Tag: Grzegorz Konieczny

  • Se vinde totul? Ce se va întâmpla cu activele Fondului Proprietatea

    Este vorba despre Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea (câte 24% din acţiuni), E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Furnizare (câte 22%), E.ON Energie (13%), E.On Gaz Distribuţie, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Energie şi GDF Suez Energy (câte 12%). Valoarea totală a participaţiilor Fondului este de 527,6 mil. euro. Mandatul oferit Citigroup “este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului”, a explicat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al FP.

    Mihai Căruntu, analist al BCR, explica în analiza din ianuarie consacrată Fondului Proprietatea că lichiditatea portofoliului FP este mult mai scăzută decât a unui fond de private equity comparabil, întrucât “FP este ţinut captiv de aceste societăţi nelistate, controlate în principal de stat, ceea ce întreţine un management discreţionar. Acesta este un motiv pentru care e de înţeles că acţiunile se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de valoarea unitară a activului net decât pentru cele mai multe fonduri listate de private equity cu expunere la economiile mature”. Prin urmare, afirma Căruntu, elementul esenţial pentru o scădere a discountului îl reprezintă, în opinia lui Căruntu, listarea Romgaz, a Hidroelectrica şi, într-o măsură mai mică, a Nuclearelectrica.

    Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la un preţ de 0,58 lei/titlu, faţă de o valoare unitară a activului net de 1,1290 lei la 31 ianuarie.

    Fondul speculativ american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, a propus anterior ca banii rezultaţi din vânzare să fie viraţi acţionarilor, alături de banii din vânzarea de către Templeton a participaţiilor FP la companiile listate sau în curs de listare (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica).

    City of London Investment Management Limited, un alt acţionar semnificativ, a anunţat în această săptămână că e de acord cu Elliott Associates ca mandatul Franklin Templeton să fie schimbat astfel încât administratorul să fie încurajat să vândă activele şi să distribuie banii rezultaţi ca dividende speciale către acţionari. Argumentul ar fi că FP este prea mare raportat la cererea de acţiuni, astfel încât o reducere a portofoliului ar reduce discountul cu care sunt tranzacţionate acţiunile.

    Totuşi, notează analiştii BCR, City of London nu susţine o vânzare agresivă a activelor, astfel încât substanţa Fondului ca principal vehicul de investiţii pe piaţa românească de capital să nu fie sever afectată. Propunerile acţionarilor vor fi dezbătute la AGA din 4 aprilie.

  • Manager peste 4 miliarde de euro: Grzegorz Konieczny de la Fondul Proprietatea

    Omul care are pe mana activele de 4,06 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea si raspunde in numele Franklin Templeton de banii investitorilor la Fond nu e nicidecum un capitalist din tata-n fiu, invatat de mic cu jocul bursei. Surazand usor timid in tot timpul cat povesteste despre el, marturiseste ca i se spune Greg sau GK, desi il cheama Grzegorz Konieczny, fiindca numele lui polonez e greu de pronuntat pentru colegii lui americani de la Franklin Templeton. E nascut la Gdansk in 1970, exact pe cand muncitorii de la santierul naval si studentii protestau contra regimului socialist. “Primul an de facultate, in 1989, ca student la comert exterior, l-am petrecut invatand in primul semestru economie socialista, iar al doilea semestru economie capitalista – cu acelasi profesor”, spune Konieczny, spre amuzamentul participantilor adunati in jurul mesei de la “MEET THE CEO”. Si a ajuns sa-si faca o cariera pe piata de capital mai curand din greseala, fiindca un accident i-a intrerupt o promitatoare evolutie de fotbalist, jucator al nationalei de tineret a Poloniei.

    Intr-un fel, o asemenea biografie e incurajatoare pentru niste romani care il asculta; un om din Est care s-a ridicat din acelasi mediu ca si noi si a ajuns in conducerea unui fond de investitii american cu active de peste 670 de miliarde de dolari, asa cum e Franklin Templeton. Diferentele ies insa repede la iveala: chiar daca uitam de episodul cu revoltele din Gdansk din 1970, Konieczny isi continua povestea spunand ca s-a angajat in 1991 ca broker la Bank Gdanski, intr-o epoca in care bursa poloneza si piata de capital deja incepusera sa functioneze, iar in 1994 si-a luat licenta de consultant de investitii din partea Comisiei pentru Titluri de Valoare din Polonia, intr-o vreme cand la noi abia incepea “cuponiada”, iar bursa de la Bucuresti nici nu exista. Pe atunci avea loc primul boom al bursei din Varsovia, odata cu prima listare a unei banci din Polonia, la care au subscris 100.000 de oameni – “suprasubscrierea era atat de mare, incat fiecare investitor a primit doar cate trei actiuni”.

