BusinessMagazin

Tag: Heineken

  • Producătorul berii Heineken a intrat pe pierderi pentru prima dată după mai bine de un deceniu

    Heineken România, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa berii, a terminat anul 2018 cu o pierdere netă de 33,8 milioane de lei, faţă de un profit net de 130 de milioane de lei în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
     
    Acesta este primul an în care producătorul raportează pierderi după mai bine de un deceniu, conform datelor disponibile. Pe de altă parte, după 2010 Heineken era unul dintre campionii câştigurilor din industria bunurilor de larg consum (FMCG), alături de British American Tobacco, cel mai mare jucător de pe piaţa ţigaretelor.
     
    Reprezentanţii Heineken România nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF cu privire la motivele care au determinat evoluţia principalilor indicatori financiari. Pe de altă parte, rulajele companiei au ajuns la 1,179 miliarde de lei (254 mil. euro), fiind în creştere cu aproape 2%. Evoluţia vânzărilor vine în condiţiile în care consumul de bere  a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri
     

  • Povestea fondatorului unuia dintre cei mai mari producători de bere din lume

    Cu o istorie de circa 150 de ani, bazele grupului Heineken au fost puse de olandezul Gerard Adriaan Heineken, care a cumpărat cel mai mare producător de bere din Amsterdam şi l-a rebranduit după numele său. Cu strategii de producţie, export şi marketing bine puse la punct, Heineken a devenit, în timp, unul dintre marii jucători în producţia berii la nivel global; dar asta pe parcursul a trei generaţii. Heineken international, care vinde peste 170 de mărci în circa 65 de ţări, a încheiat 2015 cu venituri de 20,511 miliarde de euro şi 1,892 de miliarde de euro profit net.

    Gerard Adriaan Heineken, născut în 1841, a fost fiul unui om bogat, Cornelius Heineken, şi al Annei Geertruda Van den Paauw. După moartea tatălui său, Heineken şi-a convins mama să cumpere cea mai mare berărie din Amsterdam, pe care a numit-o Heineken and Co. De Hooiberg a fost fondată în 1592 şi la momentul achiziţiei de către Heineken era cea mai mare dintre cele 69 de berării din Amsterdam şi vecinătate. Pasionat de inovaţie, Heineken a călătorit de-a lungul şi latul Europei pentru a găsi cele mai bune ingrediente pentru berea sa. A găsit în Germania o nouă tehnologie de producţie; a început şi să folosească drojdie de cea mai bună calitate. Cu o creştere rapidă a vânzărilor, berăria din centrul Amsteradmului a devenit prea mică; cu un avânt puternic, Heineken a demarat construcţia unei fabrici mult mai mari, departe de centrul oraşului, care a fost activă până recent, când a fost renovată şi a devenit un spaţiu de birouri. Producătorul de bere a fost una dintre primele companii care şi-a făcut propriul laborator.

    Competiţia începea să crească, iar numărul de fabrici producătoare de bere au depăşit mia; astăzi, în Olanda, mai sunt circa 30 de berării. În 1893, când Gerard Heineken a murit, fabrica sa de bere era una dintre cele mai mari şi cele mai importante din ţara lalelelor. Cu toate acestea, a fost nevoie de mai mult de o generaţie înainte ca Heineken să ajungă recunoscută la nivel mondial. Iar de asta s-a ocupat, în principal, nepotul său, Alfred Henry Freddy Heineken. Când s-a întors de la studii din SUA, în 1941, Freddy a început să lucreze la fabrica de bere a bunicului său, în perioada când aceasta nu mai era deţinută de familia Heineken. Henry Pierre, tatăl lui Freddy, care era alcoolic, a vândut compania, pe care a condus-o, la rândul său, din 1914 până în 1940.

