Tag: guverne

  • Guvernele europene au cheltuit aproape 500 de miliarde de euro din cauza crizei energetice

    În ultimele luni, guvernele au luat măsuri pentru a reduce preţurile la energie, au redus taxele şi au acordat subvenţii celor care plătesc facturile.

    Preţurile la gaze şi energie electrică au crescut vertiginos, după ce Rusia a redus exporturile de combustibil ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident pentru invazia sa în Ucraina.

    Cele 27 de ţări ale UE au alocat în mod colectiv 314 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a crizei, în timp ce Marea Britanie a pus deoparte 178 de miliarde de euro, potrivit Bruegel.

    Dacă se includ şi banii pe care guvernele i-au alocat pentru naţionalizarea, salvarea sau acordarea de împrumuturi companiilor de energie aflate în dificultate, atunci guvernele UE au cheltuit aproximativ 450 de miliarde de euro.

    Germania a naţionalizat miercuri importatorul de gaze Uniper, iar Marea Britanie a plafonat costul energiei electrice şi al gazelor pentru întreprinderi.

    Multe dintre măsuri au fost concepute pentru a fi temporare, dar Bruegel a spus că intervenţia statului a crescut până la a deveni „structurală”.

    „Este clar că acest lucru nu este sustenabil din perspectiva finanţelor publice. Guvernele cu mai mult spaţiu fiscal vor gestiona în mod inevitabil mai bine criza energetică, depăşindu-şi vecinii pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la Bruegel.

    Germania, cea mai mare economie a UE, este de departe cea mai mare cheltuitoare din bloc cu 100 de miliarde de euro cheltuite, faţă de 59 de miliarde de euro în Italia sau 200 de milioane de euro în Estonia.

    Croaţia, Grecia, Italia şi Letonia au alocat mai mult de 3% din PIB-ul lor pentru a face faţă crizei.

  • Mai multe guverne din UE iau măsuri pentru reducerea facturii la energie

    În Germania, electricitatea mai scumpă a devenit subiect electoral pentru toate partidele. În Italia, guvernul a intervenit încă de la începutul verii pentru a stopa creşterea facturilor, dar eforturile au avut efecte doar limitate. În Spania, executivul promite să acţioneze cu reforme. În Polonia, unde piaţa nu a fost încă liberalizată, oamenii sunt anunţaţi că scumpirea electricităţii este iminentă, dar că nu va fi ceva dramatic. Iar în Ungaria chiar şi critici ai premierului Viktor Orban laudă decizia acestuia de a insista pe energie nucleară, ieftină.

    În Spania, după ce a cerut fără succes Comisiei Europene ajutor pentru oprirea scumpirii energiei, guvernul a anunţat că va prezenta „iminent“ un pachet de măsuri pentru frânarea celei mai rapide creşteri de preţuri de pe piaţa energiei. Anunţul a fost întărit şi de un interviu dat de premierul spaniol Pedro Sanchez în El Pais, unde acesta a spus că executivul său socialist se pregăteşte să lanseze reforme structurale pentru a trage în jos costurile în creştere cu energia.

    Preţurile pentru populaţie urcă de trei luni. Sanchez a promis că astfel facturile vor ajunge până la sfârşitul anului înapoi la nivelurile din 2018. Inflaţia din Spania a atins 3,3% în august, cea mai ridicată cotă din 2012 încoace, mai ales datorită scumpirii electri­cităţii, potrivit datelor statistice oficiale. Acest lucru se vede în sondajele de popularitate.

