Soarta afacerilor de familie sta de obicei intre doua
coordonate: pe de o parte, relatiile de rudenie cresc eficienta si
ii motiveaza pe manageri, pe de alta parte exista mereu pericolul
ca de la o generatie la alta sa se piarda o parte din avere sau
macar din spiritul initial al afacerii.
Banca de investitii Credit Suisse a lansat in 2007 un indice al
companiilor de familie listate, care a aratat ca acestea sunt mai
profitabile decat cele unde actionariatul este disipat. Un studiu
facut in colaborare de Harvard Business School si Wharton Business
School a conchis, in 2004, ca firmele detinute de familii obtin
profituri mai bune atunci cand sunt conduse de fondatorii lor.
Problema apare cand se face transferul catre a doua generatie,
fiindca rezultatele se deterioreaza in majoritatea cazurilor.
Una peste alta, modelul de afacere de familie predomina in
Europa si inca detine o importanta parte din businessul de
anvergura la nivel mondial. Comisia Europeana estima in urma cu doi
ani ca 70-80% din companiile de pe continent sunt afaceri de
familie, totalizand circa 40-50% din numarul de angajati la nivel
european.
O mare parte din intreprinderile mici si mijlocii din Europa
sunt afaceri de familie, la fel ca si unele dintre cele mai mari
companii de pe continent. Studiul conchidea ca pe ansamblu, desi
sunt active in toate sectoarele economiei, afacerile de familie
incep sa faca pasul spre domeniile industriale mai moderne, dinspre
domeniile traditionale, care necesita munca intensiva si
specializare puternica.
De asemenea, fiind mai putin orientate spre expansiune agresiva,
unele dintre marile companii controlate de familii au o expunere
mai redusa la credite, trecand mai usor de turbulentele crizei
economice mondiale. Cu conditia sa nu faca pariuri riscante, de
genul celui pe care Porsche l-a pus si l-a pierdut cu
Volkswagen.
RAZBOIUL FRATRICID PORSCHE – VOLKSWAGEN
In interiorul afacerilor de familie, observa acelasi studiu al
Comisiei, exista o puternica interrelationare intre rude si
afacerea respectiva: familia este formal sau informal in centrul
companiei pe care o controleaza, ceea ce creste probabilitatea unor
conflicte cu efect atat in sfera familiala, cat si in cea de
afaceri. Sau, dupa cum spunea Ferdinand Karl Piëch, presedintele
grupului Volkswagen, “intr-o afacere de familie, cariera iti e pusa
in joc daca n-o saluti cum se cuvine pe una dintre rude la micul
dejun”.
Nu intamplator a ajuns Piëch la aceasta concluzie: ca nepot al
lui Ferdinand Porsche, intemeietorul marcii si al dinastiei de
business cu acelasi nume, actualul presedinte al board-ului VW a
luptat intreaga viata cu cealalta ramura a familiei pentru
suprematia pe piata auto germana.
Rivalitatea din interiorul clanului Porsche-Piëch a facut ca
Germania sa aiba cea mai competitiva piata auto din Europa si a
doua cea mai mare companie auto a lumii – Volkswagen – care si-a
fixat ambitiosul tel s-o depaseasca pe prima clasata, Toyota, pana
in 2018, presupunand ca economia nemteasca va putea depasi socul
restrictiilor bugetare si ca Europa va iesi intr- adevar din
recesiune in urmatorii ani.