    Când a împlinit 18 ani, Freddy Heineken a pornit de la zero în compania bunicului său, începând de la căratul sacilor de hamei, cu speranţa ca într-o zi Heineken să devină din nou a familiei. Cu  paşi mărunţi, a avansat până la funcţia de şef al biroului reprezentativ din New York, unde s-a axat, în principiu, pe marketing. Ulterior, a cumpărat în secret acţiuni ale companiei la bursă, astfel încât, în 1954, producătorul de bere a revenit în proprietatea familiei. Alfred Heineken a jucat un rol esenţial în extinderea agresivă a companiei la nivel mondial, axându-se pe strategii precum ambalajele ingenioase sau solganurile puternice folosite în reclamele televizate. Heineken a fost prima bere europeană importată de SUA şi, odată cu căderea zidului din Berlin, piaţa est – europeană a devenit o nouă ţintă profitabilă a companiei. Atunci când s-a retras din poziţia sa de conducere din cadrul companiei, în 1989, fabrica de bere era a treia cea mai mare din lume, iar Freddy Heineken unul dintre cei mai mari miliardari ai Olandei. Era pasionat de automobile şi avioane private, dar a fost o persoană discretă; a murit la 78 de ani, în 2002.

    În 2012, Heineken a devenit liderul producătorilor de bere pe piaţa asiatică, depăşind Asia-Pacific. Astăzi, în acţionariatul Heineken International se află fiica lui Alfred, Charlene de Carvalho – Heineken, femeie de afaceri, care deţine 25% din acţiunile producătorului de bere, al treilea cel mai mare la nivel mondial. Ea este cea mai bogată femeie din Regatul Unit (reşedinţa actuală), cu o avere netă de 12,3 miliarde de dolari, conform Forbes. Charlene Heineken a deţinut şi conducerea companiei, până în 2005, când „cea mai importantă decizie a fost găsirea unui alt CEO”, după cum a declarat ea presei, şi l-a numit pe Jean-François van Boxmeer, care până atunci fusese membru al executivului companiei.

    Heineken a primit mai multe oferte de preluare, cea mai recentă de la SABMiller Plc, lider pe acest segment de piaţă, ofertă care a fost respinsă. Orice potenţială preluare a Heineken ar avea nevoie de aprobarea familiei care a înfiinţat compania. Pe lângă fiica lui Alfred, din „familia Heineken” fac parte şi Michel, soţul acesteia, şi fiul lor Alexander, care a intrat în consiliul director în 2003. „Heineken este primul lucru la care mă gândesc dimineaţa, când mă trezesc, şi ultimul lucru înainte să adorm”, a declarat Alexander, care şi-a propus să ducă mai departe afacerea familiei.
     

  • Producătorul Heineken vede prima scădere a vânzărilor după doi ani

    Aceasta este prima scădere a businessului companiei în ultimii ani şi vine în condiţiile în care piaţa berii a consemnat o majorare în 2017.

    Anul trecut, românii au consumat peste 16 milioane de hectolitri de bere (82 de litri per capita în medie), mai mult cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

    În plus, brandul Heineken a înregistrat vânzări cu peste 10% mai mari în România în 2017, arată cel mai recent raport al companiei-mamă din Olanda. Acesta este al doilea an consecutiv în care compania înregistrează o creştere de peste două cifre cu cel mai cunoscut brand din portofoliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Onno Rombouts, managing director Heineken România

    Are o experienţă de peste două decenii în cadrul companiei, timp în care a deţinut funcţii de conducere în domeniul comercial în ţări din întreaga lume.

    El şi-a început cariera în cadrul Heineken Olanda, unde a ocupat diverse funcţii executive în cadrul companiei Vrumona, divizia de soft drinks, devenind apoi country manager al companiei în Republica Dominicană. În 2002, Rombouts s-a alăturat operaţiunilor companiei din Europa Centrală şi de Est, fiind numit apoi marketing and sales director al filialei din Ungaria, unde a avut un rol cheie în procesul de integrare a fabricii Amstel Ungaria în Brau Union Ungaria.

    În 2006 a fost numit general manager al Surinaamse Brouwerij NV, care a cunoscut o importantă creştere a cotei de piaţă sub conducerea sa. Înainte de sosirea în România, Onno Rombouts a ocupat funcţia de managing director, export and director regional commerce al Heineken Asia Pacific Pte Ltd., în Singapore. Heineken România, al doilea cel mai mare producător local de bere după cifra de afaceri, are în portofoliu branduri precum Ciuc, Bucegi, Silva, Golden Brau, dar şi Gambrinus, Amstel sau Strongbow.

