele pe care le vinde Ramdev acoperă o gamă uriaşă de nevoi: de la pastă de dinţi sau săpun la produse de curăţat podeaua. Din 2012 până în prezent, cifra de afaceri a Patanjali Ayurved a crescut de 20 de ori, de la 69 de milioane la 1,6 miliarde de dolari. Este compania indiană din sectorul FMCG cu cea mai mare creştere, iar Baba Ramdev e încrezător că va depăşi, în 2019, veniturile unor multinaţionale precum Nestlé sau Unilever.

    Legal, situaţia e una destul de complicată, după cum remarcă cei de la Bloomberg: Patanjali e un brand omniprezent în India şi chiar dacă toată lumea se referă la ”compania lui Ramdev“, acesta nu are niciun rol de conducere. Nu ar avea dreptul moral, ca pustnic, să profite de pe urma unei companii. Patanjali Ayurved îl numeşte un ambasador, iar el declară că averea sa este zero.

    ”Dacă ar trebui să alegi cinci indieni extraordinari, oameni care au schimbat lumea, Ramdev ar fi unul dintre ei“, le-a spus celor de la Bloomberg Chiki Sarkar, director al editurii Juggernaut Books din New Delhi. Cu toate acestea, despre Ramdev se ştiu foarte puţine lucruri; vârsta sa, spre exemplu, nu este cunoscută  mai multe publicaţii au presupus că ar avea în jur de 50 de ani.

    Patanjali Ayurved vrea să deţină un segment cât mai mare şi din vânzările online, trimiţând produsele ”de la Hardiwar la Har Dwar“ (din Hardiwar, oraşul ce găzduieşte sediul principal, la fiecare uşă). Astfel, dincolo de propriul site, Patanjali a început să comercializeze propriile produse prin intermediul unor platforme precum Amazon India, Flipkart, Paytm sau Grofers. ”Credem că parteneriatele cu aceste platforme vor duce produsele noastre la un număr mai mare de oameni, în special în zonele urbane“, a declarat Ramdev celor de la Livemint.com. Iar datele par să îi dea dreptate: un raport realizat de Boston Consulting Group în septembrie estimează că 40% din toate produsele FMCG din India se vor vinde online în 2020, valoarea pieţei ridicându-se la peste 5 miliarde de dolari.

    Creşterea vânzărilor online nu va avea însă un efect negativ asupra canalelor tradiţionale, crede Baba Ramdev, care spune că se va concentra şi pe creşterea canalelor de distribuţie offline. Prin ambele canale, maestrul yoga speră să preia 1 milion de comenzi în fiecare zi. |n prezent, Patanjali îşi comercializează produsele în 5.000 de magazine şi peste 2 milioane de outleturi din India.

    Deşi modelul susţinut de Baba Ramdev implică ideea de a nu lucra cu multinaţionale, acest lucru s-ar putea schimba foarte curând: gigantul Louis Vuitton vrea să intre în acţionariatul Patanjali Ayurved.

    Potrivit celor de la Economic Times, Ravi Thakran, partener în cadrul companiei L Catterton Asia, a declarat că i-ar face plăcere să lucreze alături de Baba Ramdev în condiţiile în care ar găsi un model de business satisfăcător pentru ambele părţi; L Catterton e un fond de investiţii privat, deţinut parţial de LVMH (grupul ce deţine Louis Vuitton). Thakran a declarat pentru cei de la Business Today că ar fi dispus să investească până la 500 de milioane de dolari  jumătate din suma destinată investiţiilor în Asia  având în vedere expansiunea rapidă a companiei conduse de Baba Ramdev.

    Creşterea fenomenală a companiei Patanjali a fost observată, evident, şi de competitorii acesteia. Unul dintre efecte a fost repoziţionarea celor mai multe produse din gama ayurveda, dar niciuna dintre companiile concurente nu pare încă să ameninţe poziţia de forţă pe care se află Patanjali.

    Cele mai recente probleme ale lui Baba Ramdev au început la jumătatea lunii februarie, odată cu lansarea unei emisiuni despre viaţa sa. După ce Discovery Communications India a difuzat primul episod, pe 11 februarie, Ramdev a devenit ţinta atacurilor pe social media.

    Prima parte a seriei prezintă lupta pe care a dus-o tânărul Ramdev în căutarea spiritualităţii şi obstacolele pe care a trebuit să le depăşească. Episodul începe cu momentul în care Ramdev sare peste un cordon de securitate şi atinge statuia zeului Krishna, moment perceput ca un act de sfidare la adresa zeului; maestrul din templu spune că băiatul trebuie pedepsit, aşa că Baba Ramdev e legat de un copac în vreme ce restul celor prezenţi aruncă cu noroi înspre el. Maestrul îi permite în cele din urmă să plece, nu înainte de a-i spune că actul său a adus un blestem asupra celor dragi.

    E de înţeles de ce prima parte din povestea vieţii lui Ramdev nu a fost bine primită, în special de către indienii tradiţionalişti care l-au acuzat pe Ramdev că a exagerat în mod voit întâmplările pentru a atrage simpatia publicului.

    Chiar dacă oamenii de rând încep să îşi piardă încrederea în Baba Ramdev, afacerile par să meargă mai bine ca niciodată. Atât sediul principal al Patanjali Ayurved, cât şi principala unitate de producţie se află în Hardiwar, dar compania mai are o fabrică şi în Nepal; de acolo provin, de altfel, majoritatea plantelor prelucrate.

    HSBC a evaluat compania la 460 de milioane de dolari, iar veniturile în 2017 s-au ridicat la aproape 800 de milioane de dolari. Cel mai impresionant este însă numărul angajaţilor, care se ridică la peste 300.000.
     

  • Ciupercile care valorează mai mult decât aurul: efectele medicinale sunt uluitoare

    Yarsagumba este mai scumpă chiar şi decât aurul, fiind extrem de greu de cules. Planta (de fapt o ciupercă) se găseşte în munţii Himalaya, la altitudini de peste 3.000 de metri.

    În fiecare primăvară, oameni din toată regiunea vin să caute planta care se vinde cu peste 100 de dolari gramul în Asia şi America.

    Localnicii susţin că Yarsagumba poate vindeca impotenţa, astmul şi chiar cancerul. Ciuperca poate fi găsită în Nepal, India, Butan şi Platoul Tibetan.

    Karma Lama şi-a petrecut ultimii 5 ani căutând şi vânzând apoi Yarsagumba; el povesteşte celor de la BBC cum mii de oameni vin şi îşi riscă viaţa în fiecare an, în lunile mai şi iunie, pentru a căuta ciuperca. “E foarte rece la atitudinea asta, uneori ne prinde şi ploaia sau chiar o furtună”, spune o femeie. “Am prins chiar şi avalanşe, e de-a dreptul înspăimântător”.

    Principalele ţări de export pentru Yarsagumba sunt China, Singapore, Statele Unite, Marea Britanie, Coreea, Burma şi Thailanda. Experţii au avertizat însă că încălzirea globală a dus la reducerea drastică a cantităţii existente în regiunea Himalaya.

    “Înainte găseam şi 100 de bucăţi pe zi”, povesteşte o căutătoare. “Acum, avem zile când găsim doar 2.”

  • Cei mai buni soferi si cele mai periculoase drumuri?

    Şoferii autobuzelor care transportă zilnic pasageri dau dovadă de mult curaj şi sânge rece, depăşind orice obstacol care le apare în cale. Zilnic, aceştia au de înfruntat curbe periculoase, gheţuş, nămeţi de zăpadă sau alte intemperii ale naturii.  Pe alocuri, drumurile se îngustează atât de mult, încât autobuzul abia încape.

    Cei conduc pe drumurile montane din Himalaya aproape că pot concura cu participanţii la cursele de raliuri. Adesea, ei sunt nevoiţi să străbată râuri, kilometri întregi de serpentine sau să meargă la propriu pe marginea prăpastiei, pentru a ajunge la destinaţie.
    Cu toate acestea, o astfel de călătorie reprezintă o experienţă memorabilă, iar peisajele întâlnite îţi taie răsuflarea.

  • Nişa care creşte direct proporţional cu nivelul de stres al angajaţilor

     „La congruenţa dintre piaţa de farma şi piaţa terapiilor alternative de wellbeing, segmentul suplimentelor alimentare menite să ajute consumatorii să facă faţă stresului şi oboselii acumulate este, cu siguranţă, un segment în creştere, ca rezultat al ritmului din ce în ce mai alert al vieţii de zi cu zi, ce împinge consumatorii către căutarea de soluţii care să le îmbunătăţească viaţa”, observă Ioana Cebuc, marketing manager Prisum International Trading, importatorul suplimentelor alimentare Himalaya pe piaţa locală. Potrivit centrului de cercetare CEGEDIM, valoarea pieţei la nivelul anului 2016, este de circa 131 mil EUR pentru categoria lifestyle OTC („over the counter”, adică eliberate fără prescripţie medicală). Pentru  brandul Himalaya din portofoliul Prisum, valoarea cifrei de afaceri depăşeşte 8 mil de euro, iar anul acesta şi-au propus o creştere de  12% a cifrei de afaceri. „Trăim într-o societate axată pe obţinerea de performanţă, iar această presiune pe rezultate se traduce de cel mai multe ori în presiunea resimţită de fiecare dintre noi pe plan profesional, undeva la intersecţia între ambiţia personală şi aşteptările celor din jur de la noi. Alergăm mereu către mai mult şi vrem să ne suim tot mai sus, fie că este vorba despre ierarhia profesională sau de statutul social. Însă această goană după “nivelul următor” îşi pune amprenta asupra vieţii personale şi asupra echilibrului nostru interior, până la urmă.” Vânzările cele mai bune se fac în general în reşedinţele de judeţ şi în general în marile centre universitare, unde şi deschiderea, nivelul de informaţie, dar şi nivelul de trai sunt indicatori cu valori în creştere. Bucureştiul, desigur, are ponderea cea mai ridicată, de aproximativ 20%, pe când celelalte judeţe ating cu greu la 4%-5% . Potrivit Ioanei Cebuc, profilul consumatorului acestor produse este unul destul de complex. „Acesta fie a conştientizat, fie este în proces de conştientizare a faptului că stilul său de viaţă necesită o schimbare radicală. Faţă de anii precedenţi, la cei din categoria de vârstă de peste 30 ani se poate observa un interes ridicat pentru reorganizarea programului lor, astfel încât să aloce mai mult timp pentru activităţi sportive, momente de odihnă şi relaxare alături de cei dragi şi în general să acorde o grijă sporită sănătăţii lor. Prevenţia nu mai este doar o noţiune abstractă, ci a devenit parte din stilul nostru de viaţă.”

  • Himalaya Drug Company face în România afaceri de peste opt milioane de euro

    Suplimentele alimentare Himalaya fac parte dintr-o piaţă evaluată anul trecut la circa 131 mil. de euro pentru categoria lifestyle OTC („over the counter”, adică eliberate fără prescripţie medicală), potrivit centrului de cercetare CEGEDIM.

    Potrivit Ioanei Cebuc, marketing manager Prisum International Trading, vânzările cele mai bune se fac în general în reşedinţele de judeţ şi în marile centre universitare, unde şi deschiderea, nivelul de informaţie, dar şi nivelul de trai sunt indicatori cu valori în creştere. Bucureştiul are ponderea cea mai ridicată, de aproximativ 20%, pe când celelalte judeţe ating cu greu la 4%-5%, potrivit Ioanei Cebuc.

    Potrivit marketing managerului Prisum, profilul consumatorului acestor produse este destul de complex. „Acesta fie a conştientizat, fie este în proces de conştientizare a faptului că stilul său de viaţă are nevoie de o schimbare radicală. Faţă de anii precedenţi, pacienţii cu vârste de peste 30 ani sunt tot mai interesaţi de reorganizarea programului lor, astfel încât să aloce mai mult timp pentru activităţi sportive, momente de odihnă şi relaxare alături de cei dragi şi în general să acorde o grijă sporită sănătăţii lor. Prevenţia nu mai este doar o noţiune abstractă, ci a devenit parte din stilul nostru de viaţă.”

    Din portofoliul Himalaya fac parte produse precum Liv.52, Cystone, Septilin, Koflet, fiecare aducându-şi contribuţia pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor; cel mai bine vândut produs din portofoliul Himalaya este este Liv.52, destinat protecţiei ficatului.
     

  • FELICITĂRI! Doi alpinişti din România, premieră mondială în Himalaya!!! Sunt primii oameni care au reuşit să urce pe varful “Peak 5” (cunoscut şi ca Saldim Peak)

    Doi alpinişti din românia au reuşit o performanţă rară. au urcat pe varful “Peak 5” (cunoscut si ca Saldim Peak) fiind primii oameni care reuşesc să calce pe acest vârf izolat.

    Pe Facebook, ‎Mihai Si Furia Rosie‎  a scris: „Au reusit!!! Ai nostri au realizat o premiera mondiala in Himalaya!!!
    Zsolt Torok si Vlad Capusan au urcat zilele trecute pe varful “Peak 5” (cunoscut si ca Saldim Peak) 6.374m, din zona Makalu, fiind primii oameni care reusesc sa calce pe acest varf izolat, tehnic si salbatic.

    Realizarea unei premiere mondiale (“first ascent”) in cel mai inalt lant muntos al planetei reprezinta o performanta remarcabila, o noua pagina de istorie in alpinism!

    “Am urcat amandoi varful Peak5, dar la coborare am intampinat vreme foarte dificila. In ultimele cateva zile au fost conditii meteo extreme, temperaturi sub -30 de grade, tot ce am avut electronic la noi a fost compromis de frig, n-am putut lua legatura cu cei de acasa.

     Am si pierdut foarte mult timp din cauza acestor conditii nefavorabile… Acum e totul bine, am coborat amandoi in tabara de baza, totul e OK, iar eu am coborat azi un pic mai mult, pana in satul Yangri Kharka, sa pot da un semn.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro