BusinessMagazin

Tag: hellvig

  • Cătălin Rădulescu: Tudorel Toader şi Eduard Hellvig să spună cine făcea parte din echipele care au colaborat cu SRI

    “Prin revocarea doamnei Kovesi nu înseamnă că am făcut ceva, nu am făcut absolut nimic, pentru că va fi înlocuită o persoană cu altă persoană, sistemul este acelaşi. Pentru că în aceşti ani de zile am văzut abuzuri extraordinar de mari şi neconstituţionale, am fcut nişte cereri. În primul rând îi cer preşedintelui României să denunţe public protocoalele şi să se dezică de aceste protocoale, încheiate între SRI şi toate instituţiile cu care au fot încheiate, să denunţe public toate interceptările ilegale de siguranţa naţională şi să denunţe public echipele mixte care au participat cu judecătorii la judecarea, anchetarea şi condamnarea oamenilor nevinovaţi. În caz contrat, dacă dânsul nu face acest lucru, înseamnă că acceptă statul paralel, înseamnă că continuă cu ceea ce a făcut până acum, să nu respecte Constituţia şi atunci le cer colegilor mei şi coaliţiei ca să continuăm cu cererea de suspendare”, a afirmat, marţi, deputatul Cătălin Rădulescu.

    De asemenea, deputatul PSD le cere ministrului Justiţiei şi directorului SRI, Eduard Hellvig, să le ceară instituţiilor să facă publică lista procurorilor şi judecătorilor care au colaborat cu SRI. O altă solicitare care va fi depusă marţi de Cătălin Rădulescu este adresată DIICOT-ului, prin care instituţiei să se dezică de procurorul Horodniceanu.

    “Al doilea lucru cer ministrului Justiţiei, la rândul lui să ceară tuturor forţelor şi instituţiilor pe care le cunoaşte ca să facă public echipele de procurori şi judecători care au colaborat cu SRI. În acelaşi timp domnului Hellvig îi fac aceeaşi cerere oficială. În al patrulea rând, cer procurorilor, că sunt mulţi oneşti, ca să se dezică de toţi procurorii care au făcut astfel de abuzuri, să îi facă publici dacă îi cunosc, iar cei din DIICOT să se dezică de procurorul Horodniceanu, care, prin ceea ce face nu face altceva decât un abuz de putere”, a mai susţinut Cătălin Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eduard Hellvig, directorul SRI: Există interesul de a destabiliza, de a demoniza SRI

    Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat miercuri că ultimele discuţii din spaţiul public arată că există interesul de a ”destabiliza” şi ”demoniza” SRI. ‘Le spun tuturor că SRI are instrumente validate în timp să se apere atât pe el, cât şi cetăţenii români”, a spus Hellvig la Parlament, după mai bine de şapte ore de audieri, adăugând că un SRI slab ar însemna o Românie dezarmată în faţa ameninţărilor.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Ponta: Eu am fost primul care am votat pentru Hellvig, acum nu pot decât să-i urez un mandat eficient

    “Eu am fost primul care am votat pentru. Colegii mei din PSD aşa au spus că vor vota şi au votat. Acum, nu pot decât să-i urez un mandat cât mai eficient la conducerea Serviciului domnului Hellvig”, a spus Ponta.

    Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la şefia SRI, cu 498 de voturi ”pentru” şi 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care şi-au exprimat votul.

     

  • Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici a anunţat, de la tribuna Parlamentului că, din totalul de 564 de parlamentari, şi-au exprimat votul 513 senatori şi deputaţi.

    Pentru numirea lui Eduard Hellvig au votat 498 de parlamentari şi s-au înregistrat doar 15 voturi împotrivă.

    Mircovici a afirmat că, potrivit prevederilor Articolului 76, alin 2 din Constituţia României, numirea în funcţie se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

    ”A fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea lui Eduard Hellvig la şefia Serviciului Român de Informaţii”, a mai precizat Niculae Mircovici.

    Comisia de control al activităţii SRI a avizat, săptămâna trecută, favorabil nominalizarea acestuia la şefia Serviciului, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 7 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”.

    Eduard Hellvig a fost europarlamentar şi vicepreşedinte PNL, deputat şi ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al preşedintelui Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

    Hellvig are 40 de ani şi a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

    În decembrie 2014, Hellvig a câştigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a respins raportul inspectorilor de integritate.

    La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obţinut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.

    La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obţinut un nou mandat de eurodeputat.

    A fost secretar general al PNL din 2011 şi până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidenţiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiaţi lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât şi de Iohannis, atunci când aceştia au fost preşedinţi ai PNL.

    În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar.

    Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC şi s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câştigat alegerile.

    După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în Bucureşti, unde a devenit un apropiat al preşedintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potenţial guvern liberal.

    Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu şi în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.

    El a fost şi broker la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1997-1998 şi coordonator de programe la Fundaţia Soros, în 1995.

    Eduard Hellving a absolvit specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea “Carol I”, Bucureşti şi la Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

    Potrivit declaraţiei de avere, Hellvig deţine cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafeţe de 401, respectiv 665 de metri pătraţi.

    El menţionează în ultima declaraţie de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, în suprafaţă de 143, respectiv 210 metri pătraţi.

    Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei şi 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menţionat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.

    El menţionează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum şi către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.

    Eduard Hellvig mai trece în declaraţia de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.

    Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obţinuţi ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi 31.031 euro, obţinuţi ca eurodeputat. Totodată, soţia sa a obţinut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.

     

  • Mica axă Bucureşti-Berlin

    E adevărat însă că, în chestiunea conflictului cu Rusia, Iohannis s-a pronunţat contra ideii americane de înarmare a Ucrainei, poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german Angela Merkel şi opusă faţă de cea a premierului britanic David Cameron.

    Aflat în vizită în Germania imediat după vizita în R. Moldova, Klaus Iohannis a declarat admiraţia pentru eforturile Berlinului de mediere a acordului Minsk 2 şi şi-a expus în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel concluziile după întâlnirile de la Chişinău, spunând că nu există semnale că Rusia ar putea face în R. Moldova ceea ce a făcut în Ucraina: din nou o poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german şi opusă faţă de cea a mai multor oficiali ai NATO, analişti sau politicieni americani ori britanici care insistă în ultima vreme că Europa ar trebui să se pregătească de repetarea în R. Moldova a unui scenariu de tip ucrainean, cu război în Transnistria, sau chiar de destabilizarea zonei prin atacarea altui stat din est.

    Vizita în Germania i-a prilejuit şefului statului şi o pledoarie pentru deblocarea de către Germania a aderării României la spaţiul Schengen, unul dintre argumente fiind şi „capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii“. Angela Merkel a spus că nu poate promite acum nimic în privinţa posibilităţii de aderare a României la Schengen în 2015, recunoscând însă că ultimele rapoarte MCV despre România au fost pozitive.

  • Plenul reunit pentru validarea lui Hellvig la şefia SRI, convocat cel mai probabil lunea viitoare

    Sursele citate au arătat că plenul renunit al Parlamentului nu va fi convocat în cursul zilei de miercuri, deşi procedurile formale au fost îndeplinite, întrucât nu s-a ajuns la un acord între PSD şi PNL asupra mai multor teme care ar putea face obiectul unui astfel de plen comun.

    Astfel, PSD şi PNL negociază încă în privinţa Comisiilor comune de Cod electoral şi pentru revizuirea Constituţiei, a căror şefia fost dată la schimb, au precizat sursele citate.

    În această situaţie, preşedintele Comisiei de Cod, Valeriu Zgonea (PSD), a anunţat deja că se va retrage din această funcţie, care va reveni PNL, respectiv actualului vicepreşedinte, Mihai Voicu.

    În schimb, au menţionat sursele citate, PSD va prelua şefia Comisiei de revizuire a Constituţiei.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a solicitat în mod expres, luni, după BPN al PSD, ca PNL să-şi nominalizeze cei cinci membri în Comisia de revizuire a Constituţiei.

    Astfel, sursele citate au arătat că şefia Comisiei de revizuire a Constituţiei ar putea reveni fie lui Valeriu Zgonea (PSD), fie lui Călin Popescu Tăriceanu (PLR), fie lui Ioan Chelaru (PLR).

    Odată ce PSD şi PNL vor ajunge la un acord în urma negocierilor, plenul reunit va fi convocat şi se va pronunţa atât asupra şefului SRI, cât şi a noilor componenţe ale Comisiilor de Cod Electoral şi de revizuire a Constituţiei.

    Comisia privind exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a dat, marţi, aviz favorabil propunerii ca Eduard Hellvig să fie numit în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, fiind înregistrate 7 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

  • PMP precizează că va vota împotriva numirii lui Hellvig la şefia SRI

    “Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva propunerii înaintate de către Preşedintele Klaus Iohannis pentru şefia SRI. În contextul actual, la conducerea SRI ar fi fost mai potrivită o persoană apolitică. Prin acordarea acestei funcţii unui apropiat, domnul Klaus Iohannis generează o vulnerabilitate la nivelul credibilităţii SRI”, se arată într-un comunicat transmis luni de PMP.

    Conform reprezentanţilor PMP, modelul promovat de către fostul preşedinte Traian Băsescu, prin numirea unui reprezentant din altă tabără politică decât cea proprie, a reprezentat “un prim pas înainte”.

    “Decizia domnului Klaus Iohannis va anula progresele de până acum şi va crea premisele reîntoarcerii la epoca Iliescu – FSN”, mai susţine PMP.

    Europarlamentarul Eduard Hellvig, nominalizat de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de director al SRI, va fi audiat marţi în comisiile parlamentare de specialitate, urmând ca Birourile Permanente Reunite să decidă miercuri ziua în care se va da votul pentru acesta în Parlament.

     

  • Ponta, întrebat dacă PSD îl va vota pe Hellvig la SRI: Vorbim în grupurile parlamentare şi decidem

    „O să vorbim în grupurile parlamentare şi o să decidem”, a spus Ponta.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a precizat, pentru MEDIAFAX, că propunerea referitoare la Hellvig va fi discutată lunea viitoare în BPN al PSD, precum şi în grupurile parlamentare PSD-UNPR, dar şi cu partenerii de guvernare ai PSD.

    „Nominalizarea se va discuta luni la BPN şi în grupurile parlamentare reunite ale PSD-UNPR, precum şi cu partenerii de guvernare PC şi PLR. Ulterior, premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, va anunţa decizia”, a spus Firea.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.

  • Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

    “Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.

    “Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.

    Actualul europarlamentar apreciază că “o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. “Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.

  • Cine este Eduard Raul Hellvig, politicianul nominalizat de Iohannis la şefia SRI

    Hellvig s-a născut pe data de 27 octombrie 1974 în Zalău. Din 1993 până în 1997 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din  Cluj-Napoca. În anul 2003 a obţinut doctoratul în Relaţii Internaţional la SNSPA, pentru ca în 2006 să absolve Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Carol I.

    Tot în anul 2006, Eduard Raul Hellvig a devenit absolvent SES al Centrului European de Studii de Securitate “George C.Marshall”.

    Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

     

    În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. În perioada 1998-2000 a fost consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu şi al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu. El a făcut parte din staff-ul lui Mugur Isărescu în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României.

    În 2004 a fost ales deputat de Bihor, ocupând în timpul mandatului funcţiile de secretar al Comisiei pentru Apărare şi cea de membru al Adunării Parlamentare a NATO. Hellvig a fost ales ca unul dintre primii europarlamentari ai României în anul 2006; în acest rol, el a făcut parte din Comisia de Comerţ Internaţional (INTA) şi Subcomisia pentru Securitate şi Apărare (SEDE).

    Din 2008 este membru al Partidului Naţional Liberal, în 2009 devenind consilierul preşedintelui PNL Crin Antonescu. În perioada 7 mai 2012 – 19 decembrie 2012, Hellvig a făcut parte din guvernul Ponta, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului