BusinessMagazin

Tag: hartuire

  • Şcoala, „locul de joacă” al agresorilor. Profesorul de sport acuzat de hărţuire, condamnat să-i plătească unei eleve daune de 10.000 de lei

    Un profesor de sport de la un liceu din Paşcani, care în martie 2017 a fost acuzat de o elevă că a hărţuit-o, a fost condamnat definitiv la trei luni de închisoare cu suspendare şi la plata unor daune morale de 10.000 de lei, printr-o sentinţă a Curţii de Apel Iaşi.

    Bărbatul a fost condamnat în primă instanţă de Judecătoria Paşcani, în luna martie 2019, la pedeapsa de 3 luni de închisoare cu suspendare, pentru hărţuire. Tot atunci, magistraţii i-au interzis, printre altele, să profeseze timp de 2 ani, l-au obligat să facă muncă în folosul comunităţii pentru o perioadă de 60 de zile şi să-i plătească elevei sale 20.000 lei cu titlu de daune morale.

    Profesorul a contestat decizia Judecătoriei Paşcani, iar după judecarea apelului la Curtea de Apel Iaşi a fost modificată doar suma pe care trebuie să o plătească.

    „Admite apelul formulat de inculpatul Angheluş Petrică, împotriva sentinţei penale (…), pronunţate de Judecătoria Paşcani (…) pe care o desfiinţează, în parte, în latura civilă. Rejudecând cauza: Reduce de la 20.000 de lei, la 10.000 de lei, suma pe care a fost obligat inculpatul să o plătească părţii civile (..), cu titlu de daune morale”, se arată în decizia Curţii de Apel Iaşi.

    Şi eleva a contestat decizia primei instanţe dar apelul i-a fost respins ca nefondat.

    Ancheta în acest caz a început în martie 2017, după ce după ce o elevă şi-a anunţat diriginta că dascălul a sunat-o şi i-a făcut avansuri, cerându-i o relaţie. Convorbirea a fost înregistrată şi a ajuns la anchetatori.

    Pe acea înregistrare a convorbirii telefonice se aude cum profesorul o invită insistent pe elevă la o cafea, deşi aceasta îi spune că nu stă de vorbă cu necunoscuţi şi încearcă să refuze.

    „Vorbesc foarte serios, nu fac mişto, eu sunt om în toată firea, nu sunt un puţoi de ăsta de 18, 21, 25, 19 ani. Sunt om în toată firea şi am vorbit foarte serios. Îmi eşti dragă şi aş vrea să ne vedem să mergem undeva, să îţi fac un cadou, un pulovăraş, un bănuţ, că tu îmi eşti dragă şi ştiu că şi ţie îţi place viaţa”, ar fi spus profesorul Petrică Angheluş, potrivit înregistrării.

    Întrebat atunci dacă pe înregistrarea de la care a pornit ancheta este vocea sa, profesorul Petrică Angheluş a declarat că „este posibil”, dar că la data convorbirii nu ştia că fata este elevă a şcolii unde predă.

    Nu era prima abatere a cadrului didactic, acesta fiind sancţionat în 2014 pentru abuz.

  • Modul în care o companie românească a decis să se lupte cu riscurile şi pericolele online la care se supun copii

    Motivaţie
    Riscurile şi pericolele online nu pot fi prevenite mereu folosind doar software de securitate. Una dintre problemele identificate recent este hărţuirea online a copiilor, fenomen care nu putea fi contracarat de soluţiile de securitate de pe piaţă. Un studiu realizat de Bitdefender şi agenţia Tribal Worldwide într-o comunitate online de adolescenţi din România a relevat că 80% dintre ei au fost victimele hărţuirii online cel puţin o dată, două treimi nu au povestit nimănui despre incidentul respectiv, 84% au asistat la agresiuni asupra altor colegi şi doar 36% au reacţionat în vreun fel când au văzut alte persoane luate la ţintă, în mare parte din cauza fricii de a nu deveni o ţintă la rândul lor. Platformele pe care au loc cel mai adesea linşaje publice sunt Facebook, Instagram şi Messenger.

    Descrierea proiectului
    Campania #NuTastaUră a plecat de la o realitate în care internetul este un mediu dificil de reglementat, interesul pentru fenomenul hărţuirii online era redus, iar studiile care să documenteze impactul acestui fenomen lipseau cu desăvârşire. Bitdefender şi-a asumat misiunea de a descoperi cât de mult afectează hărţuirea online tinerii şi de a readuce subiectul pe agenda publică, de a concepe programe relevante care să educe, să schimbe mentalităţi şi să stârnească discuţii cu adolescenţi, părinţi şi organizaţii.
    După obţinerea rezultatelor studiului, Bitdefender a demarat campania #NuTastaUră, în parteneriat cu agenţia Tribal Worldwide, cu obiectivul de a găsi cât mai multe cazuri reale despre efectele fenomenului şi de a documenta şi semna o petiţie ce urma să fie trimisă către Facebook pentru lansarea unui buton de reacţie, similar celor de Like, Comment şi Share: butonul antihărţuire.
    Obiectivul Bitdefender a fost să ridice problema direct în atenţia companiei Facebook, locul unde se petrece cel mai adesea fenomenul de cyberbullying. Cum studiul preliminar a relevat că mulţi dintre martori se tem să se implice în conflicte online, lăsând victimele fără orice apărare, un buton de reacţie ar fi fost instrumentul potrivit care să dea voce acestei comunităţi aparent pasive, dar în realitate dornice să se implice.
    Campania desfăşurată pe durata a şase luni a implicat, în afară de studiul realizat în premieră în comuntităţile online de adolescenţi, un portal interactiv în care utilizatorii puteau trăi efectele hărţuirii, semna petiţia şi susţine iniţiativa, dar şi un one-stop-shop format din specialişti în securitate informatică, experţi în reţele de socializare, psihologi şi analişti comportamentali, capabili să traseze recomandări pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenului. Peste 25 de persoane au fost implicate în campanie.
    Principalul grup-ţintă vizat de campanie a fost cel al comunităţii adolescenţilor, tineri care petrec foarte mult timp pe reţelele de socializare, agresori, victime şi martori. Grupul secundar a fost format din părinţi, care de multe ori nu sunt conştienţi de existenţa fenomenului sau nu sunt la curent cu activitatea online a tinerilor.


    Rezultate
    Campania a generat o dezbatere amplă în societate, petiţia fiind semnată de peste 11.000 de persoane. Pagina a fost vizitată de peste 70.000 de tineri, care au putut vedea în format 3D dramatizări ale efectelor fenomenului asupra unei persoane. #NuTastaUră a ajuns la o audienţă formată din peste 7 milioane de persoane prin intermediul mass-media şi de aproape 5 milioane prin intermediul influencerilor implicaţi pro-bono.
    Odată strânse cele 10.000 de semnături ale campaniei, Bitdefender a semnalat nevoia implementării butonului la Facebook şi a oferit toate detaliile reprezentanţilor reţelei de socializare. În acelaşi timp compania continuă demersurile dezvoltând un produs inovator de detectare a situaţiilor de cyberbullying şi a prădătorilor, o inovaţie în industrie: modulul antihărţuire din soluţia de control parental, lansat în Statele Unite ale Americii şi Canada în iarna acestui an.
    Campania #NuTastaUră a reuşit, prin componentele sale, să promoveze pe agenda publică un subiect care nu părea important în trecut, iar acest lucru i-a şi îndemnat pe oameni să se alăture campaniei prin semnătură sau distribuirea mesajului campaniei în orice mediu. Indiferent de răspunsul de la Facebook, adolescenţii ţintiţi de mesaje au devenit conştienţi de existenţa acestui fenomen şi ştiu cum să îl identifice atunci când se întâmplă, cu sau fără un buton de reacţie. Deşi problema este departe de a fi rezolvată, hărţuirea online a fost pusă pentru prima dată în dezbatere publică, cu toate consecinţele devastatoare pe care le aduce victimelor: depresie, umilinţă, izolare socială, discriminare, petrecute la o vârstă la care tinerii sunt fragili şi lipsiţi de orice apărare.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    591,8 mil. lei

    Număr de angajaţi
    1.650

    valoarea investiţiei
    > 50.000 euro

  • Sondaj BestJobs: Peste patru din zece angajaţi români s-au simţit hărţuiţi sexual la locul de muncă

