BusinessMagazin

Tag: Guantanamo

  • Un islamist a fost încarcerat la Guantanamo 13 ani din cauza unei confuzii privind identitatea

    Autorităţile americane au stabilit că Mustafa al-Aziz al-Shamiri, în vârstă de 37 de ani, a fost un simplu combatant islamist, nu un agent al reţelei teroriste Al-Qaida.

    În consecinţă, o comisie militară de evaluare a stabilit că islamistul de origine yemenită poate fi eliberat. Pentagonul susţine că individul a luptat în Afganistan şi că a fost arestat în mod justificat.

    “Mustafa Abd-al-Qawi Abd-al-Aziz al-Shamiri a luptat în mai multe zone de conflict şi avea legături cu membri Al-Qaida din Afganistan”, se arată în dosarul islamistului.

    Însă oficiali din cadrul serviciilor secrete americane au stabilit că arestarea a fost făcută abuziv, pentru că numele suspectului era similar cu al unui agent Al-Qaida considerat o ţintă importantă şi căutat de mulţi ani.

    Mustafa Al-Shamiri a fost arestat de armata americană în Afganistan, în anul 2002. Islamistul suspectat de terorism a fost ţinut în detenţie la Guantanamo timp de 13 ani fără a fi pus sub acuzare.

  • ULTIMUL deţinut britanic din închisoarea militară de la Guantanamo Bay, eliberat după 13 ani. Shaker Aamer n-a fost niciodată judecat – FOTO

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a precizat, vineri, că Shaker Aamer a părăsit baza militară din SUA şi, potrivit BBC, ar fi în drum spre Marea Britanie. Bărbatul, în vârstă de 46 de ani, de naţionalitate saudită, a fost deţinut în închisoarea din Cuba din 2002, dar nu a fost niciodată condamnat sau chemat în instanţă.

    Shaker Aamer, care are patru copii, are permisiunea de a locui pe o perioadă nedeterminată în Marea Britanie întrucât soţia sa este cetăţean britanic. El a fost reţinut în Afganistan în 2001.

    Autorităţile americane l-au acuzat că ar fi condus o facţiune a mişcării radicale Taliban şi că l-ar fi întâlnit pe fostul lider al organizaţiei teroriste Al-Qaida, Osama Bin Laden.

    Dar Aamer a susţinut că se afla în Afganistan cu familia pentru activităţi caritabile.

    Kate Allen, directorul filialei britanice a organizaţiei Amnesty International, a declarat că după “atâtea turnuri” nu va crede că Aamer este liber “până când avionul său nu va atinge solul britanic”.

    “Ar trebui să ne amintim cât de travestită a fost justiţia în acest caz şi, pentru că a fost ţinut în condiţii inacceptabile timp de 14 ani, domnul Aamer va avea nevoie de timp pentru a se obişnui cu starea sa de libertate”, a precizat Allen.

    Eliberarea sa iminentă a fost confirmată luna trecută de Guvernul britanic, după ce fiica lui Aamer, Johina, în vârstă de 17 ani, a postat un mesaj pe Twitter: “Nu pot să cred că, în sfârşit, ne vom revedea tatăl după 14 ani”.

    Joi, Pentagonul a anunţat că un deţinut mauritan din închisoarea militară de la Guantanamo Bay, Ahmed Ould Abdel Aziz, a fost repatriat după ce a stat 13 ani după gratii.

    Deţinutul în vârstă de 45 de ani era acuzat că ar fi fost un membru al reţelei Al-Qaida care ulterior a fugit în Afganistan. El este suspectat că a luptat în Afganistan împotriva Alianţei Nordului (antitalibană), susţinută de SUA şi, posibil, împotriva Statelor Unite şi forţelor coaliţiei.

    Preşedintele american, Barack Obama, a promis că va închide închisoarea militară din Cuba, însă această idee a întâmpinat opoziţii în Congres şi a fost respinsă de ţări care ezită să îi primească pe deţinuţii suspectaţi de terorism.

