Tag: head-office

  • Ce a insemnat integrarea TAROM in SkyTeam pentru businessul Air France KLM

    “Air France a fost sponsorul acestei intrari si si-a asumat
    toate responsabilitatile legate de suportul acordat TAROM, partea
    de logistica, de main politics, ca sa ajunga in SkyTeam cat mai
    repede.” Alexandru Dobrescu vorbeste cu entuziasm despre aderarea
    fratelui mai mic in alianta SkyTeam, caruia i-au acordat, “ca in
    sport”, un sprijin. La aproape un an de la decizie, seful Air
    France-KLM Romania spune ca evenimentul este egal ca importanta
    atat pentru TAROM, cat si pentru Air France-KLM. TAROM opereaza
    doar curse point-to-point, insa acum are vizibilitate pe tot globul
    datorita aliantei din care face parte. Iar oficialii de la Paris au
    fost cei mai mari sustinatori inca dinainte de primirea vestii,
    dupa cum povesteste Dobrescu: “Romania este una dintre putinele
    tari care au fost vizitate de presedintele Air France-KLM Jean
    Ciryl Spinetta. TAROM e una dintre putinele companii careia i-a
    acordat personal atentie”.

    Din punct de vedere comercial, AFKLM nu si-a dorit pana acum sa
    zboare in alte orase din Romania in afara de Bucuresti, pentru ca,
    fiind in negociere cu TAROM, de la bun inceput au gandit o prezenta
    in teritoriul Romaniei prin intermediul companiei de stat. La
    randul lui, operatorul franco-olandez le da pasagerilor din Romania
    oportunitatea de a zbura catre destinatii mai indepartate decat
    huburile din Paris si Amsterdam. Spre exemplu, zborurile code-share
    catre Detroit, Washington sau New York sunt operate in parteneriat
    cu TAROM.

    Un alt avantaj despre care vorbeste Dobrescu este reteaua
    proprie de vanzari: “Punandu-ne numarul de zbor alaturi de cel al
    TAROM, se presupune ca asta va aduce un numar de pasageri in plus
    pentru compania romaneasca, rezervati din reteaua AFKLM”.
    Aranjamentele code-share functioneaza de mai putin de o luna, iar
    rezultatele sunt asteptate de ambele parti. Mai ales ca operatorul
    aerian roman a raportat pierderi de 55 de milioane de euro pentru
    fiecare dintre ultimii doi ani (la o cifra de afaceri de 193 de
    milioane de euro anul trecut).

    “Credeti ca pierderile companiilor care opereaza pe destinatii
    point-to-point sunt mai mici decat ale TAROM? Va asigur ca nu. Dar
    ai aceste vapoare pe calea aerului care se umplu cu pasageri in
    Paris si Amsterdam si care pleaca pe destinatiile lungi. Acolo se
    fac banii.” Practic, prin acest parteneriat, TAROM duce pasagerii
    pana in huburile de la Paris si Amsterdam, iar apoi primeste o
    cota-parte din zborurile catre alte destinatii, de obicei de lung
    curier. Anul trecut Air France – KLM a raportat o crestere a
    numarului de pasageri de 6% pe ambele segmente, ajungand la un
    interval de 300-500.000 de pasageri transportati, potrivit
    calculelor BUSINESS Magazin. Peste 80% dintre pasagerii care se
    imbarca in Romania calatoresc mai departe de Amsterdam, iar in
    cazul Parisului procentul este de 60%. Anterior, in Air France avea
    o medie de 50%, iar in Amsterdam catre 75%. Primele semne
    masurabile vor putea fi vazute insa abia spre jumatatea anului.
    Cota de piata pentru 2010 a AFKLM in Romania a fost de 16%, in
    crestere fata de anul precedent, pentru ca “si conditiile de piata
    au fost mai prielnice”, iar cifra de afaceri a urcat cu 5%.

    Pentru 2011, Dobrescu avea in minte o crestere tot de 5% din
    cauza unor constrangeri legate de capacitate. Avand insa un grad de
    incarcare de 80-85%, oficialii de la centru au alocat o capacitate
    mai mare. Astfel, prognoza de crestere merge acum catre 10%. Pana
    va putea raporta la centru cat business a adus TAROM pentru SkyTeam
    in general si pentru AFKLM in special, Alexandru Dobrescu este
    multumit ca a facut parte din acest proiect: “Integrarea TAROM in
    SkyTeam a fost o scoala buna. Am fost din nou la scoala. Am invatat
    multe, iar interesul meu a fost sa invat lucruri noi. Aria de
    expertiza a unui director de tara poate sa fie limitata, dar faptul
    ca mi s-a oferit posibilitatea de a participa in acest proiect a
    fost ca o recompensa”.