  • Povestea fondatorului unuia dintre cei mai mari producători de bere din lume

    Cu o istorie de circa 150 de ani, bazele grupului Heineken au fost puse de olandezul Gerard Adriaan Heineken, care a cumpărat cel mai mare producător de bere din Amsterdam şi l-a rebranduit după numele său. Cu strategii de producţie, export şi marketing bine puse la punct, Heineken a devenit, în timp, unul dintre marii jucători în producţia berii la nivel global; dar asta pe parcursul a trei generaţii. Heineken international, care vinde peste 170 de mărci în circa 65 de ţări, a încheiat 2015 cu venituri de 20,511 miliarde de euro şi 1,892 de miliarde de euro profit net.

    Gerard Adriaan Heineken, născut în 1841, a fost fiul unui om bogat, Cornelius Heineken, şi al Annei Geertruda Van den Paauw. După moartea tatălui său, Heineken şi-a convins mama să cumpere cea mai mare berărie din Amsterdam, pe care a numit-o Heineken and Co. De Hooiberg a fost fondată în 1592 şi la momentul achiziţiei de către Heineken era cea mai mare dintre cele 69 de berării din Amsterdam şi vecinătate. Pasionat de inovaţie, Heineken a călătorit de-a lungul şi latul Europei pentru a găsi cele mai bune ingrediente pentru berea sa. A găsit în Germania o nouă tehnologie de producţie; a început şi să folosească drojdie de cea mai bună calitate. Cu o creştere rapidă a vânzărilor, berăria din centrul Amsteradmului a devenit prea mică; cu un avânt puternic, Heineken a demarat construcţia unei fabrici mult mai mari, departe de centrul oraşului, care a fost activă până recent, când a fost renovată şi a devenit un spaţiu de birouri. Producătorul de bere a fost una dintre primele companii care şi-a făcut propriul laborator.

    Competiţia începea să crească, iar numărul de fabrici producătoare de bere au depăşit mia; astăzi, în Olanda, mai sunt circa 30 de berării. În 1893, când Gerard Heineken a murit, fabrica sa de bere era una dintre cele mai mari şi cele mai importante din ţara lalelelor. Cu toate acestea, a fost nevoie de mai mult de o generaţie înainte ca Heineken să ajungă recunoscută la nivel mondial. Iar de asta s-a ocupat, în principal, nepotul său, Alfred Henry Freddy Heineken. Când s-a întors de la studii din SUA, în 1941, Freddy a început să lucreze la fabrica de bere a bunicului său, în perioada când aceasta nu mai era deţinută de familia Heineken. Henry Pierre, tatăl lui Freddy, care era alcoolic, a vândut compania, pe care a condus-o, la rândul său, din 1914 până în 1940.

    Când a împlinit 18 ani, Freddy Heineken a pornit de la zero în compania bunicului său, începând de la căratul sacilor de hamei, cu speranţa ca într-o zi Heineken să devină din nou a familiei. Cu  paşi mărunţi, a avansat până la funcţia de şef al biroului reprezentativ din New York, unde s-a axat, în principiu, pe marketing. Ulterior, a cumpărat în secret acţiuni ale companiei la bursă, astfel încât, în 1954, producătorul de bere a revenit în proprietatea familiei. Alfred Heineken a jucat un rol esenţial în extinderea agresivă a companiei la nivel mondial, axându-se pe strategii precum ambalajele ingenioase sau solganurile puternice folosite în reclamele televizate. Heineken a fost prima bere europeană importată de SUA şi, odată cu căderea zidului din Berlin, piaţa est – europeană a devenit o nouă ţintă profitabilă a companiei. Atunci când s-a retras din poziţia sa de conducere din cadrul companiei, în 1989, fabrica de bere era a treia cea mai mare din lume, iar Freddy Heineken unul dintre cei mai mari miliardari ai Olandei. Era pasionat de automobile şi avioane private, dar a fost o persoană discretă; a murit la 78 de ani, în 2002.

