BusinessMagazin

Tag: harti

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Americanii au vrut să BOMBARDEZE România. Documentul secret conţine detalii şocante

    Hărţile se bazează pe documente desecretizate recent.

    Specialiştii din cadrul Future of Life Institute (Cambridge, SUA), împreună cu istoricul Alex Wellerstein, au creat o serie de hărţi interactive, în care sunt estimate efectele catastrofale ale exploziilor bombelor atomice pe care armata americană le avea în dotare.
     
    Datele provin din Arhivele Naţionale de Securitate ale Statelor Unite. Şi România era în vizorul americanilor!
     

  • 10 locuri secrete de vizitat în Bucureşti. Indiferent că eşti turist sau bucureştean, locurile merită vizitate

    Aşa că, te provocăm să lăşi de-o parte harta şi să descoperiţi cele 10 locuri secrete din Bucureşti. Potrivit One.ro, majoritatea locurilor prezentate sunt gratuite!
    Strada Xenofon-singura stradă în trepte. Această stradă a fost construită în urmă cu 220 de ani şi are un design unic, deoarece este construită în trepte. Are 100 de trepte şi este un exemplu pentru arta modernă a străzii. În fiecare an, treptele sunt repictate, iar acestea includ diferite teme ale Bucureştiului, precum monumente faimoase proiectate în forma unei cascade.

    Castelul lui Vlad Ţepeş. Este localizat în mijlocul oraşului iar clădirea reprezintă o replică a Fortăreţei din Poenari care a fost deţinută de Vlad Ţepeş, cunoscut şi sub numele de Dracula. Construcţia are peste 100 de ani, iar pe vremea Regelui Carol I, castelul era folosit pentru a deţine un rezervor de apă.

    Casa Melik. Construită în anul 1750, casa este una dintre cele mai vechi clădiri private din Bucureşti. Locuinţa dispunde de un design cu elemente tradiţionale precum o pivniţă înaltă, verandă acoperită cu geam etc. În ziua de astăzi, casa găzduieşte Muzeul Theodor Pallady şi poate fi vizitat de miercuri până duminică.

    Staţia de metrou Politehnica. Staţia de metrou oferă un peisaj unic cu fosile preistorice care datează de mai bine de 65 de milioane de ani. Greu de crezut, nu? Construcţia staţiei a început în 1983, iar plăcile care au fost folosite au fost extrase din Munţii Apuseni, o zonă care a fost total acoperită de apă în perioada cretacică. Toate fosilele aparţin unor creaturi marine precum melci de mare, corali, scoici şi sunt perfect vizibile în staţia de metrou.

    Pasajul Macca Vilacrosse.  Acest pasaj spectaculos acoperit de geamuri în nuanţe de galben a fost construit în 1891 în timpul celei mai prospere perioade din Bucureşti- la Belle Époque (Epoca Frumoasă). Pasajul reaminteşte de stilul boem şi a fost construit pentru a încuraja comerţul la nivel de stradă. Cu alte cuvinte, a fost primul mall din Bucureşti. În ziua de astăzi, pasajul găzduieşte o varietate de baruri şi restaurante.

    Cititi continuarea pe www.medaifax.ro

  • 10 locuri secrete de vizitat în Bucureşti. Indiferent că eşti turist sau bucureştean, locurile merită vizitate

    Aşa că, te provocăm să lăşi de-o parte harta şi să descoperiţi cele 10 locuri secrete din Bucureşti. Potrivit One.ro, majoritatea locurilor prezentate sunt gratuite!
    Strada Xenofon-singura stradă în trepte. Această stradă a fost construită în urmă cu 220 de ani şi are un design unic, deoarece este construită în trepte. Are 100 de trepte şi este un exemplu pentru arta modernă a străzii. În fiecare an, treptele sunt repictate, iar acestea includ diferite teme ale Bucureştiului, precum monumente faimoase proiectate în forma unei cascade.

    Castelul lui Vlad Ţepeş. Este localizat în mijlocul oraşului iar clădirea reprezintă o replică a Fortăreţei din Poenari care a fost deţinută de Vlad Ţepeş, cunoscut şi sub numele de Dracula. Construcţia are peste 100 de ani, iar pe vremea Regelui Carol I, castelul era folosit pentru a deţine un rezervor de apă.

    Casa Melik. Construită în anul 1750, casa este una dintre cele mai vechi clădiri private din Bucureşti. Locuinţa dispunde de un design cu elemente tradiţionale precum o pivniţă înaltă, verandă acoperită cu geam etc. În ziua de astăzi, casa găzduieşte Muzeul Theodor Pallady şi poate fi vizitat de miercuri până duminică.

    Staţia de metrou Politehnica. Staţia de metrou oferă un peisaj unic cu fosile preistorice care datează de mai bine de 65 de milioane de ani. Greu de crezut, nu? Construcţia staţiei a început în 1983, iar plăcile care au fost folosite au fost extrase din Munţii Apuseni, o zonă care a fost total acoperită de apă în perioada cretacică. Toate fosilele aparţin unor creaturi marine precum melci de mare, corali, scoici şi sunt perfect vizibile în staţia de metrou.

    Pasajul Macca Vilacrosse.  Acest pasaj spectaculos acoperit de geamuri în nuanţe de galben a fost construit în 1891 în timpul celei mai prospere perioade din Bucureşti- la Belle Époque (Epoca Frumoasă). Pasajul reaminteşte de stilul boem şi a fost construit pentru a încuraja comerţul la nivel de stradă. Cu alte cuvinte, a fost primul mall din Bucureşti. În ziua de astăzi, pasajul găzduieşte o varietate de baruri şi restaurante.

    Cititi continuarea pe www.medaifax.ro

  • Diorama turismului

    În ciuda tehnologiei care uşurează orientarea printr-un oraş, hărţile tipărite mai sunt încă utile, după cum o arată expoziţia unui fotograf japonez, Sohei Nishino, scrie LA Times. Acesta a creat o serie de colaje intitulate ”Diorama Maps“ (hărţi-diorame) – hărţi ale unor oraşe, care prezintă nu numai dispunerea în teren a diferitelor puncte de interes, ci îi arată privitorului imagini de la nivelul străzilor, ajutându-l să-şi dea seama cum ar fi să se plimbe pe acolo.

    După ce alege un oraş, Nishino se plimbă timp de trei luni prin el fotografiind alb-negru clădiri şi oameni, artistul preferând să se caţăre pe acoperişuri sau la etajele de sus ale clădirilor pentru a obţine cele mai bune imagini. |ntors în studio, realizează un colaj, după care tipăreşte o copie a acestuia, care-i împărtăşeşte privitorului experienţa fotografului în oraşul respectiv.

  • Incredibil! Hărţile actuale nu mai pot indica locaţia exactă a continentului. Ce se întâmplă cu el

    Pentru a rezolva această problemă, guvernul a anunţat modificări.

    Întregul continent australian s-a deplasat cu 1,5 metri în ultimi 22 de ani, depăşind coordonatele de pe hărţile actuale.

    Toată mişcare va crea tensiune care în final va fi eliberată sub forma unor cutremure, dar consecinţele imediate sunt reflectate de schimbarea poziţiei continentului australian, în fiecare an fiind tot mai aproape de Ecuator.

    În acest moment, hărţile digitale cunosc poziţia ţării bazându-se pe coordonatele oferite de guvern.

    Vezi aici ce se întâmplă cu continentul australian!

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015