BusinessMagazin

Tag: guvern interimar

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Strănutul european şi tusea olandeză

    A căzut coaliţia de guvernământ din Olanda, unde era vânătorul de est-europeni Geert Wilders, înseamnă că acum intrăm în Schengen! s-au grăbit să comenteze diverse publicaţii de la noi. De la bun început trebuie să ne liniştim. Decizia privind intrarea României şi a Bulgariei urma oricum să se ia în septembrie, după raportul din iulie al Comisiei Europene pe probleme de justiţie şi afaceri interne (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV). Presa bulgară a citat surse olandeze care consideră puţin probabil ca guvernul interimar format să ia decizii de acest gen, înainte de alegerile anticipate prevăzute pentru 12 septembrie, iar ambasadorul olandez Matthijs van Bonzel a precizat într-un interviu pentru Mediafax că patru cincimi din membrii parlamentului de la Haga consideră că e nevoie nu de unul, ci de două rapoarte pozitive de la CE ca să se convingă că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

    Într-un fel, astfel de poziţii sunt menite şi să apere Olanda de acuzaţia că toată politica ei în dosarul Schengen ar fi depins de un singur om, Geert Wilders (foto) şi de partidul lui, Partij voor de Vrijheid (PVV – Partidul Libertăţii), esenţial pentru stabilitatea coaliţiei minoritare de guvernare (liberali plus creştin-democraţi) care tocmai s-a destrămat săptămâna trecută. Sau de acuzaţia că toate protestele Parlamentului European, ale celui olandez şi ale altor ţări din UE n-au fost de ajuns ca să închidă site-ul înfiinţat de PVV pentru reclamaţii despre felul cum se poartă imigranţii est-europeni din Olanda. O amânare a deciziei de extindere a spaţiului Schengen până după alegerile anticipate şi importanţa dată rapoartelor MCV erau însă oricum fireşti, iar pentru ceea ce se profilează după alegeri, e de ajuns de spus că Wilders şi partidul lui pot ajunge din nou în poziţia de arbitru al viitoarei coaliţii, în funcţie de cum va vota electoratul.

    Cert e că, pentru moment, ieşirea de la guvernare a lui Wilders îi face să răsufle uşuraţi pe cei care se ruşinau de perspectiva concesiilor promise recent PVV de partidele din coaliţie pentru a-l îndupleca pe furiosul cu păr alb să voteze bugetul de austeritate: interzicerea vălurilor musulmane care acoperă faţa (niqab, burka) şi interzicerea dublei cetăţenii, respectiv înăsprirea condiţiilor de obţinere a cetăţeniei olandeze de către imigranţi. Pentru cât timp pot sta liniştiţi însă imigranţii şi moderaţii? În martie, pe când negocierile pentru buget ajunseseră la punctul unde partidele au pus pe masă concesiile respective, sondajele de opinie arătau că niciun partid n-ar fi obţinut majoritatea dacă s-ar fi ţinut alegeri. Şi aceleaşi sondaje arătau că de la alegerile din 2010 încoace, creştin-democraţii, aliaţii premierului liberal Mark Rutte, au pierdut teren în preferinţele alegătorilor, în timp ce PVV a crescut.

    Ar fi greşit însă ca ascensiunea PVV să fie văzută ca o reflectare a unei uri a olandezilor faţă de imigranţii musulmani sau est-europeni. Geert Wilders s-a priceput să exploateze atât teama normală a cetăţenilor faţă de viitorul incert al zonei euro, cât şi mândria naţională a uneia dintre cele mai bogate ţări din Europa în relaţie cu ce i se cere de la Bruxelles.

    S-a opus din start pachetelor de salvare de la centru a ţărilor cu probleme, ajungând să ceară Greciei să părăsească zona euro şi să proclame că “noi plătim pentru berea şi uzo-ul grecilor, iar asta trebuie să înceteze”. Lucrurile au luat o întorsătură şi mai rea când a venit momentul ca Olanda însăşi să le aplice propriilor cetăţeni politici de austeritate, pentru a diminua cu 14 mld. euro deficitul bugetar (estimat să atingă la anul 4,6% din PIB, enorm pentru un stat care a tot dat lecţii de disciplină fiscală altor membri ai zonei euro). “Nu vrem ca pensionarii noştri să sufere din cauza unui diktat de la Bruxelles”, a tunat Wilders. Între timp, agenţiile de rating au avertizat că ar putea depuncta Olanda, una dintre foarte puţinele ţări din zona euro care mai au rating intact AAA (alături de Germania, Luxemburg şi Finlanda), iar CDS pentru datoria ţării a urcat.

  • Cum arata Guvernul interimar (UPDATE)

    UPDATE: Premierul Emil Boc a anuntat joi seara componenta noului
    Guvern: el va asigura interimatul la Ministerul Educatiei,
    Sanatatea a fost preluata de Adriean Videanu, Catalin Predoiu este
    noul ministru de Externe, Gheorghe Pogea a preluat Ministerul
    Muncii, Luminita Placinta, ministru pentru Tineret si Sport, a
    preluat si portofoliul Relatiei cu Parlamentul, Gabriel Sandu, de
    la Comunicatii, va fi si ministru pentru IMM-uri iar Elena Udrea a
    preluat interimatul la Ministerul Mediului.

    PDL pregateste varinta de guvern in care portofoliile PSD sunt
    preluate cu titlu interuimar de ministrii PDL, premierul Boc urmand
    a prelua Educatia, Videanu – Sanatatea, Pogea- Munca si Berceanu –
    Agricultura, au declarat pentru MEDIAFAX surse din partid.

    In conditiile in care PSD a iesit de la guvernare, potrivit unor
    surse democrat-liberale, cel mai probabil premierul Emil Boc se va
    ocupa, pe perioada interimatului, de portofoliul de la Educatie, in
    locul Ecaterinei Andronescu.

    Ministrul Economiei, Adriean Videanu, ar putea prelua Sanatatea,
    in timp ce ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, va prelua cel mai
    probabil portofoliul de la Munca.

    Vasile Blaga se va ocupa pe perioada interimara de Interne,
    Dezvoltare Regionala si va fi si vicepremier, Justitia urmand a
    ramane la Catalin Predoiu.

    Predoiu ar putea prelua si portofoliul de la Externe, o alta
    varianta fiind ca de Externe sa se ocupe ministrul Apararii Mihai
    Stanisoara.

    Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ar putea prelua si
    portofoliul de la Agricultura, iar Elena Udrea va cumula Turismul
    cu Mediul.

    Gabriel Sandu, de la Comunicatii, ar putea sa se ocupe de
    relatia cu Parlamentul, au mai spus sursele citate.

    Aceasta este o varianta de lucru luata in calcul de
    democrat-liberali, motivatia interimatelor fiind aceea ca
    Executivul sa nu mearga in Parlament cu o noua forumula de guvern,
    ci sa se pastreze aceasta formula cele 15 zile cat ministrii PSD
    demisionari sunt obligati sa mai ramana la ministere si cele 45 de
    zile de interimat stabilite de Constitutie, ceea ce ar acoperi
    perioada pana la primul tur al prezidentialelor.

    Ministrii PSD au fost chemati la Senat, dupa semnarea de catre
    presedintele Traian Basescu a revocarii lui Dan Nica si a numirii
    interimare ca vicepremier si ministru de Interne a lui Vasile
    Blaga, de presedintele formatiunii social-democrate, Mircea Geoana.
    Ministrii PSD au anuntat miercuri ca vor demisiona in 30 de minute
    de la revocarea lui Nica.

    Presedintele Traian Basescu a semnat, joi, decretele de revocare
    din functie a lui Dan Nica si numirea ca interimar in functiile de
    ministru al Internelor si vicepremier pentru ministrul Dezvoltarii,
    Vasile Blaga.