  • Pentagonul examinează două închisori militare din SUA pentru a transfera deţinuţi de la Guantanamo

    Căpitanul Jeff Davis, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că o echipă a examinat vineri închisoarea militară din Fort Leavenworth, statul Kansas, şi va evalua apoi centrul de detenţie Navy Brig din Charleston, statul South Carolina.

    Davis a precizat că echipa va evalua costurile asociate cu construcţia şi alte schimbări necesare pentru a folosi închisorile pentru a găzdui deţinuţi, dar şi procese în comisiile militare, în cazul celor acuzaţi de crime de război.

    Davis a afirmat că mai sunt şi alte închisori, în afară de cele din Kansas şi South Carolina, pe care le va vizita echipa.

    Deşi echipa examinează întâi centre militare, Biroul american al Penitenciarelor lucrează de asemenea la o listă cu închisori civile.

    Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo Bay este o prioritate pentru preşedintele Barack Obama, care a promis în prima zi de mandat că va face acest lucru. Acest efort a întâmpinat însă numeroase obstacole, inclusiv opoziţia republicanilor şi a unor democraţi din Congres, precum şi dificultăţi în transferul zecilor de deţinuţi care pot fi eliberaţi.

    Oficialii trebuie să găsească ţări dispuse să găzduiască deţinuţii şi trebuie să primească asigurări că vor fi monitorizaţi adecvat şi nu vor reprezenta un pericol pentru securitate.

    Aproximativ 52 dintre cei 116 deţinuţi care se mai află la Guantanamo pot fi eliberaţi, dar secretarul american al Apărării, Ash Carter, şi predecesorii săi au subliniat că nu vor elibera niciun deţinut până nu obţin toate garanţiile de securitate. Ceilalţi 64 sunt consideraţi prea periculoşi pentru a fi eliberaţi.

  • Statele Unite nu intenţionează să restituie Guantanamo Bay Cubei, anunţă Casa Albă

    “Preşedintele crede cu adevărat că centrul (militar) de detenţie de la Guantanamo trebuie să fie închis”, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe. “Dar baza navală nu este un lucru pe care dorim să-l închidem”, a subliniat el.

    În enclava americană se află o importantă bază navală şi centrul militar de detenţie extrem de controversat în care au fost aduşi suspecţi de terorism la patru luni după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.

    Preşedintele Barack Obama şi-a repetat în numeroase rânduri intenţia de a face tot posibilul pentru a închide centrul de detenţie de la Guantanamo Bay, reiterând această promisiune săptămâna trecută, în discursul anual despre Starea Naţiunii.

    Preşedintele cubanez Raul Castro a declarat miercuri că restituirea controlului acestui teritoriu de 116 kilometri pătraţi către Havana constituie o condiţie prealabilă normalizării relaţiilor cu Statele Unite. Guantanamo se află sub control american printr-un tratat semnat în 1903.

    Deschizând o nouă eră în relaţiile lor, Washingtonul şi Havana au anunţat la jumătatea lui decembrie o apropiere diplomatică. Ea va consta în atenuarea restricţiilor comerciale americane impuse insulei comuniste.

    Dar diversele măsuri anunţate de către autorităţile de la Washington nu vor pune capăt embargoului economic impus Havanei din 1961, pe care numai Congresul îl poate ridica.

  • Chuck Hagel afirmă că va fi dificil ca SUA să închidă centrul de la Guantanamo în doi ani

    “Va fi foarte dificil, şi chiar mai mult dacă Congresul impune noi restricţii” asupra condiţiilor privind eliberarea celor 122 de deţinuţi care se mai află la Guantanamo, precum şi asupra ţării-gazdă, a declarat Hagel pentru postul public NPR.

    Hagel a negat că ar fi tergiversat aprobarea eliberării anumitor deţinuţi din această închisoare militară americană situată în Cuba.

    El a recunoscut că a existat o “încetinire” care nu l-a “făcut popular”. “Dar am fost foarte clar în faţa preşedintelui (…) şi a Congresului: dacă legea îmi dă o responsabilitate, fac tot ce pot” pentru a o asuma, pentru că “poporul american este cel care contează”.

    Legea îi impune secretarului Apărării să certifice că eliberarea unui deţinut nu creează o ameninţare semnificativă pentru securitatea naţională.

    “Nu examinez niciodată un dosar” înainte ca toate agenţiile care trebuie să-şi dea avizul să fie de acord între ele, a explicat Hagel.

    După preluarea dosarului, Hagel a precizat că a cerut uneori asigurări suplimentare trimiţând o misiune în ţara-gazdă, înainte de a-şi da acordul.

    Preşedintele Barack Obama şi-a reiterat constant intenţia de a închide centrul de detenţie de la Guantanamo, idee reluată şi săptămâna trecută în discursul său privind Starea Naţiunii.

    La sosirea sa la Casa Albă în ianuarie 2009, peste 240 de deţinuţi se aflau la Guantanamo.

  • Obama: Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo este o “prioritate naţională”

    “Închisoarea de la Guantanamo subminează securitatea noastră naţională, epuizându-ne resursele, deteriorează relaţiile noastre cu aliaţii şi încurajează extremiştii violenţi. Închiderea acestui centru de detenţie este o prioritate naţională”, a declarat preşedintele, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

    Legea anuală privind apărarea, de peste 500 de miliarde de dolari, prelungeşte restricţiile privind închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, de pe insula Cuba. Interdicţia transferului în Statele Unite a deţinuţilor a fost reconfirmată, în pofida opoziţiei repetate a preşedintelui american.

    “Le cer membrilor din ambele tabere să lucreze cu noi pentru a pune capăt acestui capitol din istoria americană”, a declarat preşedintele.

    Prin această lege, Congresul interzice Pentagonului să transfere deţinuţi pe teritoriul american pentru a-i judeca, îngriji, închide sau din alte motive, republicanii apreciind că aceştia riscă să fie eliberaţi la decizia unui judecător, constituind astfel o ameninţare pentru securitatea naţională.

    În această închisoare deschisă în urmă cu 13 ani, în urma atentatelor din 11 septembrie, au mai rămas 136 de persoane.

    “Executivul trebuie să aibă posibilitatea de a decide unde şi când trebuie judecaţi deţinuţi rămaşi (…) unde şi când trebuie transferaţi ei conform imperativelor noastre de securitate naţională şi politicii noastre în materie de tratament uman”, a declarat preşedintele.

  • SUA cred că 20-30 de foşti deţinuţi de la Guantanamo s-au alăturat SI sau altor grupări în Siria

    Oficiali de rang înalt din sectoarele apărării şi serviciilor de informaţii susţin că majoritatea deţinuţilor eliberaţi de la Guantanamo nu se întorc în luptă, iar dintre cei care fac acest lucru doar câţiva luptă în Siria, susţine Fox News, în pagina electronică.

    Dintre cei 630 de deţinuţi eliberaţi de la Guantanamo, 180 au revenit sau sunt suspectaţi că au revenit pe câmpul de luptă. Dintre aceştia, sursele citate susţin că 20-30 s-au alăturat fie Statului Islamic, fie altor grupări militante din Siria sau colaborează cu acestea de pe teritoriul altor ţări. Oficialii susţin că majoritatea operează în interiorul Siriei.

    “Ştim că unii dintre deţinuţii de la Guantanamo s-au întors pe câmpul de luptă. Suntem conştienţi de acest lucru dar credem că în general politica de închidere a Guantanamo este clar în interesul Statelor Unite, aşa cum a precizat preşedintele”, a declarat secretarul Apărării, Chuck Hagel.

    Majoritatea islamiştilor eliberaţi în ţările de origine tind să rămână acolo şi să lupte la nivel local. Afganii care s-au întors pe câmpul de luptă, de exemplu, tind să rămână în Afganistan. Dar aceşti oficiali susţin că foştii deţinuţi care s-au alăturat Statului Islamic în Siria au migrat din ţările europene şi africane care au acceptat să îi primească. Printre acestea se numără Egiptul şi Tunisia, precum şi şase ţări europene.

    Potrivit unei surse, la Guantanamo mai sunt 149 de deţinuţi, dintre care aproximativ 90 sunt originari din Yemen. Optzeci de deţinuţi sunt în prezent eligibili pentru transfer.

  • Treizeci şi unu de foşti generali americani solicită închiderea centrului de la Guantanamo

    Salutând dorinţa lui Barack Obama de a închide centrul militar de detenţie din enclava din Cuba, foştii ofiţeri amintesc că “Guantanamo nu serveşte intereselor Americii” şi “va continua să submineze securitatea ţării” atât timp cât nu va fi închis.

    Printre semnatari figurează fostul comandant al puşcaşilor marini, generalul Charles Krulak, fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Merrill McPeak, sau fostul comandant al forţelor americane în Orientul Mijlociu şi Asia de Sud (CENTCOM), generalul Joseph Hoar.

    Cei 31 de generali şi amirali au asistat în urmă cu cinci ani, în Biroul Oval, la semnarea de către Barack Obama a primelor decrete de închidere a închisorii de la Guantanamo şi de condamnare a torturii.

    Aproximativ 155 de deţinuţi dintre cei 779 trimişi iniţial la Guantanamo rămân încarceraţi în enclava americană din Cuba, iar 76 dintre ei, printre care 55 de yemeniţi, sunt consideraţi eliberabili.

    În scrisoare, cei 31 de ofiţeri îşi exprimă îngrijorarea faţă de “falsa dezbatere care se prelungeşte cu privire la utilizarea torturii de către CIA”. “Foşti oficiali CIA care au autorizat tortura continuă să o apere în cărţi şi în filme”, denunţă ei.

    Totodată, ei afirmă că doresc declasificarea unui raport secret de 6.000 de pagini întocmit pentru Comisia pentru Informaţii din Senat despre programele de detenţie şi de interogare puse în aplicare după 11 septembrie.

    “Credem că, studiind faptele, americanii vor fi de acord şi vor recunoaşte că tortura nu merita efortul iar, ca şi ţară, nu ar trebui niciodată să ne întoarcem pe această cale întunecată”, apreciază ei.

  • Al Jazeera publică jurnalul intim al sauditului Abu Zubeida, deţinut la Guantanamo

     Cele şase caiete, scrise de fostul şef de operaţiuni al Al-Qaida înainte de a fi capturat în 2002, citează nume din sfere înalte ale organizaţiei teroriste, în care acesta se învârtea.

    Ele constituie elemente pentru ca administraţia americană să justifice încarcerea sa, fără inculpare sau proces, la Guantanamo, scrie postul de televiziune de limbă arabă.

    Al Jazeera publică 112 pagini de documente “autentice”, pe care susţine că le-a procurat în engleză de la un fost oficial american care a lucrat cu CIA şi FBI.

    La capturarea sa, în martie 2002, în timpul unui raid împotriva ascunzătorii sale în Pakistan, Zubeida a fost descris de purtătorul de cuvânt al Casei Albe de atunci, Ari Fleischer, drept un “recrutor terorist cheie, un planificator de operaţiuni şi un membru al cercului restrâns al lui Osama ben Laden”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Republicanii critică discursul lui Barack Obama despre Al-Qaida şi Guantanamo

     “Ne aflăm în continuare într-un lung şi dificil conflict împotriva Al-Qaida”, a declarat senatorul republican John McCain într-o conferinţă de presă, apreciind că afirmaţiile lui Barack Obama relevă “un grad de nerealism incredibil”.

    “Al-Qaida se dezvoltă peste tot în Orientul Mijlociu, din Mali şi până în Yemen”, a subliniat el, criticând o parte a discursului în care Obama a anunţat că nivelul riscului terorist a scăzut în Statele Unite.

    Evocând atacul comis împotriva misiunii diplomatice americane din Benghazi (Libia) de militanţi islamişti şi atentatul din Boston, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Camerei Reprezentanţilor Ed Royce a apreciat că “preşedintele continuă să subestimeze grava ameninţare pe care Al-Qaida şi teroriştii afiliaţi o reprezintă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro