BusinessMagazin

Tag: hidrologie

  • Cod galben şi portocaliu de inundaţii. Care sunt zonele vizate

    COD GALBEN

    – Se menţine cod galben pentru râurile: Suceava, Moldova, Bistriţa (judeţele Suceava, Neamţ), pe cele din bazinele hidrografice Trotuş (judeţele Harghita şi Bacău), Suşiţa, Putna, Râmnicu Sârat (judeţul Vrancea), Bârlad (judeţele Vaslui şi Galati), Jijia (judeţtele Botoşani şi Iaşi), pe afluenţii Prutului inferior din judeţele Vaslui şi Galaţi şi pe Mureşul superior (judeţele Harghita şi Mureş).

    – Se instituie cod galben începând din data de 8 iunie ora 16:00 pe afluenţii Oltului superior din judeţul Covasna.

    – Se ridică codul galben începând cu data 8 iunie ora 16:00 de pe râurile mici din bazinele Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud) şi Lăpuş (judeţul Maramureş).

    COD PORTOCALIU

    Se menţine cod portocaliu  până în  data de 9 iunie ora 06:00 pe afluenţii Sucevei, Moldovei şi Bistriţei din judeţele Suceava şi Neamţ.

    Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă şi pe cursurile de apă necadastrate.

    INHGA precizează că, din cauza gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat si în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte din nord-vestul şi centrul ţării.


     

  • Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie

    In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).

    Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).

    Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.

    Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.

    De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.

    In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Seceta ameninţă recolta din 2012

    “Pe fondul regimului termic din aer si sol mai scazut decat in mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamna vor inregistra o incetinire a ritmurilor de vegetatie, mergand pana la stagnarea temporara a proceselor vegetative, indeosebi in nordul si centrul tarii”, se arata in raportul de prognoza pentru perioada 10-16 noiembrie. “Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi medie si buna in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele cu deficite de apa in sol.”

    Conform prognozei pe trei luni a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in luna noiembrie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Cerna, Jiu, Olt inferior, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80% din normalele lunare) in bazinele superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, pe Arges, Ialomita, Buzau, pe Siretul mijlociu si inferior si pe unii afluenti ai sai (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus).

    In luna ianuarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Crisuri, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Arges, Rm. Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In cursul lunii noiembrie este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunilor decembrie 2011 si ianuarie 2012 formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor.

  • Prognoza hidrologica: o sa fie sau nu seceta?

    In luna octombrie, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor scazute de la sfarsitul lunii septembrie, INHGA estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad, Jijia si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din normalele lunare, mai mici (30-50% din normalele lunare) pe Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea.

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Crasna, Crisuri, Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In a doua jumatate a lunii noiembrie, precizeaza INHGA, este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunii decembrie, formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor, pe unele rauri din zona de munte din nordul, estul si centrul tarii.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie apreciaza ca ploile si ninsorile din ultima perioada, in special din intervalul 11-17 octombrie, vor determina imbunatatirea continutului de umiditate din sol, in conditiile in care la inceputul lunii se mentineau valori scăzute si deosebit de scazute ale rezervei de apa din sol (seceta pedologica) pe areale agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, local in vestul Maramuresului, estul Moldovei si sud-estul Olteniei.

  • Cod galben de depasire a cotelor de atentie pe rauri in cinci judete

    S-a instituit cod galben, incepand de vineri seara, pe raurile
    din bazinele Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras,
    Nera, Cerna (judetele Timis, Caras-Severin), pe Desnatui si pe
    Jiu – amonte Filiasi si pe afluentii sai, Motru si Gilort (judetele
    Hunedoara, Gorj si Mehedinti).

    Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce si pe afluenti de
    grad inferior ai raurilor marcate pe harta si pe cursurile de apa
    necadastrate din bazinele hidrografice Bega Veche, Bega, Timis,
    Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si
    mijlociu.

    Pana sambata, ora 16, aceste fenomene se pot produce izolat si pe
    alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice.

  • Avertizare de viituri si inundatii in Moldova si Transilvania. Vezi aici toate judetele vizate

    INH instituie cod galben pe raurile din bazinele hidrografice
    Mures superior si mijlociu (judetele Harghita, Mures, Sibiu, Alba),
    Olt superior si mijlociu (Harghita, Covasna, Brasov), Bistrita
    (Suceava, Neamt, Bacau), Trotus (Harghita, Bacau), Putna (Vrancea),
    Rm. Sarat (Vrancea, Buzau), Buzau (Covasna, Buzau).

    Se instituie cod portocaliu pe raurile Baraolt, Homorod,
    Covasna, Porumbacu, Topolog, Cartisoara, Avrig (Covasna, Harghita,
    Sibiu, Valcea) si cod rosu pe raurile Arpasul Mare si Arpasel
    (Sibiu).

    Alerta, care vizeaza Ministerul de Interne, Ministerul Mediului,
    Administratia Nationala a Apelor, Hidroelectrica si administratiile
    bazinale de ape Mures, Olt, Buzau-Ialomita si Siret, se refera la
    cresteri de debite si niveluri cu depasiri ale cotelor de atentie
    si inundatie, precum si scurgeri importante pe versanti, torenti,
    paraie.

    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, sambata dimineata,
    avertizare de ploi insemnate cantitativ in intervalul 11 iunie, ora
    6 – 12 iunie, ora 6. In intervalul mentionat va ploua local in
    majoritatea regiunilor, iar in zona Carpatilor Meridionali si
    Orientali se vor cumula cantitati de apa ce vor mai depasi izolat
    30 l/mp, afirma ANM.

    Conform prognozei agrometeorologice emise de ANM, pana la 16 iunie
    instabilitatea atmosferica va fi accentuata si se va manifesta prin
    ploi locale, sub forma de aversa, dar si torentiale, in cea mai
    mare parte a teritoriului agricol, fiind insotite de descarcari
    electrice, intensificari de scurta durata ale vântului, izolat cu
    aspect de vijelie si caderi de grindina. Totodata, cantitatile de
    apa pot depasi 25 l/mp si izolat, chiar 60-70 l/mp, indeosebi in
    primele zile ale perioadei.

    Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 14 si 25°C,
    valori mai ridicate cu 1-4°C comparativ cu normele climatologice,
    in aproape toata tara. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa
    intre 18 si 30°C, in majoritatea regiunilor agricole. Temperatura
    minima a aerului va oscila intre 9 si 19°C, pe intreg teritoriul
    agricol.