    În 2012, Heineken a devenit liderul producătorilor de bere pe piaţa asiatică, depăşind Asia-Pacific. Astăzi, în acţionariatul Heineken International se află fiica lui Alfred, Charlene de Carvalho – Heineken, femeie de afaceri, care deţine 25% din acţiunile producătorului de bere, al treilea cel mai mare la nivel mondial. Ea este cea mai bogată femeie din Regatul Unit (reşedinţa actuală), cu o avere netă de 12,3 miliarde de dolari, conform Forbes. Charlene Heineken a deţinut şi conducerea companiei, până în 2005, când „cea mai importantă decizie a fost găsirea unui alt CEO”, după cum a declarat ea presei, şi l-a numit pe Jean-François van Boxmeer, care până atunci fusese membru al executivului companiei.

    Heineken a primit mai multe oferte de preluare, cea mai recentă de la SABMiller Plc, lider pe acest segment de piaţă, ofertă care a fost respinsă. Orice potenţială preluare a Heineken ar avea nevoie de aprobarea familiei care a înfiinţat compania. Pe lângă fiica lui Alfred, din „familia Heineken” fac parte şi Michel, soţul acesteia, şi fiul lor Alexander, care a intrat în consiliul director în 2003. „Heineken este primul lucru la care mă gândesc dimineaţa, când mă trezesc, şi ultimul lucru înainte să adorm”, a declarat Alexander, care şi-a propus să ducă mai departe afacerea familiei.
     

  • Heineken a lansat o nouă campanie, prin care invită consumatorii să devină City Insiders

    “Care sunt locurile ascunse din oraşul tău? Ai auzit de ceasul care indică ora invers, într-un palat din Bucureşti? Ai vizitat vreodată vechiul cazino din Cluj-Napoca sau ai explorat cea mai scurtă stradă din Constanţa?”, întreabă Heineken.

    Vara aceasta, marca de bere invită consumatorii să devină City Insiders şi să-i încurajeze, la rândul lor, şi pe ceilalţi să descopere oraşul, cu cele mai ascunse locuri ale sale, ca parte a ediţiei de anul acesta a campaniei “Open Your City”.

    “După ce, vara trecută, i-am invitat pe consumatori să descopere secretele oraşului în care trăiesc, prin campania <Cities of the World>, acum facem un pas înainte şi îi încurajăm să-i implice şi pe alţii în aventura urbană şi să se bucure cu adevărat de tot ceea ce are oraşul de oferit”, a spus Andrea Veress, group brand manager premium brands, în cadrul Heineken România.

    Campania “Open Your City” a fost lansată atât pe platforme digitale, cât şi TV. Panouri digitale interactive, unde cei care vor fi City Insiders vor putea încărca informaţii în timp real despre locurile ascunse ale oraşului lor, vor fi amplasate în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Constanţa. În acelaşi timp, conţinutul poate fi încărcat şi accesat pe pagina Facebook oficială a brandului  (http://apps.facebook.com/cities-hnk/) şi pe website-ul Heineken.

    Brandul Heineken, purtând numele familiei fondatoare este disponibil în aproape toate ţările de pe glob şi este, conform reprezentanţilor companiei, cel mai valoros brand internaţional de bere premium din lume.

     

  • Cronică de film: Răpirea dlui. Heineken – ecranizarea dispariţiei din 1983 a magnatului berii şi a şoferului său

    Filmul se bazează pe o poveste adevărată, respectiv încercarea unor răufăcători de mâna a doua de a-l răpi pe Freddie Heineken, magnatul industriei de bere. Cor van Hout, Willem Holleeder, Jan Boelaard, Frans Meijer şi Martin Erkamps l-au răpit pe Heineken şi pe şoferul acestuia în noiembrie 1983 şi au cerut echivalentul a 16 milioane de euro drept răscumpărare.

    Scenariul este bazat pe cartea scrisă de Peter Vries, un anchetator care a relatat evenimentul din punctul de vedere al răpitorilor. Filmul urmează aceeaşi linie, fapt care oferă un anumit grad de suspans de-a lungul celor 95 minute.

    Rolul victimei este jucat cu măiestrie de Anthony Hopkins, un actor care aduce întotdeauna ceva în plus. Hopkins, deşi apare în doar câteva scene, interpretează un rol complex şi o face fără greşeală. Restul distribuţiei include nume precum Sam Worthington („Avatar“, „Duelul titanilor“), Jim Sturgess („21“, „Cloud Atlas“) sau Ryan Kwanten („True Blood“).

    Regia este semnată de Daniel Alfredson, cel care a semnat filmele din trilogia „Millennium“. Pentru publicul larg, această trilogie a devenit cunoscută prin remake-ul american „The Girl with a Dragon Tattoo“, lansat la doar doi ani după ce primul film a ajuns pe marile ecrane din Suedia. Stilul adoptat de Alfredson este unul lent, intenţia fiind de a pune accentul pe interacţiunea dintre personaje. Din păcate, acest lucru nu îi reuşeşte, iar firul acţiunii pare de multe ori întrerupt.

    Unul dintre lucrurile care lipsesc cu desăvârşire este umorul; deşi anumite scene de acţiune ar fi putut tratate cu o mai mare lejeritate, luând în calcul şi lipsa de „experienţă“ a criminalilor de conjunctură, Alfredson preferă să păstreze un ton realist şi chiar sumbru pe durata întregului film.

    Montajul şi sunetul sunt de asemenea puncte slabe ale acestei producţii. Coloana sonoră are rolul de a susţine scenele dramatice sau cele de acţiune, însă realizatorii au trecut cu vederea acest lucru.

    „Răpirea dlui Heineken“ este un alt film aşteptat care a reuşit să dezamăgească. Se încadrează 
într-un tipar din ce în ce mai vizibil: acela al filmelor cu potenţial care nu reuşesc să valorifice atuurile pe care le deţin. În acest caz, punctul forte ar fi trebuit să fie povestea.

    Din punct de vedere cinematografic, 2015 nu pare să fie un an extraordinar. Cele mai importante titluri anunţate pentru acest an aparţin unor francize precum „Avengers“ sau „Star Wars“, cu alte cuvinte producţii de sute de milioane de euro care, foarte probabil, nu vor excela la actorie, scenariu şi regie. Nu sunt aşteptate filme cu adevărat memorabile, aşa cum au fost „Birdman“ sau „The Grand Budapest Hotel“ în 2014.

    Concluzia este că „Răpirea dlui Heineken“ nu este un film de la care să aveţi aşteptări prea mari; singurul lucru care iese în evidenţă este interpretarea lui Anthony Hopkins. Este un film de duminică seară, despre care nu vă veţi mai aminti luni.

    Nota: 6/10

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Lucian Ghinea este noul preşedinte al Asociaţiei Berarii României

    ”Deşi piaţa berii a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de scădere, sperăm ca 2015 să întrunească acele condiţii economice şi fiscale corecte care să conducă la o evoluţie pozitivă a pieţei”, a  declarat Lucian Ghinea, preşedinte al asociaţiei Berarii României.. 

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe. Cu investiţii ce au atins până acum 1,25 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă, 97% din berea consumată de români fiind produsă în ţară.

    „Anul 2014 s-a dovedit a fi unul dificil pentru sectorul berii, Asociaţiei revenindu-i un rol important în iniţierea unor demersuri reprezentative pentru întreaga industrie a berii. Cel mai recent dintre acestea constă în lansarea, în luna decembrie a anului trecut, a petiţiei online Salveaza Berea. Prin intermediul acestei petiţii solicităm Guvernului stabilirea accizei la bere la nivelul minim european, un element important pentru readucerea pieţei berii pe un trend pozitiv”, a spus Constantin Bratu, director general la Asociaţia Berarii României.

    Lucian Ghinea este în prezent director general al Bergenbier SA. Lucrează în cadrul grupului Molson Coors din care face parte Bergenbier de 12 ani, cu o pauză de un an şi jumătate în perioada 2008 – 2009. De-a lungul anilor, a ocupat diverse funcţii în cadrul companiei, cea anterioară poziţiei actuale fiind aceea de financial controller al grupului. Are o experienţă în industria berii din România, dar şi în alte domenii FMCG şi retail din perioada în care a activat în domeniul consultanţei în afaceri.

    În cei zece ani de existenţă, Asociaţia Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, iar membrii săi actuali sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Începând cu 2008 Asociaţia Berarii României a devenit parte a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociaţiile naţionale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 4.000 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Mai mult, Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a peste 2 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii.