BusinessMagazin

Tag: Harta salariilor

  • Radiografia salariilor pe judeţe şi polii de creştere în ultimul deceniu. Harta salariilor se rescrie: Timişul a depăşit cu mult Clujul şi este aproape de a detrona Bucureştiul

    ♦ În noiembrie 2015, un angajat din Timiş câştiga 2.200 de lei, iar în noiembrie 2024 salariul lui ajunsese la peste 6.600 de lei net ♦ În ultimul an, salariile din Timiş au crescut cu circa 1.000 de lei net ♦ Clujul este pe locul al treilea în clasamentul salariilor, cu venituri lunare mai mici cu 400 de lei faţă de cele din Timiş ♦ „Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim şi de compensarea inflaţiei, unele judeţe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competenţe al forţei de muncă. Judeţe cu centre urbane puternice, precum Timiş, Cluj, mai recent şi Iaşi, cât şi zona Bucureşti/Ilfov au crescut exponenţial în ultimii ani.“ 

    Judeţul Timiş este foarte aproape de a deveni liderul clasamentului judeţelor cu cele mai mari salarii din România, după ce a depăşit Clujul şi este la foarte mică distanţă de Capitală, arată datele de la INS analizate de Ziarul Financiar. 

    Astfel, Bucureştiul rămâne lider, cu un salariu mediu net de 6.690 de lei, dar din urmă vine puternic Timiş, cu o medie salarială de 6.649 de lei net pe lună în noiembrie 2024. Clujul este pe poziţia a treia în clasamentul judeţelor, la o diferenţă considerabilă de primele două clasate, cu un salariu mediu net de 6.245 de lei net în noiembrie 2024. 

    De altfel, de la an la an, salariul mediu net din Timiş a crescut cu aproape 1.000 de lei net, de la 5678 de lei în noiembrie 2023 la 6.649 de lei în noiembrie 2024. În ultimii 10 ani, creşterea salariului mediu din acest judeţ a fost de circa 4.450 de lei. Timişoara este un important centru industrial şi tehnologic, cu numeroase investiţii străine, în special în sectoarele automotive şi IT care au continuat să atragă investiţii şi să se dezvolte. 

    „Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim şi de compensarea inflaţiei, unele judeţe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competenţe al forţei de muncă. Sunt beneficiarele tranziţiei economiei către sectorul serviciilor. Astfel, judeţe cu centre urbane puternice, precum Timiş, Cluj, mai recent şi Iaşi, dar şi zona Bucureşti/Ilfov au crescut exponenţial în ultimii ani“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane. 

    Dezvoltarea sectorului IT şi de tehnologie şi a centrelor de servicii, domenii care angajează persoane înalt calificate, cu studii superioare, şi creşterea ponderii acestor domenii în structura economică judeţeană a adus o accelerare masivă a veniturilor locuitorilor, crede ea. 

    Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România, spune şi el că, de obicei, judeţele cu centre economice importante, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov, au înregistrat o creştere mai accentuată a salariilor, în principal datorită atragerii unor investiţii semnificative şi a dezvoltării unor sectoare economice competitive. 

    „Dinamicile mai mari de creştere se observă adesea în judeţele care beneficiază de investiţii străine şi de dezvoltarea infrastructurii. Este important de menţionat faptul că dezvoltarea economică a fiecărui judeţ influenţează  evoluţia salariilor“, a spus el pentru ZF. 

    Dacă ne uităm pe evoluţia din ultimii 10 ani, vedem că salariul mediu net în România a ajuns la 5.388 de lei în noiembrie 2024, în creştere cu 180,9% faţă de aceeaşi lună din 2015, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar. 

    Cea mai mare creştere procentuală a salariului mediu net fost înregistrată în judeţul Ialomiţa, unde salariul mediu net a crescut cu 234,7%, de la 1.433 de lei în 2015 la 4.796 de lei în 2024. Alte judeţe unde salariile au crescut puternic sunt Neamţ (plus 230,9%) şi Bacău (plus 229,6%), judeţe în care salariile s-au triplat în ultimul deceniu. 

    „Factorii comuni pentru întreaga economie sunt în principal creşterea economică accelerată, dar şi politica salariului minim, dat fiind că o treime dintre salariaţi primesc salariul minim pe economie. După pandemie, notăm şi eforturile angajatorilor de a compensa puseul inflaţionist. Pe de altă parte, competiţia dintre angajatori şi penuria de forţă de muncă au determinat companiile să pluseze la pachetele de compensaţii şi beneficii“, susţine Raluca Pârvu.  

    La polul opus, în ultimul deceniu, judeţele cu cele mai mici ritmuri de creştere au fost Ilfov (plus 140%), Vâlcea (plus 155%) şi Gorj (plus 160,5%), unde avansul salarial a fost sub media naţională. Ilfov, deşi a înregistrat o creştere relativ mai modestă, rămâne unul dintre judeţele cu cele mai mari salarii (5.326 de lei), beneficiind de proximitatea faţă de Capitală şi de dezvoltarea rapidă a unor sectoare ale economiei, printre care şi logistica. 

    Dacă în 2015 diferenţele salariale între judeţe erau mai puţin pronunţate, acum decalajele au devenit mai evidente. Spre exemplu, în 2015, salariul mediu net din Bucureşti era cu 1.108 lei mai mare decât cel din Bacău. În 2024, diferenţa este de 1.717 lei. De asemenea, între cel mai mare salariu mediu net, cel din Bucureşti, şi cel mai mic, cel din Harghita, este o diferenţă de aproape 2.700 de lei în prezent. 

    Astfel, deşi salariile au crescut semnificativ în toate judeţele, centrele economice mari – Bucureşti, Timiş, Cluj – continuă să atragă cele mai mari venituri, în timp ce judeţele mai puţin dezvoltate economic încă au dificultăţi în recuperarea decalajului.

    Pentru anul 2025, prognozele de evoluţie a salariilor sunt de creşteri modeste, însă ele încă există.

    „Tendinţa de creştere va continua şi în 2025, pe măsură ce piaţa muncii se maturizează şi se adaptează noilor realităţi economice. Sunt mai mulţi factori esenţiali care au contribuit la creşterea puternică a salariilor în ultimul deceniu şi fac referire la trei factori importanţi: evoluţia pieţei muncii şi deficitul de personal calificat, dezvoltarea investiţiilor străine prin companiile internaţionale şi nu în ultimul rând la creşterea salariului minim pe economie garantat în plată şi politicile guvernamentale unde atât ajustările periodice ale salariului minim, cât şi facilităţile fiscale pentru industrii precum IT-ul, sectorul de construcţii, industria alimentară“, a mai spus Cătălin Ciupag.

  • Harta salariilor din IT. Ce salarii primesc programatorii în fiecare judeţ din România. Surpriză uriaşă pe primul loc

    ♦ Un angajat din IT&C din Cluj a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în 2020 ♦ În Bucureşti, unde lucrează de patru ori mai mulţi IT-işti decât în Cluj, salariul mediu în IT&C este de 7.000 de lei net.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C din Cluj, judeţ care concentrează peste 22.000 de specialişti în acest domeniu, au ajuns la o medie de peste 7.700 de lei net în anul 2020, în creştere cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior. În Bucureşti, unde lucrează jumătate din forţa de muncă totală din IT&C (aproape 100.000 de persoane), salariul mediu a fost de 7.000 de lei net în 2020, cu 9% mai scăzut decât în Cluj, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Angajaţii din IT din Cluj sunt mai bine plătiţi din mai multe motive. În primul rând, ţine de disponibilitatea de resurse, pentru că numărul de specialişti IT din Cluj e mai mic decât în Capitală. În al doilea rând, costul vieţii din Cluj este cel mai ridicat din ţară, iar pentru a fi atractivi pentru candidaţi, angajatorii trebuie să ia în calcul acest aspect. De asemenea, în Cluj avem o abundenţă de proiecte, ultimii doi ani au fost foarte intenşi pentru industria de IT, toată lumea s-a îndreptat spre digitalizare şi de nevoie, în contextul pandemic”, a explicat Andrei Kelemen, CEO al Cluj IT Cluster, organizaţie care reuneşte 74 de companii care au împreună circa 5.500 de angajaţi.

    Anul 2020 a marcat cel de-al cincilea an consecutiv în care angajaţii din IT&C sunt mai bine plătiţi în Cluj decât în Bucureşti, arată datele INS.

    În 2014, un angajat din IT&C din Cluj câştiga, în medie, 3.600 de lei net pe lună, cu 7% mai puţin decât un angajat din Bucureşti.

    După Cluj şi Bucureşti, în topul judeţelor cu cele mai mari salarii medii din sectorul IT&C se află Timiş (cu un salariu mediu de 6.900 de lei net în 2020), Ilfov (aproape 6.000 de lei net), Iaşi (peste 5.700 de lei net) şi Braşov (peste 5.600 de lei net). La polul opus, cu salarii cuprinse între 2.200 şi 2.500 de lei net în IT&C se află judeţele din care lipsesc investiţiile în acest sector: Harghita, Hunedoara, Vâlcea, Alba, Neamţ.

    În 2020, salariul mediu în sectorul IT&C a fost de circa 6.200 de lei net pe lună, dublu faţă de nivelul salariului mediu pe economie. O analiză ZF arată că şi politicile de salarizare ale companiilor din IT sunt diferite, iar salariile sunt mult mai mari în unele organizaţii. Spre exemplu, salariul mediu în companiile IT Adswizz, Systematic Development Center şi Adobe au variat între 13.000 şi 15.500 de lei net pe lună în 2020, fiind cele mai mari din acest sector.

    IT-iştii sunt „răsfăţaţii“ pieţei muncii din ultimii ani, având în vedere că au cele mai mari salarii din economie, pachetele de beneficii sunt foarte generoase (unii primesc acţiuni în companie, alţii primesc bonusuri de bun venit etc.), iar competiţia pe aceiaşi candidaţi este foarte mare. În acelaşi timp, deficitul de profesori de informatică împiedică o creştere mai accelerată a angajaţilor din acest sector, astfel că facultăţile nu pot livra anual mai mult de 7.000 – 8.000 de absolvenţi de IT pe an, deşi cererea din piaţă este dublă.

    Peste 200.000 de angajaţi lucrau în domeniul IT&C în 2020, dublu faţă de acum zece ani. Cei mai mulţi IT-işti sunt angajaţi ai companiilor cu sediul în Bucureşti. Sectorul IT&C a fost vedeta economiei în ultimii ani, fiind unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.