    El Mundo scrie că 84% dintre spanioli cred că guvernul nu a făcut suficient pentru a reduce impactul pe care creşterea preţurilor energiei îl are asupra gospodăriilor. Ponderea preţurilor electri­cităţii în factura pentru energie a crescut de la 25% la 51,5%, potrivit unui simulator al Comisiei pentru Concu­renţă. Diferenţa o reprezintă diferite tarife şi taxe (spre exemplu, TVA şi tarife pentru reţeaua de transmisie şi distribuţie şi pentru subvenţio­narea producerii de energie verde). TVA actuală este însă redusă, de la 21% la 10%. Premierul Sanchez a explicat că măsurile ce vor fi anunţate vor pune accentul pe protecţia consumatorilor vulnerabili, cu interdicţia de a tăia curentul celor care nu pot plăti sau celor care primesc vouchere de energie. „Noi protejăm 1,1 milioane de consumatori“, a spus el. „Mai mult, avem un plan de a defini un nivel al utilizării minime în domeniul electricităţii şi energiei. “ Apoi, a mai spus premierul, guvernul a lut măsuri pentru revizuirea profiturilor adiţionale ale companiilor de energie, punând deoparte 650 de milioane de euro care erau destinate iniţial companiilor de electricitate. Banii sunt destinaţi acum consumatorilor. Toate acestea vor fi făcute fără intervenţii pe piaţa de profil. Până la anunţarea măsurilor de stavilire a scumpirilor, parlamentul spaniol a acceptat înfiinţarea unei comisii speciale care să cer­ceteze cauzele scumpirilor, care să sta­bilească dacă acestea se datorează sau nu unor abuzuri, şi cum poate fi rezolvată problema. Iniţiatorii proiectului au făcut clar că această comisie nu va fi o instituţie de anchetă.

    Şi în Grecia guvernul a pregătit o serie de măsuri pentru reducerea preţurilor electri­cităţii şi ale altor servicii şi produse, a spus ministrul dezvoltării Adonis Georgiadis. Guvernul caută acum surse pentru cel puţin 100 de milioane de euro, bani cu care să fie protejate gospodăriile vulnerabile de facturile mari aşteptate în următoarele luni.

    În Italia, datele guvernamentale arată că facturile pentru energie au crescut în trimestrul trei cu 10%, iar cele pentru gaze naturale cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Sunt majorări semnificative şi totuşi mai mici decât dacă guvernul nu ar fi intervenit în iunie pentru a reduce povara preţurilor pentru populaţie. Fără aceste intervenţii, facturile ar fi fost cu 20% mai mari, scrie presa italiană. Guvernul a acţionat prin alocarea a 1,2 miliarde de euro pentru reducerea „tarifelor generale de sistem“ (o componentă importantă a facturii finale) pentru actualul trimestru. Însă măsura este temporară, iar toţi indicatorii arată că preţurile nu se vor duce decât în sus. Într-o ţară în care peste 2,8 milioane de familii sunt afectate de sărăcia energetică, dar în care piaţa este liberalizată, guvernul are un mecanism special de protecţie al celor vulnerabili prin contracte speciale de furnizare de energie sub condiţii stabilite de stat. Însă şi această plasă de siguranţă este temporară, urmând să fie retrasă la sfârşitul anului viitor. În Germania, ţară care se apropie de primele alegeri de după era Merkel, mai toate partidele care vor concura au propus soluţii pentru diminuarea consturilor cu electricitatea pentru populaţie. Mai toate se învârt în jurul reducerii sau chiar eliminării unei taxe speciale introduse pentru finanţarea dezvoltării energiei verzi, celebra EEG, care câtăreşte de mulţi ani greu în factura pentru energie, scrie Handelsblatt. Factura a crescut cu 20% în ultimul an.

  • Bilanţul anului 2012: 4 guverne, mari insolvenţe şi economia în corzi

    Încă din primele zile, 2012 s-a anunţat ca un an dificil, cu o iarnă dintre cele mai grele şi cu proteste în Piaţa Universităţii unde câteva sute de oameni cereau demisia guvernului condus de Emil Boc în urma unui conflict pornit între secretarul de stat din Ministerul Să­nătăţii Raed Arafat şi preşedin­tele Traian Băsescu. Ce a urmat în plan politic poate fi su­marizat astfel: România a schim­bat trei guverne, Emil Boc fiind înlocuit în februarie de Mihai Răzvan Ungureanu, care la rân­dul său a fost schimbat în luna mai cu Victor Ponta, preşedintele USL. Din cauza tensiunilor politice, calmate abia în decembrie când USL a câştigat alegerile parla­men­­tare cu o majoritate de 60%, zdro­bitoare pentru PD-L, fostul par­tid aflat la guvernare, eco­no­mia a avut de suferit. Cel mai bine s-a văzut acest lucru în evoluţia cursu­lui valutar care în iulie a atins un maxim de 4,6 lei, pe fondul în­gri­jo­rărilor investitorilor privind ten­siu­nile politice. Pentru acest an, prog­noza de creştere economică este de sub 1%, după ce a fost revizuită de la 2%.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernele spionează cetăţenii prin telefoanele mobile, e-mail şi urmele lăsate pe Internet

    În cadrul unei conferinţe de presă, fondatorul site-ului Julian Assange a lansat publicarea a sute de documente provenind de la 160 de companii din 25 de ţări, specializate în supravegherea şi interceptarea telecomunicaţiilor.

    Acestea arată cum aceste sisteme permit guvernelor să supravegheze persoanele prin telefoanele mobile, conturile de e-mail şi urmele lăsate pe Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernele din zona euro vor să stabilească de urgenţă detaliile planului de consolidare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară

    Surse oficiale din zona euro au declarat luni pentru Reuters că membrii Eurogroup consideră că detaliile tehnice ale măsurilor convenite la summit-urile UE de la finele lunii octombrie trebuie finalizate cât mai urgent, deoarece tensiunile din pieţe s-au accentuat din cauza instabilităţii politice din Grecia şi presiunilor resimţite de Italia. Liderii europeni au decis la finele lunii octombrie să crească resursele Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară, cunoscută ca EFSF, la circa 1.000 miliarde euro, pentru a convinge pieţele că mecanismul UE poate preveni intrarea Italiei şi Spaniei în criza datoriilor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trichet: BCE nu poate ajuta guvernele iresponsabile

    “Politica monetara nu poate fi un substitut pentru
    iresponsabilitatea guvernelor. Europa nu-si poate permite sa se
    odihneasca la mijlocul drumului. Trebuie sa fim mai ambitiosi.
    Propunerile pe care le-am vazut la Bruxelles nu merg destul de
    departe din punctul de vedere al BCE”, a afirmat Trichet.

    Costurile de asigurare impotriva riscului de neplata a
    datoriilor (credit default swap – CDS) au ajuns la niveluri record,
    vineri, in cazul Belgiei si Irlandei. Aceste costuri au urcat, de
    asemenea, si pentru Portugalia si Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niste impozite fantoma

    Franta, promitand sa imbunatateasca protectia mediului,
    planuieste introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de
    carbon. In Finlanda, unde guvernul spune ca vrea sa amelioreze
    calitatea alimentatiei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri si
    sucuri. La fel, Danemarca a adaugat tutunul si unele mancaruri
    grase pe lista produselor impozitabile.

    Marea Britanie abordeaza un alt plan, gandindu-se la o
    asa-numita taxa pe cal, impusa detinatorilor de animale, inclusiv
    de cai, indiferent de scopul pentru care acestia sunt crescuti (cai
    de povara, de curse sau de agrement).

    Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca avand
    justificari virtuoase, dar ele mai au ceva in comun: ajuta la
    astuparea gaurilor bugetare adancite de recesiune, de pachetele de
    salvare financiara a bancilor si de miliardele cheltuite pentru
    relansarea economiei.

    Intr-un moment cand liderii politici din Europa si Statele Unite
    se declara impotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de
    mijloc, taxele sus-amintite au si avantajul de a creste veniturile
    fara sa atraga prea mult atentia asupra inaspririi conditiilor
    fiscale.

    Ca urmare, spun analistii, contribuabilii din California si pana
    in Copenhaga ar trebui sa se pregateasca pentru mai multe “impozite
    fantoma” – taxe indirecte, precum cele aplicate pe vanzari, sau
    micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis in trecut,
    cum este inregistrarea unui animal de companie.

    Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii
    de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai putin volatile si mai
    putin dependente de ciclurile economice decat impozitele aplicate
    companiilor sau cele pe venit. Pe de alta parte, ele sunt mai putin
    predispuse sa fie evitate si sunt mai ieftin de colectat. In fine,
    spun analistii, ele sunt in general si mai usor de introdus.

    “Politica intra aici in joc”, afirma Stephen Matthews, expert in
    impozite la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
    Cresterea taxelor pe venit este mai mult “o solutie cand toate
    celelalte au esuat”.