BusinessMagazin

Tag: Hilton

  • Hoteluri pe bandă rulantă

    Primele două hoteluri din România construite şi administrate de grupul Apex Alliance Hotel Management, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, sunt Hilton Garden Inn din centrul vechi al Capitalei şi Hilton Garden Inn Bucharest Airport. În curând urmează lansarea celui de-al treilea hotel sub umbrela Apex Alliance – Courtyard by Marriott, care este localizat în zona Floreasca din Capitală, iar anul viitor vor fi finalizate alte două proiecte în Bucureşti – Moxy şi Autograph Collection by Marriott.

    „Mai avem trei hoteluri care vor fi deschise în România. Courtyard by Marriott, care va fi deschis în luna aceasta, Moxy şi Autograph Collection. Moxy este un brand foarte cool, funky, un fel de party hotel. Are ca public ţintă milenialii, aşa că întreaga atmosferă va fi diferită. Intri în hotel, te întâmpină un tip cu barbă şi te întreabă dacă vrei o bere, dacă vrei să te cazezi, e o experienţă complet diferită. Suntem foarte încântaţi de acest brand şi sunt încântat de concept. Sunt un fel de milenial, destul de aproape de această generaţie, aşa că sunt foarte încântat”, a relatat pentru Business Magazin Gerhard Erasmus, CEO-ul Apex Alliance. La 38 ani, Gerhard Erasmus a acumulat o experienţă de peste 20 ani în industria hotelieră. Înainte de a se alătura grupului Apex Alliance, el a deţinut poziţia de director general pentru Radisson Hotel Group, iar anterior a petrecut circa zece ani în Africa de Sud, unde a lucrat pentru mai multe lanţuri hoteliere, precum City Lodge Hotels Limited, Legacy Hotels and Resorts, Belmond şi Only & Only Resorts.
    „Am început să lucrez de foarte tânăr. Am călătorit în toată lumea, am avut parte de tot felul de experienţe. Am construit hoteluri în Africa. Este unul dintre cele mai dificile lucruri să construieşti un hotel în Africa, prin comparaţie, să ridici un hotel aici este a «walk in the park»”, a subliniat Gerhard Erasmus.
    Cum este însă piaţa hotelieră din regiune şi în special cea din România? „Ne uităm la diferite pieţe din zonă. Deşi este o cerere mare, credem că oferta de hoteluri noi nu este la fel de mare. Vedem piaţa din România ca o oportunitate, considerăm că venim cu un avantaj prin faptul că aducem branduri noi pe piaţă, venim cu construcţii noi, ceea ce ne diferenţiază pe piaţă, mai ales în condiţiile în care sunt hoteluri de pe piaţă care poate au nevoie de renovare”, a punctat el.
    Apex Alliance este acum unul dintre cei mai activi jucători din industria hotelieră din România, unde deocamdată nu sunt prezente foarte multe branduri internaţionale, care vor investi însă în curând şi pe plan local. În prezent, la nivelul ţării, Bucureştiul are cea mai dezvoltată infrastructură de cazare, cu aproape 11.000 de camere de hotel. Jumătate din camerele de hotel din Capitală sunt clasificate ca fiind de patru stele.
    „Piaţa de investiţii în acest domeniu este destul de robustă. Ca destinaţie, desigur, îţi doreşti să ai un echilibru, o ofertă vastă de hoteluri, pentru că fiecare brand vine cu proprii săi followeri, clienţi fideli. Acest lucru creşte notorietatea unei destinaţii şi poate fi o unealtă de marketing. În această piaţă robustă care caracterizează România suntem lideri de piaţă, ca mărime, ca număr de camere pe care le vom deţine în oraş cu siguranţă.”
    Grupul Apex a intrat pe piaţa locală în 2017, când a deschis hotelul Hilton Garden Inn în inima Centrului Vechi al Capitalei, în urma unei investiţii de 20-25 milioane de euro, sumă ce a fost necesară pentru reconstrucţia clădirii în care operează acesta. În total, hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului are 210 de camere. Capacitatea de cazare a hotelului Hilton Garden Inn amplasat chiar în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, primul astfel de hotel din România, este similară – 218 camere.
    „Cred că mai toate oraşele principale au un hotel în aeroport, Bucureştiul a fost printre ultimele, cel puţin în rândul oraşelor similare ca mărime şi dinamică din regiune”, a menţionat Gerhard Erasmus, adăugând că durata de construcţie a hotelului a fost de 16 luni, iar investiţia s-a ridicat la 19 milioane de euro. Hilton Garden Inn Bucharest Airport se află la o distanţă de doar 150 de metri de terminalul Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, adresându-se cu precădere segmentului de business, personalului companiilor aeriene ce operează pe Aeroportul Henri Coandă, fiind totodată şi o soluţie pentru pasagerii cu zboruri anulate sau întârziate.
    De ce un hotel în aeroport? „E o ecuaţie simplă. Sunt foarte mulţi pasageri internaţionali care ajung aici pe aeroport, iar când analizăm o piaţă luăm în considerare centrul vechi al oraşului, centrele de business şi aeroporturile. Întotdeauna există cerere. Mai ales când nu există alternativă reală în zonă. Aşa că nu a fost o decizie grea. Nu avem alt hotel construit în aeroport, însă suntem în negocieri pentru managementul unor astfel de hoteluri”, a explicat el.
    Hilton Garden Inn Bucharest Airport aparţine segmentului „focused hotels” al lanţului Hilton, designul fiind modern, funcţional, cu accente minimaliste şi contemporane. Pe lângă cele 218 camere din categoria superior, standard, hotelul Hilton din aeroport dispune şi de 5 săli de conferinţă cu o suprafaţă totală de 225 de metri pătraţi, ce pot fi compartimentate în funcţie de necesităţi. În plus, camerele sunt dotate cu birouri, scaune ergonomice şi Wi-Fi care să asigure un mediu de lucru confortabil şi eficient pentru clienţii din zona business.
    Courtyard by Marriott, a treia investiţie a Apex Alliance pe plan local, este primul hotel din România care activează sub acest brand. Hotelul, amplasat la intersecţia bulevardelor Dimitrie Pompeiu şi Barbu Văcărescu, pe terenul fostului service Sama, are în total 259 de camere, care sunt deja operaţionale. A patra unitate hotelieră construită de grupul lituanian este Autograph by Marriott.
    „Autograph, care se adresează unui alt segment, face parte dintre brandurile de lux, va fi tot în Centrul Vechi, probabil va fi deschis în vara anului viitor. Avem o echipă de top care va veni în România pentru a ne ajuta să creăm o experienţă uluitoare, promitem că va fi ceva extraordinar. Hotelul va avea 2-3 restaurante, un bar foarte interesant, un Spa”, a precizat CEO-ul Apex Alliance. El a adăugat că în total bugetul de investiţii pentru cele patru hoteluri din România se ridică la 90 milioane de euro.
    Modelul de business al grupului lituanian se axează pe două direcţii – dezvoltare imobiliară şi management pentru hoteluri.
    „Construim hoteluri şi asigurăm management pentru hoteluri. Am dezvoltat un concept de business care nu este doar eficient, dar şi atractiv pentru alţi investitori. Construim un hotel, iar un hotel nou are nişte avantaje de necontestat, aducem un brand foarte puternic, cu propria istorie şi comunitate, dar şi o echipă grozavă care să facă hotelul operaţional. Acest proces poate lua şi câţiva ani, dar suntem hotărâţi să facem din fiecare hotel un succes pe piaţă”, a afirmat Gerhard Erasmus. Apoi, după ce devine complet operaţional, a punctat el, grupul ia în considerare vânzarea hotelului.
    „Dar chiar şi după vânzarea hotelului, Apex asigură în continuare managementul. Acest lucru poate însemna încă 15-20-25 de ani. Vânzarea unui hotel – ca să fim mai exacţi, vânzarea clădirii – este o modalitate pentru noi să ne extindem şi să continuăm investiţiile.”
    Recent, Apex Alliance a fost contactat în vederea vânzării hotelului Hilton Garden Inn din Centrul Vechi al Bucureştiului, care are un grad de ocupare de peste 85% la un an de la deschidere. Anul trecut, afacerile Hilton Garden Inn din centrul Capitalei s-au ridicat la 5,5 milioane de euro, ţinta pentru 2019 fiind de 7 milioane de euro.
    „Chiar în aceste condiţii, în care luăm în considerare vânzarea unităţilor hoteliere construite şi operate, Apex Hotel Management va rămâne în continuare cel care se ocupă de gestionarea hotelurilor”, a subliniat CEO-ul Apex Alliance. În funcţie de negocierile purtate, grupul lituanian gestionează un hotel timp de 15-20-25 de ani.
    Pentru moment, din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, Apex Alliance nu mai are în plan alte investiţii pe piaţa din România, însă din punctul de vedere al managementului hotelier, se află în discuţii cu câteva branduri internaţionale.
    „Nu am finalizat încă negocierile şi suntem interesaţi şi de alte oraşe secundare. Ne-am construit o reputaţie, aşa că am observat o deschidere şi din partea investitorilor locali.”
    La nivelul întregii pieţe europene, grupul lituanian îşi îndreaptă acum atenţia preponderent către oraşele secundare, în condiţiile în care în toate capitalele din regiune există deja o prezenţă destul de mare pe piaţa hotelieră.
    „Suntem în proces de construcţie a unui hotel în Veneţia, este un moment foarte important pentru noi. Va fi un hotel fantastic, nou, 324 de camere, chiar pe insulă. Avem acum în vedere extinderea spre centrul Europei, pentru că pe zona de est deja ne-am consolidat poziţia. Italia – Milano, Roma, Florenţa, Veneţia – este printre priorităţile noastre”, a relatat el despre planurile Apex Alliance. 

  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

  • Care a fost primul job al lui Mark Hilton, consultant pentru Sphera Franchise Group – VIDEO

    Odată ce s-a încheiat perioada de internship, reprezentanţii hotelului, probabil impresionaţi de implicarea mea, mi-au oferit un job în perioada vacanţei de vară. Primul meu salariu a fost de 35 de lire sterline pe săptămână şi, ulterior, mi-am deschis un cont la bancă pentru a depune banii câştigaţi.

    Discut în permanenţă cu oamenii aflaţi la început de drum şi le transmit faptul că este important să încerce diferite oportunităţi, pentru a afla care este pasiunea lor şi ce îşi doresc să lucreze în viitor. Este foarte important să alegi ceea ce îţi place să faci, astfel încât să te poţi bucura de anii pe care decizi să îi investeşti în job şi, astfel, să reuşeşti să acumulezi experienţă prin dedicare.“

    În aprilie anul acesta, a anunţat plecarea de la conducerea Sphera Franchise Group şi, potrivit informaţiilor de pe reţeaua LinkedIn, deţine rolul de consultant strategic pentru companie.

  • Un lanţ hotelier de lux recunoaşte că păstrează toate săpunurile folosite de clienţii săi. MOTIVUL pentru care compania a luat această decizie

    Proiectul este desfăşurat în colaborare cu organizaţia Clean the World, o grupare socială care distrubuie săpunuri pentru persoanele neajutorate. Compania Hilton afirmă că va colecta săpunurile din toate hotelurile sale. Săpunurile folosite vor fi „strivite, dezinfectate şi transformate în săpunuri noi-nouţe”, potrivit reprezentanţilor companiei.
     
    De asemenea, reprezentanţii Hilton au anunţat astfel de iniţiative similare şi în trecut. Lanţul hotelier ajută des la reciclarea săpunurilor, loţiunilor de corp şi sticlelor de şampon, acestea putând fi folosite drept sticle de călătorie pentru produse de igienă corporală.
     
    Programul de reciclare a lanţului Hilton a ajutat organizaţia Clean the World la distribuirea a peste 7 milioane de săpunuri reciclate, în ultimii 10 ani, astfel reuşind să păstreze 2 milioane de săpunuri şi sticle departe de gropile de gunoi.
     

  • La doar 25 de ani a transformat un singur hotel într-un imperiu de 19 miliarde de dolari

    Conrad Nicholson Hilton s-a născut pe 25 decembrie 1887, în San Antonio, New Mexico. Numele de Hilton vine de la ferma Hilton din Kløfta, Norvegia, unde s-a născut tatăl său.

    Hilton a urmat Goss Military Academy, colegiul St. Michael’s, colegiul de agricultură şi arte mecanice Mexico şi a fost membru în frăţia internaţională Tau Kappa Epsilon. În timpul primului război mondial a servit doi ani în Armata Statelor Unite.
    Încă din adolescenţă, Hilton a dat dovadă de bune abilităţi antreprenoriale, în timp ce lucra în magazinul tatălui său din Socorro County, New Mexico, transformat parţial într-un hotel cu zece camere.

    În 1919, la 25 de ani, cu gândul de a deveni bancher, a plecat în Texas, să cumpere o bancă. În schimb, s-a decis să achiziţioneze hotelul Mobley, cu 40 de camere, din Cisco. Deoarece noua afacere a avut succes, a continuat să cumpere şi să construiască hoteluri în tot Texasul. Primul hotel care i-a purtat numele a fost Dallas Hilton, deschis în 1925, iar prima unitate construită în afara Texasului a fost inaugurată în 1939, în Albuquerque, New Mexico, cunoscută astăzi ca Hotel Andaluz. În timpul Marii Crize, Hilton aproape a fost forţat să falimenteze după ce a pierdut câteva dintre hotelurile pe care le deţinea. În cele din urmă însă, a redobândit controlul asupra celor opt unităţi rămase.

    De-a lungul deceniilor următoare, s-a extins în regiunea vestică, spre California, şi în est, spre Chicago şi New York. Şi-a încoronat achiziţiile cu cel mai mare hotel din lume, Stevens Hotel din Chicago, redenumit Conrad Hilton, precum şi cu legendarul Waldorf-Astoria din New York.

    În 1946, investitorul american a pus bazele corporaţiei Hilton Hotels, iar în 1948 a fondat Hilton International Company. Între anii 1950 şi 1960, expansiunea mondială a companiei Hitlon, primul lanţ hotelier din lume, a facilitat atât turismul american, cât şi afacerile corporaţiilor americane din afara graniţelor. A fost şi prima companie de profil care a stabilit un anumit standard mondial pentru serviciile oferite în hotelurile sale.

    Ulterior, Hilton a preluat compania de credit Carte Blanche şi un procent din compania americană Crystal Sugar Company, precum şi din alte întreprinderi.

    În 1954, în hotelul Caribe Hilton din Puerto Rico a fost creat, de către Ramon Monchito Marrero, cocktailul care avea să devină celebrul Piña Colada. În 1958 Hilton şi-a publicat autobiografia, intitulată Be My Guest (Fii invitatul meu).
    O serie de universităţi i-au acordat antreprenorului diplome de onoare, printre care se numără Universitatea din Detroit şi Universitatea Sofia din Tokio. Hilton a avut trei soţii: Mary Adelaide Barron, actriţa Zsa Zsa Gabor şi Mary Frances Kelly, cu ultima fiind căsătorit până la moartea sa. Din prima căsnicie a avut trei fii: Conrad Nicholson Nicky Hilton Jr., William Barron Hilton şi Eric Michael Hilton, iar din cea de-a doua, o fiică – Constance Francesca Hilton.

    Hilton a murit din cauze naturale pe 3 ianuarie 1979, la 91 de ani. Moştenirea a împărţit-o între rude, fiica şi nepoţii săi, iar cea mai mare parte din acţiunile lanţului hotelier au fost lăsate fundaţiei Conrad N. Hilton, înfiinţată în 1944. În urma unei înţelegeri, fiului său, Barron Hilton, care îşi petrecuse cea mai mare parte a carierei ajutând la construirea lanţului hotelier, i-au revenit 4 milioane de acţiuni în cadrul companiei.

    În prezent, Hilton Hotels Corporation numără în jur de 570 de hoteluri răspândite la nivel mondial (fiind incluse şi proprietăţi temporare), peste 856.000 de camere şi aproape 170.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut s-a ridicat la 18,7 miliarde de dolari.

  • “The Shape of Water”, de Guillermo del Toro, lider în topul nominalizărilor la Globurile de Aur 2018

    Nominalizările pentru cea de-a 75-a ediţie a galei Globurilor de Aur au fost anunţate luni, la Beverly Hilton Hotel din Los Angeles. Alfre Woodard, Garrett Hedlund, Kristen Bell, Sharon Stone, ambasadoarea Golden Globes Simone Garcia Johnson şi Meher Tatna, preşedintele Hollywood Foreign Press Association (HFPA), au anunţat nominalizările pentru cele 25 de categorii de premii pentru cinema şi televiziune.

    Cea de-a 75-a ediţie a premiilor Globul de Aur, decernate de Asociaţia presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA), va avea loc pe 7 ianuarie 2018, la Los Angeles. Gala va fi prezentată de vedeta TV Seth Meyers.

    Citiţi lista completă a nominalizărilor pe www.mediafax.ro

  • Hilton vrea să cheltuiască 50 de milioane de dolari pentru 100 de hoteluri în Africa

    Una dintre proprietăţi se va deschide în Nairobi până la finalul acestui an şi alta în Kigali, în 2018.

    Turismul în Africa Subsahariană a înregistrat o creştere de 11% în ultimul an, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când se vor deschide primele restaurante Taco Bell din România

     „În mod cert, credem că va fi un success; am petrecut mult timp făcând cercetarea, iar feedbackul din partea consumatorilor a fost foarte puternic. Totuşi, până nu deschizi uşile acelui restaurant, nu ai cum să ştii cu siguranţă”, descrie Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, compania care va opera franciza pe piaţa locală, aşteptările în ceea ce priveşte lanţul de restaurante cu meniu cu specific mexican.

    Potrivit lui Hilton, în Statele Unite, Taco Bell este unul dintre cele mai de succes branduri de pe segmentul QSR (restaurantelor cu servire rapidă), iar unul dintre punctele forte ale acestui brand este conexiunea creată cu millennialii în social media. „România are a doua cea mai rapidă conexiune broadband la internet de oriunde în lume; avem mulţi oameni care ne urmăresc pe reţelele sociale, iar Taco Bell acum are deja propriile pagini de Facebook şi Instagram, unde primim deja comentarii prin care ni se spune, de pildă, în ce oraşe să ne extindem.”

    Hilton spune că strategia Sphera Franchise Group implică deschiderea mai multor astfel de unităţi. Legat de extinderea în alte oraşe, spune că pentru KFC, anul acesta restaurantele brandului se deschid şi în oraşe de sub 100.000 de locuitori, iar Pizza Hut se află în prezent în oraşe de sub 200.000 de locuitori. „În mod clar, credem că există oportunitate în oraşele mai mari, dar şi în afara lor – unul dintre lucrurile de care sunt foarte mulţumit că l-am asigurat este că pentru Pizza Hut Delivery am asigurat drepturi de masterfranciză, ceea ce înseamnă că putem lucra cu subfrancizaţi, antreprenori care vor să devină francizaţi şi să aibă propria lor unitate. Pot să văd asta funcţionând foarte bine în oraşe mai mici, cred că şi asta ne va ajuta să pătrundem în oraşele mai mici”, explică el strategia companiei. „Dezvoltarea te entuziasmează, îţi oferă oportunitatea să creşti oameni. Este mult mai uşor pentru mine să pot să dezvolt oameni într-un business în creştere. Aşadar, am deschis şase unităţi anul acesta, deschidem alte câteva unităţi Pizza Hut Delivery până la finalul anului, două Taco Bell -, o altă unitate în Italia şi alte câteva KFC în România”, descrie el planurile Sphera Franchise Group în continuare.

  • Cum se luptă managementul unor branduri precum KFC sau Pizza Hut cu criza forţei de muncă din România

    Astfel, chiar dacă el, de pildă, vine la birou la 7:30, iar cea mai productivă perioadă a zilei este pentru el între 7:30 şi 9:30 (fiindcă oamenii nu sunt la birou atunci), nu îl deranjează ca angajaţii să îşi ia libertatea de a ajunge la birou în funcţie de propriul ritm. „Nu îmi pasă dacă vin la 9, 9:30 sau după 10; avem oameni care vin la birou chiar mai târziu de atât, dar vor fi în continuare la birou la 10 noaptea fiindcă acesta este stilul lor, nu le place să se trezească dimineaţa devreme, dar sunt bucuroşi să lucreze târziu noaptea, este OK.”

    Flexibilitatea programului este un avantaj în restaurantele pe care le conduce. Spune că munca aici se potriveşte stilului de viaţă al fiecărui om, indiferent de etapa în care se află în viaţă; poate fi vorba despre un tânăr student sau o mamă cu un copil care a început şcoala şi vrea să se muleze pe programul lui. Dacă angajaţii vor să lucreze în regim full time, au şi această opţiune. Astfel, este de părere că criza de personal poate fi gestionată prin crearea mediului de muncă potrivit, în care oamenii să se simtă confortabil, respectaţi, să simtă că au putere, că există oportunităţi. „Dacă poţi să creezi acces la oportunitate, indiferent că este vorba despre creştere, de a învăţa lucruri noi, despre a-ţi asuma responsabilităţile asupra unui nou proiect – dacă eşti un lider care face toate acestea, nu faci o treabă foarte rea.”

    În mod evident, şi remuneraţia este importantă, iar salariul este satisfăcător, din punctul lui de vedere; bonusurile de performanţă sunt de asemenea un stimulent oferit de companie. „Oamenii nu părăsesc un loc de muncă din cauza salariului. Când pleci la un alt job te duci şi pentru că vrei mai mulţi bani, dar, în general, pleci fiindcă eşti supărat din cauza a ceva, fie că este vorba despre faptul că şeful tău se poartă rău cu tine, că este un mediu neplăcut la locul de muncă. Aşadar, cred că misiunea noastră este să încercăm să creăm o atmosferă în care oamenii să se bucure de muncă.” Unul dintre programele desfăşurate de firmele din grup pentru a stimula angajarea este referinţa unui prieten; spune că programul nu a fost creat neapărat pentru creşterea numărului de angajaţi, ci pentru a îmbunătăţi atmosfera de la locul de muncă. „Dacă un prieten al unui angajat vine să lucreze pentru noi, persoana care face referinţa primeşte un bonus – dar nu acesta este motivul pentru care facem asta. Ne gândim la faptul că dacă ai prieteni care lucrează împreună, mediul din acel loc va fi unul mult mai plăcut. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în anii pe care i-am petrecut în industrie este că dacă-ţi tratezi echipa cum trebuie, corect, corespunzător, ei îşi vor trata clienţii bine.”