BusinessMagazin

Tag: Guvernul Ciuca

  • Reacţii dure după ce guvernul a blocat crearea de fonduri de investiţii în IT cu bani din PNRR

    ♦ Marius Ghenea, Catalyst: Pe ministru îl contrazice o lume întreagă. ♦ Alexandru Lăpuşan, Zitec: Este o lipsă crasă de viziune.

    Anunţul că guvernul s-a răzgândit şi nu mai susţine înfiinţarea de noi fonduri de capital de risc, din cele 400 mil. euro disponibile din PNRR, şi care să investească în IT a venit de la ministrul investiţiilor Marcel Boloş.

    Într-un interviu pentru publicaţia Startup Café, publicat pe 11 martie, Boloş a declarat că guvernul a decis ca doar „anumite domenii importante pentru România“ să fie sprijinite, respectiv „industria alimentară, industria prelucrătoare, toate zonele cu activitate de producţie“, dar nu şi IT-ul şi energia verde.

  • Surpriza din buget: Guvernul Ciucă a plătit dobânzi de 3 mld. lei în ianuarie 2023, dublu faţă de ianuarie 2022

    ♦ Cheltuiala cu dobânzile din 2023 continuă să crească şi dacă se păstrează ritmul din ianuarie, la final de an factura dobânzilor ajunge la 7,4 mld. euro (37 mld. lei).

    Execuţia bugetară din prima lună din 2023 arată că Guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de 3 mld. lei în ianuarie 2023, un nivel aproape dublu faţă de ianuarie 2022. România a plătit doar dobânzi în valoare de 137 mld. lei în ultimii 10 ani, adică circa 27 mld. euro, cât este valoarea totală a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform datelor istorice ale Ministerului de Finanţe. În 2023, dacă se păstrează ritmul cheltuielilor cu dobânzile, România va ajunge să plătească 37 mld. lei, adică 7,4 mld. euro. „România este pe ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult şi pieţele ştiu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus şi dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar şi scăzând inflaţia”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.

  • Guvernul Ciucă ar trebui să anunţe în această săptămână dacă va plafona sau nu preţul combustibililor

    Revenirea economiilor postpandemie, războiul din Ucraina, setul de sancţiuni impuse de Occident Rusiei – toate acestea au făcut ca ca preţul petrolului să crească la un nivel nemaiîntâlnit în ultimele decenii iar, la pompă, preţul motorinei sau al benzinei îi lasă cu gura căscată pe şoferi.

    Totuşi, în Bucureşti cel puţin, un preţ al motorinei, de exemplu, care se apropie de 2 euro pe litru nu-i descurajează pe cei care au maşini diesel. Bulevardele sunt sufocant de aglomerate, la benzinării sunt cozi.

    Între PSD şi PNL a izbucnit o dispută legată de preţul combus­tibililor: PSD îi cere ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu, să plafoneze preţul carburanţilor, pe modelul Ungariei. Liberalii susţin, dimpotrivă, că cel care trebuie să o facă este ministrul social-democrat al finanţelor, Adrian Câciu, pentru că acolo sunt banii. Pentru că această plafonare va însemna – spune PNL – şi un cost: sunt sau nu sunt la Finanţe bani pentru un astfel de demers?

    Economiştii spun că soluţia plafonării este una proastă.

    „Nu aş fi de acord cu aşa ceva. Piaţa decide, dacă suntem o economie de piaţă. Dacă vrei să-l ajuţi pe cel în dificultate, da, există mecanisme care-ţi permit să-l ajuţi. Dar, la modul general, piaţa, nu statul, dictează preţurile“, spune economistul Laurian Lungu.

    Într-un comunicat publicat miercuri PSD susţine că „a prezentat soluţiile pentru reducerea preţurilor la combustibili prin plafonare, respectiv introducerea unui preţ maximal sau limitarea adaosului pe lanţul comercial“.

    Surse din piaţă spun că singura companiei care-şi permite să plafoneze preţul este OMV Petrom. Dacă ar face-o însă, le-ar ar scoate de pe piaţă pe toate celelalte companii. Este mai bine aşa?

    Cât despre „adaosul comercial“, Gabriel Biriş, avocat de business, a făcut un calcul: din peste 9 lei preţul li­tru­lui de motorină, comerciantului îi rămâne un leu: „Ce plafonezi dintr-un leu“?

    PSD admite că intervenţia Guvernului în acest domeniu nu trebuie să se facă prin instrumente fiscale întrucât acestea „sunt dificil de implementat şi nu garantează reducerea preţurilor la consumatorul final“.

    „Se poate observa că soluţiile fiscale implementate în alte state europene, cum ar fi reducerea accizelor şi a TVA în Germania, nu i-au determinat pe operatorii economici să scadă preţurile la pompă. Ar fi deci o greşeală fundamentală ca Guvernul României să opteze pentru soluţii care au eşuat deja în altă parte. Din punct de vedere procedural însă, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul plafonării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, proiectul de act normativ trebuie iniţiat de Ministerul Energiei, care răspunde în mod direct de monitorizarea pieţei şi a stocurilor de carburanţi“, arată un comunicat al PSD.

  • Guvernul Ciucă dă înapoi: nu va mai scădea plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi

    ♦ ZF a scris că această măsură urma să vizeze circa 25.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 85,4 mld. lei anul trecut şi cu un profit net cumulat de peste 14,3 mld. lei ♦ Statul ar fi colectat 2,3 mld. lei dacă ar fi aplicat impozitul pe profit de 16%, faţă de o sumă de 854 mil. lei pentru impozitarea cifrei de afaceri cu 1%.

    Premierul  Nicolae Ciucă a anunţat că renunţă la reducerea plafonului de impozitare la microîntreprinderi, măsură ce presupunea ca firmele româneşti cu cifră de afaceri cuprinsă între 500.000 şi 1 mil. euro să treacă de la impozitul de 1% sau 3% pe venitul microîntreprinderii la impozit de 16% din profit.

    „Antreprenorii români au nevoie de un mediu predictabil şi prietenos pentru a-şi dezvolta şi consolida afacerile cinstit. Nu trebuie taxaţi suplimentar şi am discutat şi analizat, vom respecta prevederile aplicării Codului fiscal“, a declarat Nicolae Ciucă în deschiderea şedinţei de guvern de vineri.

    ZF a scris săptămâna trecută că nouă din zece companii cu cifra de afaceri între 500.000 şi 1 mil. euro au raportat profit în anul 2020, conform unei analize a platformei financiare confidas.ro. În 2020 au fost aproape 25.000 de companii cu o astel de cifra de afaceri, dintre care mai mult de 22.500 au înregistrat profit.