    Majoritatea celor care spun că s-au simţit hărţuiţi sexual la job sunt femei (86%), iar 56% susţin că au trecut printr-o astfel de situaţie de cel puţin trei ori, în timp ce aproximativ 12% spun că li se întâmplă constant. Deşi cazurile de hărţuire sexuală sunt rareori raportate – numai 21,2% spun că s-au îndreptat către colegi sau superiori, iar alţi 20% au preferat să ascundă şi să suporte situaţia – trei din cinci victime spun că au avut o confruntare directă cu persoana vinovată. Ca urmare, pentru aproape patru din zece persoane situaţia a încetat, însă mai mult de trei din zece susţin că, din contră, confruntarea a agravat lucrurile, în timp ce pentru restul nu a adus nicio schimbare. Aproape 59% dintre cei hărţuiţi sexual de cineva din echipă au ales să părăsească locul de muncă.

    O posibilă explicaţie ar fi că, în jumătate din cazuri, responsabil de hărţuire a fost chiar managerul sau superiorul direct, iar pentru 34,5% dintre respondenţii care au răspuns afirmativ, comportamentul neadecvat a venit din partea unui director din conducerea executivă a companiei. Totodată, angajaţii s-au simţit hărţuiţi de către un coleg aflat pe o poziţie similară în companie (38,3% dintre respondenţii care au răspuns afirmativ), de către un client (16%) sau un furnizor (5%).

    Pentru jumătate dintre cei care nu au raportat incidentul/incidentele, argumentul principal pentru a decide să ascundă situaţia a fost că nu aveau dovezi, fiind vorba de cuvântul lor împotriva cuvântului celuilalt, în timp ce o treime dintre ei nu doreau să fie percepuţi ca angajaţi-problemă, restul de 17% temându-se să nu îşi piardă jobul.

    Cei care au ales să raporteze totuşi incidentul au reclamat situaţia superiorului lor direct, şefului direct al agresorului, departamentului de HR sau departamentului legal. În schimb, mulţi dintre cei care au decis să facă problema cunoscută la nivelul companiei au suportat consecinţe: fie au fost ocoliţi de colegi (28,5%), au fost certaţi de şefi (12%) sau chiar au fost daţi afară din companie (14,2%). Doar una din cinci persoane a primit susţinere atât din partea colegilor, cât şi a şefilor. În 38% dintre situaţii, hărţuirea a încetat după ce cazul a fost reclamat, însă vinovatul şi-a păstrat jobul în companie. Doar în 5% dintre cazuri hărţuitorul a fost dat afară.

     

  • Soluţii bazate pe inteligenţă artificială care previn hărţuirea minorilor atunci când sunt pe internet

    Elementul de  noutate:

    În comparaţie cu soluţiile de securitate existente pe piaţă, noul modul de control parental permite atât detectarea prădătorilor online, cât şi a hărţuirii pe internet.
    Modulul identifică agresorii sexuali prin depistarea atacurilor transmise în scris prin servicii de mesagerie online şi a solicitărilor sau schimburilor de fotografii cu conţinut nepotrivit. Mai mult, modulul îi semnalează părintelui atât conversaţii în care copilul este forţat să aibă un comportament nepotrivit, cât şi cereri de întâlnire în afara locuinţei sau de aflare a adresei de acasă venite din partea unor străini. Orice încercare de a obţine numere de carduri, adrese, date personale sau parole va declanşa, de asemenea, o alertă către părinte. Componenta antihărţuire este capabilă să detecteze comportamentul sau limbajul ostil – iniţiat de către copil sau îndreptat înspre el – menit să rănească emoţional o persoană, când agresiunea are loc în mod repetat şi creează un dezechilibru de putere între cele două părţi.
    Modulul monitorizează constant mesajele şi fotografiile trimise pe platforme precum WhatsApp, Facebook Messenger şi Instagram, dar şi pe alte aplicaţii populare.
    Părintele primeşte prin e-mail, zilnic, săptămânal sau lunar, un raport cu activitatea online a copilului, unde i se semnalează activităţile cu un grad crescut de risc şi potenţial periculoase.

    Descrierea inovaţiei:

    Studiile Bitdefender arată că doi din trei adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet cel puţin o dată în ultimul an, jumătate au persoane necunoscute în lista de prieteni, iar unuia din douăzeci i s-au solicitat fotografii cu conţinut sexual. Inovaţia a pornit de la o nevoie reală a persoanelor care au iniţiat proiectul, părinţi fiind, după ce au sesizat potenţialele pericole la care se expun copiii. Ca urmare a rezultatelor unor studii de piaţă pentru testarea obiceiurilor de consum şi verificarea comportamentului online, care au inclus copii şi părinţi, specialiştii de la Bitdefender au explorat apoi principalele semne ale hărţuirii, având discuţii cu echipe de psihologi. Ei au validat informaţiile cu echipele tehnice ca să vadă în ce măsură există posibilitatea tehnologică de a fi implementate într-un produs software. Întreg procesul a durat aproximativ un an şi jumătate şi a înglobat expertiza a circa 20 de angajaţi din domenii precum dezvoltare, testare, machine learning, analiză comportamentală, management şi marketing de produs. Bugetul total alocat dezvoltării acestei inovaţii până la faza de produs a fost de peste 2 milioane de euro.
    Lansat în luna octombrie 2018, modulul antihărţuire din soluţia Bitdefender pentru control parental este disponibil pentru toţi utilizatorii de Bitdefender BOX din ţările vorbitoare de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Canada) şi va fi inclus în viitor, ca pachet opţional, şi în soluţiile Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul antihărţuire din soluţia de control parental, dezvoltat integral de cercetători din România, răspunde unor nevoi fundamentale ale părinţilor: să ştie că ai lor copii sunt în siguranţă, că nu ajung accidental pe site-uri cu conţinut nepotrivit, că nu petrec prea mult timp pe dispozitive, că nu sunt hărţuiţi sau se regăsesc în situaţii conflictuale când navighează pe internet şi, totodată, că nu pun în pericol integritatea locuinţei şi a celorlalţi membri ai familiei.
    După prima lună de la lansare, unu din şase utilizatori de Bitdefender BOX din Statele Unite ale Americii şi Canada foloseşte soluţia de control parental care include noul modul antihărţuire, timp în care algoritmii au analizat mii de conversaţii cu potenţial de risc. Instrumentul urmăreşte să consolideze relaţia părinte-copil şi nu se vrea a fi un instrument de invadare a vieţii personale a minorului. Astfel, părintele nu are acces la conţinutul conversaţiilor, iar alertele pe care le primeşte ar trebui să îi apropie şi să îi facă să discute despre subiectul respectiv. Mesajele primite de părinte sunt însoţite şi de recomandări ale unor psihologi, specifice fiecărei situaţii semnalate.

  • Hărţuirea psihologică sau sexuală a devenit contravenţie, amenzile ajung până la 10.000 de lei

    „Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat”, prevede un nou articol introdus în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, act normativ publicat, luni, în Monitorul Oficial.

    Încălcarea interdicţiilor privind hărţuirea, hărţuirea sexuală sau hărţuirea psihologică „constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune”, mai prevede actul normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • CTP a fost AMENDAT după ce a spus că Dăncilă are părul ca o maimuţă. Vezi ce sumă trebuie să plătească

    Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis, miercuri, amendarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu cu 1.000 de lei pentru că a asociat-o pe Viorica Dăncilă, într-o emisiune la Digi24, cu un pavian cu mantie. Moderatorul, Cosmin Prelipceanu, va primi aceeaşi amendă din cauza lipsei de reacţie
     
    “Asocierea creată de către domnul Cristian Tudor Popescu, la emisiunea Jurnalul de seară din data de 16.01.2018, pe postul de televiziune Digi 24, între doamna Viorica Dăncilă şi pavianul cu mantie, reprezintă hărţuire şi încalcă dreptul la demnitate, conform art. 2, alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comportamentul moderatorului emisiunii, Cosmin Prelipceanu, precum şi lipsa de reacţie a acestuia, reprezintă discriminare conform art. 2 alin 4 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Faptele celor 2 jurnalişti exced libertăţii de exprimare în conformitate cu legislaţia din România şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, transmite Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), printr-un comunicat de presă.

    Colegiul director a decis, în unanimitate, aplicarea unei amenzi de câte 1.000 de lei pentru fiecare reclamat.

    De asemenea, potrivit sursei citate,”reclamaţii vor prezenta rezumatul hotărârii în speţă în cadrul aceleiaşi emisiuni, cu începere de la ora 21.00″.

  • Cate Blanchett este preşedintele juriului Festivalului de la Cannes 2018

    “Un preşedinte dedicat” este ceea ce au promis organizatorii festivalului când au ales-o pe Cate Blanchett, actriţă recompensată cu două premii Oscar, dar şi o figură a mişcării împotriva hărţuirii sexuale.

    Cate Blanchett este a 12-a femeie aleasă preşedinte al juriului de pe Croazetă, la patru ani după regizoarea neozeelandeză Jane Campion. În vârstă de 48 de ani, ea îi succede regizorului spaniol Pedro Almodovar, preşedinte al juriului în 2017, când premiul Palme d’Or i-a fost decernat suedezului Ruben Ostlund, pentru filmul “Pătratul/ The Square”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un parlamentar român vrea o lege mai aspră pentru hărţuirea sexuală, după campania #metoo. Opt din zece românce nu se simt în siguranţă când merg noaptea pe stradă

    „Hărţuirea în spaţiile publice afectează un număr foarte mare de fete şi femei din România. Un semnal de alarmă privind amploarea acestui fenomen a fost dat recent de campania #metoo, la care au aderat inclusiv persoane publice şi politiciene. Opt din zece românce spun că nu se simt în siguranţă când merg pe stradă noaptea, iar patru din zece nu se simt în siguranţă nici în timpul zilei. Şapte din zece femei din România nu se aşteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărţuite pe stradă”, precizează Bîzgan, într-un comunicat de presă.

    În prezent, nu există în România o prevedere care să sanţioneze hărţuirea în spaţiile publice, în ciuda solicitărilor repetate atât din partea societăţii civile, cât şi a directivelor europene, mai spune deputatul.

    „Mai mult, nu există alt cadru sancţionator pentru hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică decât cel din Codul Penal, în care definirile restrictive se aplică doar relaţiilor de muncă”, susţine iniţiatorul în documentul citat.

    Potrivit expunerii de motive a proiectului, sancţionarea contravenţională nu va înlătura eventualul caracter penal al faptelor.

    „Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat. Săvârşirea în public de acte de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, constituie circumstanţă agravantă”, potrivit textului normativ.

    Dacă faptele nu constituie infracţiuni, acestea vor fi sancţionate cu amendă contravenţională de la 3.000 de lei la 100.000 lei.

    Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor avea competenţa de a constata contravenţiile privind faptele de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât şi în privat, se arată în textul legislativ.

    Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost semnată de 75 de parlamentari din toate formaţiunile politice.

     

  • Opinie Anca Zegrean, senior associate în cadrul firmei de avocatură Biriş Goran: Probleme vechi, circumstanţe noi

    În anul 2000, Consiliul European făcea publice rezultatele unui studiu asupra amplitudinii fenomenelor de bullying şi de mobbing la locul de muncă, pe teritoriul comunitar. Cifrele erau îngrijorătoare: peste 9% dintre europeni fuseseră victimele unor acţiuni de bullying sau de mobbing în ultimele 12 luni, iar pierderile generate de consecinţele acestora erau estimate în zona a 20 miliarde de euro.

    Deşi în majoritatea statelor membre legislaţia muncii, coroborată cu prevederile constituţionale asupra drepturilor individuale, precum şi cu ceva mai recent introdusa legislaţie care combate hărţuirea sau discriminarea, ar trebui să acopere şi problematica bullyingului sau a mobbingului, din anul 2000 a început să se contureze ideea clară a necesităţii unei definiri şi individualizări a acestui tip de problematică.

    De unde această necesitate? După părerea mea, problematica hărţuirii psihologice (care subsumează bullyingul şi mobbingul) este nuanţată şi nu poate fi identificată, prevenită şi combătută prin aceleaşi mijloace ca şi celelalte tipuri de hărţuire sau discriminare.

    Şi asta ne duce la însăşi definirea bullyingului, aşa cum apare în majoritatea documentelor Comisiei Europene: ”un comportament repetitiv şi nerezonabil îndreptat împotriva unui angajat sau unui grup de angajaţi, cu efectul de a crea un risc la adresa sănătăţii şi siguranţei acestuia/acestora“. Comportamentul nerezonabil are ca scop umilirea, victimizarea, subminarea demnităţii şi autorităţii personale şi profesionale şi poate merge până la a deveni ameninţător la adresa individului. Riscurile pe care le creează acest tip de comportament nu se referă numai la sănătatea fizică a persoanei – de unde şi denumirea alternativă de hărţuire psihologică – ci includ sănătatea mentală şi psihologică a individului supus unui astfel de tratament.

