BusinessMagazin

Tag: Hamas

  • ONU avertizează cu privire la ostilităţile dintre Israel şi Hamas: Conflictul se poate transforma într-un război total

    Organizaţia paramilitară Hamas şi Israelul au menţinut atacurile de rachete marţi seara, reprezentând o nouă intensificare a unui conflict despre care Organizaţia Naţiunilor Unite spune că ar putea deveni un „război total”, conform Financial Times.

    În cea mai gravă serie de violenţe de la războiul din 2014 încoace, atacurile aeriene ale Israelului au dus la distrugerea a doua clădiri din oraşul palestinian Gaza, folosite în trecut de grupul Hamas. Mişcarea a stârnit mai multe lansări de rachete către marile oraşe israeliene.

    Oraşul Tel Aviv a fost luat în vizor de cel puţin patru ani, iar exploziile au fost auzite până în Israel, pe măsură ce scutul de apărare Iron Dome a interceptat o bună parte din proiectile.

    În Gaza, au murit peste 35 de oameni, inclusiv 10 copii, şi peste 200 de persoane au fost rănite, conform ministerului sănătăţii din cadrul teritoriului. Israelul a declarat că a omorât cel puţin 20 de militanţi jihadişti şi a avertizat că pot exista victime în rândul civililor. Cel puţin cinci oameni au fost omorâţi în Israel.

    Tor Wennesland, coordonator special ONU pentru procesele de pace din Orientul Mijlociu, a avertizat că ostilităţile se pot transforma „într-un război total”.

    Mişcările de ofensivă au luat naştere luni seara, când Hamas a lansat o serie de rachete către Ierusalim, unde sute de protestatari palestinieni au fost răniţi de poliţia israeliană la moscheea al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt altar islamic.

    Israelul a răspuns imediat cu mai multe atacuri aeriene. O zi mai târziu, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat o extindere a campaniei aeriene a ţării.

    Până acum, Israelul a luptat în trei războaie contra organizaţiei Hamas, care a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza în 2007, Egiptul şi Qatarul lucrând între timp pe post de mediatori între cele două părţi.

     

  • BREAKING Mişcarea Hamas ar putea ceda controlul asupra Fâşiei Gaza unui guvern de uniune naţională

    Surse politice din Gaza au declarat pentru cotidianul Al-Mayadeen că organizaţia fundamentalistă Hamas ar accepta implementarea unui acord intermediat de Egipt cu condiţia ca angajaţii din domeniul public din Fâşia Gaza să primească salariile restante şi să fie eliminate toate sancţiunile.
     
    Conform surselor citate, mişcarea Hamas cere formarea unui guvern de uniune naţională în 45 de zile şi organizarea alegerilor generale în şase luni.
     
    Egiptul depune eforturi pentru relansarea procesului de reconciliere între mişcările politice Hamas şi Fatah. În octombrie 2017, Hamas şi Fatah au semnat un acord de principiu mediat de Egipt în sensul formării unui guvern de uniune naţională în Cisiordania şi în Fâşia Gaza, dar documentul nu a fost implementat.
     

  • Schimb de focuri la frontiera dintre Israel şi Fâşia Gaza

    Armata israeliană a vizat poziţii ale Hamas din nordul Fâşiei Gaza, ca reacţie la focuri de armă trase din acea zonă. De partea israeliană nu s-a înregistrat nicio victimă. Nu există informaţii despre eventuale victime în Fâşia Gaza.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un armistiţiu între Israel şi mişcarea fundamentalistă Hamas a intrat în vigoare

    Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare joi la ora 22.45.

    Negocierile între Israel şi mişcarea islamistă Hamas au fost mediate de ONU şi de Egipt.

  • AI: Hamas a folosit războiul din Fâşia Gaza pentru a executa palestinieni acuzaţi că susţin Israelul

    Amnesty International (AI) afirmă că mulţi dintre palestinienii ucişi în iulie şi august erau vizaţi în procese aflate pe rol la momentul respectiv, în care erau acuzaţi de colaborare sau aşteptau rezultatul unor acţiuni în apel împotriva unor sentinţe la moarte pronunţate de către un tribunal militar din oraşul Gaza pentru acuzaţii similare. Doi palestinieni erau condamnaţi şi îşi ispăşeau pedepsele atunci când au fost executaţi, relatează The New York Times (NYT) în ediţia electronică.

    Amnesty subliniază că mulţi au fost condamnaţi de tribunale în care procedurile au fost “extrem de inechitabile”.

    “În haosul conflictului, administraţia de facto a Hamas a dat frâu liber forţelor sale de securitate să comită abuzuri îngrozitoare, inclusiv asupra unor persoane aflate în custodie”, a declarat la Londra Philip Luther, directorul Programului AI pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, citat într-un comunicat. “Aceste acţiuni terifiante, unele dintre ele asimilabile crimelor de război, au avut ca scop răzbunarea şi să semene frică în Fâşia Gaza”, a adaugat el.

    Hamas, care nu a recunoscut execuţiile, a răspuns acuzând Israelul de faptul că a creat “haosul” războiului. Mushir al-Masri, un purtător de cuvânt al grupării, a declarat că Israelul a atacat serviciile de securitate din Gaza, împiedicându-le să gestioneze afacerile interne palestiniene în mod corespunzător.

    “Raportul Amnesty despre Hamas este necesar să fie mai exact”, a declarat telefonic al-Masri pentru NYT. “Hamas nu şi-a asumat responsabilitatea pentru uciderea colaboratorilor în timpul războiului”, a subliniat el. “A fost emis un comunicat de presă al unui grup de facţiuni din cadrul rezistenţei palestiniene. Hamas nu face parte din el”, a precizat acesta.

    Amnesty acuză Israelul şi aripa armată a Hamas, în rapoarte publicate în ultima perioadă, că au comis crime de război vara trecută. Israelul a dat dovadă de “indiferenţă totală” faţă de drepturile omului şi a atacat zone rezidenţiale, omorând numeroşi civili, acuză organizaţia nonguvernamentală (ONG).

    Grupări armate palestiniene, innclusiv aripa militară a Hamas, au lansat orbeşte mii de rachete şi mortiere către zone civile din Israel, potrivit ONG-ului, şi au pus în pericol civili palestinieni lansând rachete din zone civile, inclusiv din şcoli şi spitale din Gaza.

    Aproxximativ 2.200 de palestinieni, inclusiv peste 500 de copii, au fost ucişi în timpul conflictului, potrivit ONU, dar şi peste 70 de israelieni, marea majoritate militari.

    La o zi după ce Israelul a asasinat trei comandanţi de rang înalt din cadrul Hamas în Gaza, până la 18 palestinieni au fost executaţi în public, pe 22 august, aparent un avertisment transmis locuitorilor Fâşiei Gaza.

    Bărbaţi purtând tricouri şi pantaloni de culoare închisă şi cu faţa acoperită de cagule i-au plimbat pe şapte dintre presupuşii colaboratori – încătuşaţi şi cu feţele acoperite – până la o moschee din centru, după rugăciunea de vineri.

    Execuţiile, fotografiate şi mediatizate, au făcut parte dintr-o operaţiune – “Gâturi strangulate” – al cărei scop a fost să instaleze frica şi să regleze conturi, acuză Amnesty.

    Unul dintre bărbaţii executaţi, Atta Najjar, a fost ofiţer de poliţie în cadrul Autorităţii Palestiniene (AP), îndepărtate de la putere în Fâşia Gaza de către Hamas în 2007. Potrivit Amnesty, Najjar, care prezenta o dizabilitate mintală, a fost arestat în 2009, a fost condamnat pentru colaborare cu Israelul şi ispăşea cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat de un tribunal militar.

    Un frate al lui Najjar, care nu a fost identificat, a declarat pentru Amnesty că acesta a fost atins de aproximativ 30 de gloanţe şi că prezenta urme de tortură pe corp. “Avea mâinile şi picioarele rupte”, a declarat el, adăugând că “trupul îi era ca şi când ar fi fost pus într-un sac şi zdrobit”.

    Hamas a răpit, interogat şi torturat zeci de alţi palestinieni, inclusiv membri şi susţinători Fatah, principala formaţiune din cadrul AP şi rivala Hamas, potrivit Amnesty. Unii dintre ei au fost încarceraţi şi supuşi unor abuzuri într-o clinică dezafectată din incinta Shifa, principalul spital din oraşul Gaza.

    Militanţi au tras în noaptea de marţi spre miercuri o rachetă către Israel, potrivit armatei israeliene. Racheta a căzut în apropiere de Gan Yavne, un oraş de lângă portul Ashdod, fără să provoace victime sau pagube. Ca ripostă, forţele aeriene israeliene au atacat patru ţinte în Fâşia Gaza miercuri dimineaţa.

  • General israelian: Israelul şi Hamas au unele interese comune. Fără Hamas, în Fâşia Gaza ar fi haos

    “Israelul şi mişcarea Hamas au unele interese comune, inclusiv în actuala situaţie, care este calmă, există creştere şi prosperitate”, afirmă generalul Sami Turgeman, citat de site-ul Ynetnews.

    Israelul şi mişcarea islamistă Hamas au avut un conflict militar în iulie-august 2014, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a comparat mişcarea islamistă cu reţeaua teroristă Stat Islamic, activă în Siria, Irak şi Libia.

    “Mişcarea Hamas nu vrea jihad global”, a notat oficialul militar israelian, făcând astfel o distincţie între organizaţia islamistă care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza şi reţelele teroriste Stat Islamic şi Al-Qaida.

    “În momentul de faţă, nu există înlocuitor pentru Hamas în Fâşia Gaza. În locul Hamas, doar armata israeliană ar mai putea menţine ordinea, altfel se va ajunge la haos”, a atras atenţia generalul israelian.

  • Justiţia egipteană califică drept “teroristă” mişcarea palestiniană Hamas

    Cairo a acuzat în mod repetat mişcarea palestiniană Hamas, o aripă a Fraţilor Musulmani din Egipt, de tulburarea liniştii în Peninsula Sinai, care se învecinează cu Fâşia Gaza. Hamas, forţa politică dominantă în Fâşia Gaza, neagă orice legătură cu militanţii din Sinai, care au ucis sute de poliţişti şi militari egipteni în ultimii doi ani.

    Într-un comunicat, Hamas a apreciat că hotărârea de sâmbătă este “şocantă şi periculoasă”.

    Este “o ruşine mare care va păta reputaţia Egiptului”, se mai arată în comunicatul difuzat de mişcarea palestiniană.

    Acelaşi tribunal egiptean care a pronunţat hotărârea de sâmbătă a desemnat deja aripa militară a mişcării palestiniene Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, în rândul organizaţiilor “teroriste”.

    Autorităţile de la Cairo au luat o serie de măsuri pentru a lupta atât împotriva opoziţiei, cât şi împotriva grupărilor jihadiste.

    De la demiterea şi arestarea primului şef de stat ales în mod democratic în Egipt – islamistul Mohamed Morsi – pe 3 iulie 2013, poliţişti şi militari egipteni i-au reprimat implacabil şi sângeros pe susţinătorii acestuia, în timp ce majoritatea liderilor Fraţilor Musulmai au fost închişi.

    De asemenea, Cairo a decis la sfârşitul lui octombrie să stabilească o zonă-tampon lungă de aproximativ zece kilometri şi lată de 500 de metri la graniţa cu Fâşia Gaza, după un atentat sinucigaş care a provocat moartea a 30 de militari în nordul Peninsulei Sinai, cel mai sângeros atac comis împotriva forţelor de securitate în ultimii ani.

    Această zonă-tampon este una dintre măsurile adoptate de autorităţi în lupta vizând grupărilor jihadiste, care şi-au intensificat atentatele împotriva forţelor de ordine de când armata l-a destituit pe preşedintele islamist Morsi.

  • Gruparea palestiniană Hamas, retrasă de justiţia UE de pe lista cu organizaţii teroriste

    Curtea de Justiţie precizează că această anulare “nu implică nicio apreciere de fond asupra problemei catalogării mişcării Hamas drept grupare teroristă”.

    Uniunea Europeană a înscris Hamasul pe această listă neagră în decembrie 2001.

  • Hamas anunţă crearea unei “armate populare”

    În cursul unor festivităţi de la tabăra de refugiaţi Jabaliya în Fâşia Gaza, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Al-Qassam, aripa militară a mişcării islamiste, a salutat formarea a 2.500 de recruţi care reprezintă primul contingent al armatei populare pentru a elibera Moscheea al-Aqsa şi Palestina”.

    La rândul său, Mohammed Abou Askar, un lider al Hamas, a afirmat că mişcarea islamistă “pregăteşte şi contribuie la instruirea armatei, pentru ca poporul nostru să fie pregătit pentru eventuale confruntări cu ocupantul” israelian.

    “Înscrierile sunt deschise atât pentru tineri cu o vârstă de peste 20 de ani, cât şi pentru persoane mai în vârstă”, a adăugat el.

    În ultimele zile, incidentele violente dintre palestinieni şi forţele de ordine israeliene s-au intensifical în Ierusalimul de Est, provocând rănirea şi moartea a zeci de persoane.

    Astfel, o persoană, a zecea din iulie, a murit vineri, din cauza rănilor cauzate miercuri de un atac cu o maşină, al cărui autor, un palestinian, a fost omorât pe loc.

  • Circa 200 de cineaşti, între care Sylvester Stallone, au semnat o petiţie împotriva mişcării Hamas

    Grupul activist pro-Israel Creative Community for Peace a făcut publică o listă cu numele a aproximativ 200 de staruri de la Hollywood, printre care se numără şi actorul Kelsey Grammer, regizorii Ryan Kavanaugh şi Sherry Lansing, precum şi producătorul Aaron Sorkin, care au semnat o petiţie în care critică “ideologiile de ură şi genocid” ale grupării Hamas.

    Printre semnatarii petiţiei se numără şi actorii Sarah Silverman, Minnie Driver, Mayim Bialik, Josh Charles, Tony Goldwyn şi Roseanne Barr, vedeta de televiziune Bill Maher, regizorii Ivan Reitman şi William Friedkin, realizatorii de show-uri Diane English şi Doug Ellin, precum şi producătorii Avi Arad şi Scooter Braun.

    Documentul arată că grupării “Hamas nu i se poate permite să lanseze rachete asupra oraşelor israeliene şi nici să îşi ţină poporul ostatic”.

    “Spitalele sunt pentru a vindeca, nu pentru a ascunde arme. Şcolile sunt pentru a învăţa, nu pentru a lansa rachete. Copiii sunt speranţa noastră, nu scuturile noastre umane”, se mai arată în petiţia citată.

    Această petiţie vine în urma declaraţiilor pro-Israel ale lui Jon Voight, care i-a criticat pe actorii Penelope Cruz şi Javier Bardem – care au denunţat într-o scrisoare deschisă incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, calificând-o drept “genocid”-, starul american spunând despre cei doi că sunt “ignoranţi” în ceea ce priveşte istoria Israelului şi antisemiţi.

    Mai multe personalităţi spaniole, printre care actorii Penelope Cruz, Javier Bardem şi regizorul Pedro Almodovar, au denunţat, într-o scrisoare deschisă, incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, descriind această acţiune ca fiind “un genocid”. Mai mult decât atât, aceştia au lansat un apel către Uniunea Europeană pentru “a condamna atentatele terestre, maritime şi aeriene împotriva civilizaţiei palestiniene din Fâşia Gaza”.

    Totuşi, Javier Bardem a declarat că el şi soţia sa nu sunt antisemiţi şi că au fost înţeleşi greşit. “Semnătura mea a fost doar o pledoarie pentru pace”, a spus Bardem într-o declaraţie de presă. “Distrugerile şi ura generează doar mai multă ură şi mai multe distrugeri”, a mai spus acesta, care a explicat că a criticat răspunsul militar al Israelului în Gaza şi nu pe israelieni, faţă de care are un mare respect şi simte o profundă compasiune.

    Cel puţin 2.100 de persoane au murit, în Fâşia Gaza, începând din 8 iulie, când Israelul a lansat operaţiuni militare după asasinarea a trei adolescenţi israelieni de către membri ai grupării Hamas şi pe fondul atacurilor cu rachete.

    Israelul va continua operaţiunile militare împotriva mişcării Hamas “cât va fi necesar”, până la restabilirea securităţii, a anunţat premierul Benjamin Netanyahu, citat de AFP.