Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la
Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor
intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei
datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu “masuri rezonabile”,
acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi
conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe
Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de “bun-simt” si
“responsabilitate”, transmite publicatia elena Capital.
Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele
francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut
de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca
inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile
banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti),
subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza
voluntara.
Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au
insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor
din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia
ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri.
Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a
termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in
principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.
Vezi aici cine sunt principalii creditori
privati ai Greciei (GALERIE FOTO)
Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a
Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat
pentru Der Spiegel ca “este timpul pentru o implicare a
creditorilor privati”, nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati
imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au
sustinut aceeasi idee – introducerea unor reglementari care sa
oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile
restructurarii datoriei grecesti.
Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de
rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto
pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice
fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de
natura sa le afecteze interesele. “Astfel de analize pe termen
scurt nu reflecta realitatile proiectului european”, a spus
el.
Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari
creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui “rol activ”
al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca
planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca
unul, si mai drastic, “pentru a sustine cresterea economica”.
Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe
tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a
limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si
pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in
ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile
afectate de criza.
Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de
introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel
de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de
euro anual.