    La rândul său, mobbingul este definit că acea situaţie în care un grup de salariaţi se coalizează împotriva unui individ din colectivul de salariaţi, pe care îl izolează şi pe care în mod constat îl umilesc, ridiculizează, critică. Se poate defini şi drept activitatea de bullying exercitată de un grup de salariaţi asupra unui coleg. Mobbingul ca formă a hărţuirii este favorizat în primul rând de atitudinea pasivă a conducerii şi de o politică de personal ineficientă. Din nefericire, în foarte multe cazuri pe care le-am instrumentat, chiar personalul implicat în management este fie iniţiatorul (prin incitarea subalternilor), fie unul dintre participanţii direcţi şi activi la activităţile de mobbing.

    Angajatorii nu sunt responsabili doar pentru aspectul fizic al condiţiilor de muncă pe care le oferă angajaţilor, ci şi pentru sănătatea mentală şi demnitatea acestora din urmă. Modul în care angajaţii interacţionează între ei, dar şi cu managementul companiei, ca de altfel şi atmosfera în genere de la locul de muncă, sunt la fel de importante ca şi asigurarea bazei tehnico-materiale şi a cadrului ocupaţional sănătos şi sigur impuse deja prin legile existente.

    Un alt motiv pentru care există necesitatea unei reglementări individualizate a fenomenelor de bullying şi de mobbing este acela că, după identificarea comportamentelor respective, legea ar trebui să ofere:

    • O definire cât mai aproape de exhaustiv a fenomenelor de bullying şi mobbing;

    • Obligativitatea angajatorului de a preveni, media şi pedepsi actele de bullying şi mobbing – de la introducerea politicilor interne în acest sens la adoptarea de clauze în contractul colectiv de muncă sau cel puţin în regulamentul intern, care să reflecte alinierea la principiile antihărţuire şi nediscriminării, sesiuni de informare în beneficiul angajaţilor, dedicarea unei structuri sau a unei persoane responsabile cu aplicarea politicilor interne adoptate în acest sens.

    • Stabilirea căilor de urmat în justiţie atunci când conflictul nu îşi găseşte o soluţie satisfăcătoare pe calea discuţiilor directe purtate între angajator şi angajat.

  • Cluj: Anchetă a Poliţiei, după ce un instructor de dans ar fi hărţuit sexual patru tinere

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Simona Vîrci, patru tinere cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani au depus plângeri penale pe numele instructorului de dansuri, în acest caz fiind începută cercetarea penală pentru ultraj contra bunelor moravuri.

    Contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX, instructorul de dansuri populare al Ansamblului “Someşul” din Apahida, Ioan Moldovan, a spus că ştie de plângerile penale, dar preferă să nu comenteze.

    “Prefer să nu comentez, deocamdată, pe marginea acestui subiect”, a spus Ioan Moldovan.

    La rândul său, primarul comunei Apahida, Grigore Fati, în subordinea căruia se află Ansamblul “Someşul”, spune că a dispus o cercetare administrativă şi l-a suspendat din funcţia de instructor pe Ioan Moldovan.

    “Instructorul este acuzat de hărţuire sexuală de patru fete, care sunt înscrise în ansamblu. Părinţii lor au venit la mine şi mi-au spus să iau măsuri împotriva instructorului, că le-a pipăit pe fete, a încercat să le sărute cu forţa, iar astfel de gesturi s-au întâmplat de mai multe ori. Eu le-am spus părinţilor că nu am ce face şi că asta e treaba poliţiei. Printre fete sunt şi minore, au vârste între 16 şi 21 de ani. Ele au depus plângere, iar eu am dispus o cercetare administrativă la ansamblu, apoi am depus, la rândul meu, o plângere la poliţie”, a declarat Grigore Fati corespondentului MEDIAFAX.

    Primarul a mai spus că până la finalizarea cercetărilor Ioan Moldovan nu mai poate lucra ca instructor de dans.