BusinessMagazin

Tag: Guvernul

  • Guvernul ia sub aripă Tarom şi oferă companiei aeriene un ajutor financiar de 195 mil. lei. Transportatorul aerian stă de 11 ani pe pierderi şi pierde cotă de piaţă în faţa concurenţilor low-cost

    Compania de stat Tarom, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa aeriană locală, va primi un ajutor financiar de 195 mil. lei din partea statului. Compania este pe pierdere de 11 ani. În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pierderi cumulate de peste 

    1,7 mld. lei (365 mil. euro).

    „Acesta este primul pas, un ajutor de salvare, care poate se poate transforma într-un ajutor de restructurare, ca urmare a adoptării unui plan de restructurare de către companie, după notificarea Comisiei Europene şi aprobarea ajutorului respectiv de către Comisia Europeană. Prin urmare, după aprobarea ajutorului de salvare, compania trebuie să vină cu un plan de restructurare“, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului, citat de Mediafax.

    Dancă a precizat că în absenţa respectivului ajutor compania aeriană ar fi, practic, începând din luna martie, în imposibilitatea finanţării curente. Tarom estimează pierderi de 171 mil. lei pentru 2019, în condiţiile în care veniturile totale ale companiei de stat au fost de 1,51 mld. lei, potrivit documentelor publicate în Monitorul Oficial. Cheltuielile s-au ridicat la 1,68 miliarde de lei. Pierderile din 2018 s-au ridicat la 182 milioane de lei. Compania aeriană naţională nu a mai înregistrat profit din anul 2007. 

    Compania a raportat în primele şase luni din 2019 o pierdere netă de 66,3 mil. lei (14 mil. euro), în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018. Fără investiţii importante în mărirea flotei, Tarom pierde cotă de piaţă în faţa concurenţilor low-cost, care au o cotă de piaţă în România de peste 60%, potrivit estimărilor ZF. Liderii companiilor low-cost din Ro­mâ­­nia sunt Wizz Air, Blue Air şi Ryanair, care au ajuns să controleze 96% din piaţa zborurilor ieftine din România.

    Tarom are o cotă de piaţă de circa 13% din total piaţă, care anul trecut s-a ridicat la 23 de milioane de pasageri. Liderul pieţei, Wizz Air, are o cotă de piaţă de aproape 40%. Compania de stat a anunţat în decembrie 2019 că a semnat un contract pentru nouă avioane de tip ATR, cu 72 de locuri, care vor intra în portofoliul companiei începând din februarie 2020. 

    Noile avioane vor fi folosite pentru rute regionale şi vor înlocui ATR-urile pe care Tarom le are deja în flotă. Actualul ministrul al Transporturilor, Lucian Bode, a declarat anterior că Tarom a plătit în avans 900.000 de euro pentru achiziţionarea a nouă aeronave ATR fără a exista un contract semnat.

    Într-o situaţie similară celei de la Tarom s- aflat şi compania poloneză de stat LOT Airlines, care a fost aproape în pragul falimentului în perioada post-criză, la fel ca alte companii din Europa Centrală şi de Est. Cu toate acestea, LOT a primit n ajutor de stat în valoare de 127 mil. dolari în 2013 şi, în urma unui plan de restructurare s-a revigorat. La momentul actual, LOT este cel mai mare operator aerian din Europa Centrală şi de Est. Între 2015 şi 2018, şi-a crescut veniturile de circa 700 mil. euro la 1,4 mld. euro. De asemenea, compania opera în 2015 zboruri pentru 4,3 mil. pasageri, iar în 2018 numărul de pasageri transportaţi de plonezi a atins 8 mil.

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Guvernul s-a răzgândit: Milioane de români rămân deocamdată fără banii de vacanţă promişi

    Constrângerile financiare au determinat guvernul să amâne aplicarea legii prin care bugetarii primeau, de la 1 ianuarie 2019, vouchere de vacanţă cu nivel maxim de şase salarii minime brute şi dispoziţiile din legea salarizării prin care angajaţii bugetari primeau o indemnizaţie de vacanţă egală cu un salariu minim brut. Mai multe sporuri şi indemnizaţiile vor fi îngheţate în 2019 la nivelul lui 2018.

    Ministerul Finanţelor care lucrează în aceste zile la pro­iectul legii buge­tului pe 2019 constată că nu mai are bani, iar în ultimele zile, sunt în circuitul de avizare mai multe acte nor­mative prin care sunt prorogate diferite termene de aplicare a unor mă­suri sau sunt îngheţate unele indem­nizaţii care ar fi urcat şi mai mult chel­tuielile sociale angajate, deja foarte mari.

    Buget 2019. Guvernul amână aplicarea legii prin care bugetarii primeau anual un salariu minim brut, pentru vacanţă

  • Încă o minivacanţă. Guvernul Dăncilă mai dă 2 zile libere în această vară

    ”Avem o veste bună pentru angajaţii din sectorul public. Vor avea o mică vacanţă în a doua parte a lunii august pentru că ziua de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, este zi liberă, stabilim ca şi 16 şi 17 august să fie zile nelucrătoare pentru a oferi astfel românilor câteva zile de odihnă”, a anunţat la începutul şedinţei de Guvern premieruol Viorica Dăncilă.

    Ea a precizat că fac excepţie locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă, precum şi magistraţii şi personalul din instanţele judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în zilele de 16 şi 17 august, dar şi participanţii la aceste procese.

    Ziua de 15 august este declarată prin lege zi nelucrătoare, iar 16 şi 17 vor fi zile punte, astfel încât bugetarii vor avea cinci zile libere în perioada 15 -19 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Italia îşi schimbă, până în luna mai, Parlamentul, Guvernul şi preşedintele

    Mandatul unui parlamentar este de cinci ani, iar cel al şefului statului de şapte ani.

    Scrutinul legislativ deschide acest “bal”, pe 24 şi 25 februarie. Aproximativ 47 de milioane de italieni îşi vor alege deputaţii şi senatorii, în două Camere care au exact aceeaşi importanţă în viaţa politică a ţării, dar care sunt guvernate de reguli electorale foarte diferite.

    Cei 630 de deputaţi sunt aleşi de toţi italienii majori (18 ani) la data votului. Partidul sau coaliţia politică ce câştigă fie şi numai un singur vot în plus faţă de celelalte, la nivel naţional, obţine în mod automat majoritatea absolută în Camera inferioară, de 340 de mandate, indiferent de procentul obţinut în urma scrutinului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Şi preşedintele şi Guvernul au acţionat legal şi constituţional legat de OUG privind taxele

    Ponta a spus că atât preşedintele cât şi Guvernul au acţionat legal şi constituţional legat de OG privind taxele.

    Întrebat dacă se va rupe acordul care stabileşte coabitarea, Ponta a răspuns că un astfel de act nu se rupe “din cauza lui Boc”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat joi, 3 ianuarie, Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară şi l-a informat pe premierul Victor Ponta, informează Administraţia prezidenţială, care atrage atenţia Guvernului să se menţină în limita declaraţiilor decente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul reia discuţiile cu FMI privind reducerea TVA la 9% pentru alimente

    În vară, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma la seminarul MEDIAFAX Talks about European Funds. că bugetul pentru anul viitor va include “cu siguranţă” TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an.

    Constantin a afirmat că scăderea TVA la pâine de la 24% la 9% nu va duce, poate, la diminuarea preţului, dar va micşora evaziunea ficală cu 15-20%.

    Preşedintele Comisiei de buget, Eugenia Barna, a declarat atunci, după o discuţie cu reprezantanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, că pentru măsurile economice propuse de Guvern trebuie realizate “studii de impact” până în toamnă, la momentul construirii bugetului pe 2013, delegaţia FMI arătându-se deschisă la propunerile Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul şi-a rezervat dreptul de a limita sau bloca tarifele la energia electrică până la şase luni

    Procedura a fost introdusă în proiectul legii privind energia electrică, aprobat de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute, şi este luată în calcul de autorităţi pentru a fi aplicată în cazul unor “dezechilibre majore” între cerere şi ofertă.

    “În situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE şi cu avizul Consiliului Concurenţei, poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maxim şase luni, perioadă care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult trei luni, cât timp persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin fixarea unei limite superioare a preţului pe o piaţă centralizată sau limitarea venitului din activitatea reglementată”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea: Guvernul vrea să reducă TVA la 9 la sută pentru alimentaţia din turism

    Potrivit ministrului Elena Udrea, Guvernul ia în calcul micşorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în ceea ce priveşte alimentaţia în turism pentru a veni în sprijinul investitorilor.

    “Există acum o discuţie în Guvern pe care am avut-o ieri (miercuri – n.r.), prin care încercăm să aducem TVA-ul de 9 la sută şi în alimentaţia din turism. Astăzi TVA-ul în turism este 9 la sută însă numai pentru partea de cazare şi mic dejun. Există o solicitare mai veche a industriei de turism ca şi pentru restul alimentaţiei din turism (TVA – n.r.) să fie 9 la sută. Dacă din calculele Ministerului Finanţelor reiese că putem suporta o astfel de micşorare a TVA-ului o vom face”, a declarat Elena Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro