BusinessMagazin

Tag: hidrocentrale

  • Lipsa ploilor şi a zăpezii începe să se vadă: hidrocentralele de la Porţile de Fier produc energie la o treime din capacitate din cauza secetei

    Producţia de energie electrică a scăzut din cauza secetei, iar hidrocentralele de la Porţile de Fier abia reuşesc să producă o treime din cât produceau până în prezent şi se apropie de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţi ai Hidroelectrica.

    Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, debitul Dunării este de 2.650 mc/secundă la Porţile de Fier, adică aproape de limita minimă la care pot funcţiona cele trei hidrocentrale care produc energie electrică. Cristinel Popescu, lider de sindicat la Hidroelectrica Porţile de Fier, a declarat, joi, pentru Mediafax că hidrocentralele merg acum la limita minimă de avarie, iar dacă seceta va persista, turbinele se vor opri curând

    . „În acest moment, din cauza lipsei precipitaţiilor în bazinul hidrografic al Dunării, debitele sunt în continuare în scădere, undeva la 2.650 mc/s, fapt ce a dus ca producţia de energie electrică să fie undeva la nivelul a 310 megawaţi/h pe cele două hidrocentrale la Porţile la Fier. Mai exact, 180 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier 1 şi 130-135 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier II. Asta înseamnă aproape o treime din cât se produce în perioada normală“, a spus Popescu. Potrivit acestuia, este foarte aproape de a fi atins debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. „Putem spune că este o producţie la limită a centralelor de la Porţile de Fier. De altfel, debitele sunt foarte scăzute, ne apropiem de debitul de servitute, adică de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. Sperăm să înceapă precipitaţiile în bazinul Dunării pentru că altfel producţia va rămâne foarte scăzută. Dacă va continua seceta şi dacă debitele vor continua să scadă, desigur producţia va fi dusă aproape de zero“, a mai spus Cristinel Popescu.

  • Cine investeşte în microhidrocentrale în Făgăraş

    De asemenea, odată cu primirea acestui acord a fost avizată şi documentaţia care completează studiul de impact al proiectului asupra mediului. ,,Avem toate documentele necesare pentru realizarea acestui proiect, suntem conştienţi de cadrul natural valoros în care ne desfăşurăm activitatea şi ne străduim să minimizăm impactul lucrărilor noastre asupra mediului”, a declarat Cătălin Badea, directorul IMOB Expert Consulting.

    Conform proiectării oricărui tip de microhidrocentrale, anumite lucrări ale proiectului se desfăşoara, legal, în albia râului. Este vorba despre priză – respectiv locul unde se colectează apa pentru a o trece prin aducţiune şi apoi prin turbină – şi despre traversările de pe o parte pe cealaltă a râului. Pentru fiecare dintre cele două, investitorul este obligat să platească taxe lunare către Apele Române, a căror valoare însumată se ridică la aproximativ 8 euro/m²/lună+TVA.

    În proiectul microhidrocentralelor de pe râurile Capra, Buda şi Otic captarea apei se va realiza doar atunci când nivelul apei depăşeşte debitul ecologic, respectiv timp de aproximativ patru-cinci luni pe an. Astfel, turbinele vor funcţiona doar aproximativ 3.500 ore/an dintr-un total de 8.760 ore/an.

    România are obligaţii legislative venite de la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte energia regenerabilă – cea mai importantă fiind producerea a 24% din energie din surse regenerabile până în 2020. După finalizarea lucrărilor, proiectul de microhidrocentrale al IMOB Expert Consulting va avea o putere de 14,7 MW energie regenerabilă. Investiţiile se ridică la 30 de milioane de euro pe cele trei râuri (finanţata prin credit bancar şi din surse proprii), iar amortizarea investiţiei se va face între 10 şi 15 ani, în funcţie de precipitaţii. Prima microhidrocentrală va fi funcţională în luna octombrie 2012. Furnizarea energiei necesare va fi asigurată pentru aproximativ 30.000 de familii, iar prin energia produsă se economisesc peste 6.300 tone de carbune şi peste 4.200 tone de petrol.

    Treizeci de reprezentanţi ai Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta şi ai asociaţiilor de pescari au protestat, luni, în zona râului Capra din Munţii Făgăraş, judeţul Argeş, faţă de începerea lucrărilor la microhidrocentralele de lângă Transfăgărăşan, în lipsa avizelor de mediu necesare în acest sens, potrivit Mediafax.