    Nu e de mirare ca acum, ca si cu alte ocazii, Konieczny considera ca din perspectiva institutiilor de piata, Romania se afla acum cam la nivelul unde era Polonia acum zece ani. “Ceea ce s-a realizat atunci in 1994, cu oferta de actiuni, a fost ca un mare numar de oameni au fost atrasi spre piata de capital – or, tocmai asa ceva e ceea ce lipseste aici”. La Franklin Templeton a ajuns in 1995, recrutat in urma unui interviu unde a recunoscut ca nici nu stia cine e Mark Mobius, gurul burselor, cel care a pus pe picioare din 1987 primul fond de investitii in actiuni de pe pietele emergente al Franklin Templeton. Impreuna cu Mark Mobius avea sa ajunga pentru prima oara in Romania, in 1996-97, cand a avut contact prima data cu companii scoase la privatizare (ciment, fabrici de bere, industrie chimica), iar la Bucuresti s-a mutat de un an, inainte ca Franklin Templeton sa preia, de toamna trecuta, administrarea Fondului Proprietatea.

    Fata de 1997, constata ca Bucurestiul s-a schimbat in bine, “chiar daca oamenii se plang”: infrastructura, aeroportul, centrul istoric arata evident altfel, insa dezvoltarea pietei de capital a ramas in urma, nu numai fata de Polonia, dar si fata de alte piete din regiune, ca Ungaria si Cehia. “Si e pacat, fiindca la dimensiunile pietei romanesti e atata potential. Acum exista o sansa, din punctul meu de vedere, ca acest decalaj sa fie recuperat si ca bursa din Romania sa-si gaseasca importanta cuvenita in Europa de Est.”

    De acest potential se ocupa el si echipa Franklin Templeton de la Bucuresti, “una dintre cele mai mari pentru pietele emergente, incluzand 26 de angajati, din care sapte profesionisti in investitii”. Si inainte de listarea din ianuarie a Fondului Proprietatea, dar mai cu seama acum, stirile despre abordarea agresiva a Franklin Templeton ca actionar minoritar in marile companii de stat din portofoliul Fondului s-au succedat cu repeziciune: demersurile, sustinute de declaratiile ambasadorului american, de a bloca formarea celor doi “campioni nationali” energetici, Electra si Hidroenergetica si donatia de 400 de milioane de lei a Romgaz la bugetul de stat, promovarea listarii unor pachete consistente de actiuni ale Petrom, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sau Romgaz sau declaratiile lui Konieczny ca statul isi poate plati cel mai eficient datoriile vanzand actiuni ale companiilor de stat.

     

    Pariul cel mare al managerului este listarea unor pachete de actiuni ale companiilor unde statul a ramas actionar majoritar sau semnificativ. Este “cel mai curat si mai transparent mod de a privatiza, in special daca o parte dintre actiuni sunt vandute investitorilor locali”, argumenteaza Konieczny, ca si daca investitorii straini percep piata drept una prietenoasa, cu reglementari atractive: e ceea ce-si propune managerul Fondului Proprietatea sa obtina si prin propriile sale contributii ca membru in Consiliul Bursei de Valori, calitate in care a fost ales la sfarsitul lunii trecute. Cat despre controlul statului, chestiune delicata mai ales in conditiile in care e vorba de companii din energie si utilitati, managerul spune ca statul, asa cum se intampla in Polonia, poate sa influenteze deciziile intr-o companie inclusiv daca nu mai e actionar majoritar: “Asta e si ceea ce incercam sa convingem statul, ca poate avea putere de decizie si cu mai putin de 50% din actiuni, chiar si cu 25%”.

    “Daca exista un flux constant de actiuni atractive listate, apar investitori care pot face bani, pretul actiunilor creste, iar aceasta va stimula si companiile private sa vina la bursa si sa obtina astfel resurse de crestere”, afirma polonezul. Pentru el, defectul cel mai mare al pietei e tocmai ca acest flux constant nu exista (ultima listare importanta la BVB a fost cea a Transgaz din 2007), ceea ce incurajeaza o mentalitate “de tip cazinou”, pentru care bursa nu e o piata unde investesti pe termen lung, cu metoda si rabdare, ci un instrument de castig pe termen scurt. Aceasta ar explica si reactia micilor investitori de la Fondul Proprietatea, nemultumiti ca, desi are in portofoliu cele mai atractive si mai lichide actiuni de la Bursa, iar ponderea investitorilor straini in actionariat creste continuu, actiunile Fondului au coborat la 0,60 si apoi 0,50 lei pe actiune, dezamagindu-i pe cei ce asteapta un pret de cel putin 1 leu (adica valoarea la care statul a facut conversia in actiuni a titlurilor de despagubire cuvenite celor cu averi nationalizate).

    Intrebat de BUSINESS Magazin ce le spune investitorilor la Fondul Proprietatea nemultumiti de pretul actual pe actiune, Konieczny raspunde ca “e normal sa se mai astepte si in continuare la perioade de volatilitate, cu scaderi si cresteri, iar mai devreme sau mai tarziu, eforturile de a creste valoarea actiunii ar trebui sa se vada. Piata e o forta puternica, iar pe termen lung nu o poate influenta un singur fond sau un singur manager, ci numai munca rabdatoare de a creste valoarea, adica ceea ce speram sa se reflecte in timp in pretul actiunii”.

    Una din caile de crestere a valorii actiunilor e cumpararea de active: de la finele lui decembrie pana la sfarsitul lui aprilie, valoarea activelor Fondului a crescut de la 3,58 la 4,06 miliarde de euro, iar programul de achizitii din primul trimestru s-a concentrat pe actiuni valoroase: Erste Group Bank, Raiffeisen Bank, BRD-SocGen, Alro sau Azomures; bancile au ajuns sa reprezinte 3,25% din portofoliu. Acum, la listarea urmatorului pachet de actiuni al Petrom, Fondul Proprietatea nu va participa, pentru ca deja 10% din active sunt plasate in titluri Petrom, insa alte fonduri din strainatate ale Franklin Templeton vor putea cumpara actiuni.

  • Planurile sefului proprietarilor dupa listarea FP

    Grzegorz Konieczny este cunoscut drept administratorul celui mai
    mare business romanesc si considerat privilegiat de investitori
    pentru ca are acces in boardul celor mai interesante companii
    locale. Avea 27 de ani cand a venit prima oara in Romania sa
    cumpere actiuni in companiile locale ce tocmai devenisera publice.
    “Suntem investitori in Romania in mai multe companii, cele mai
    multe actiuni fiind cumparate cand am venit pentru prima data
    pentru Franklin Templeton in Romania, in 1997”, povesteste acum
    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv si manager de
    portofoliu in cadrul fondului de investitii Franklin Templeton, cel
    care conduce operatiunile Fondului Proprietatea (FP) de la
    atribuirea contractului, in vara anului trecut. Konieczny a
    implinit anul trecut, in noiembrie, 40 de ani, iar in ianuarie 2011
    a lansat pe bursa cea mai mare afacere a Romaniei din ultimii ani,
    Fondul Proprietatea, evaluat la 3,6 miliarde de euro. “Fondul
    Proprietatea trebuie sa aduca Romania in atentia investitorilor
    externi”, spunea managerul de fond, care a fost in turneul de
    promovare timp de luna inainte de listare.

    Turneul a continuat: saptamana trecuta, pe 6 si 7 aprilie,
    Franklin Templeton si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au organizat
    la bursa de la Londra o serie de intalniri intre cele mai mari
    companii romanesti listate si investitori straini, in cadrul
    evenimentului “Romanian Day”, cu scopul promovarii pietei locale de
    capital si a celor mai lichide companii din piata. Conform
    declaratiilor FP, peste 40 de investitori au fost interesati de
    bursa de la Bucuresti, printre acestia numarandu-se fonduri
    mutuale, fonduri de hedging si fonduri de pensii ce activeaza in
    Europa Centrala si de Est. De la listarea FP, investitorii
    institutionali straini au ajuns la o participatie de 20,4%, la
    finele lunii martie, reiese din raportarile fondului. Valoarea
    plasamentelor nete realizate de fondurile de investitii straine se
    ridica la circa 130 milioane de euro, iar expunerea totala a
    acestora pe FP ajunge la peste 410 de milioane de euro. In
    comparatie, investitiile straine nete la Bursa in 2009 si 2010 au
    insumat 160 milioane de euro. Evenimentul de la Londra precede una
    dintre cele mai mari oferte publice de pe piata romaneasca de
    capital, vanzarea a 9,84% din Petrom, dar si ofertele de actiuni
    derulate de Transelectrica si Transgaz, programate pentru acest an.
    Inca inainte de listarea FP la bursa, la inceputul lunii ianuarie,
    Grzegorz Konieczny spunea ca este familiarizat cu cele mai multe
    probleme ale companiilor in care este actionar minoritar si ca le
    va aduce in discutie una cate una. “Am facut evaluari ale tuturor
    companiilor din portofoliu si avem deja un plan pentru fiecare pe
    termen lung, dar interesul actionarilor in legatura cu ele ne
    impune sa nu il divulgam inca. E clar ca portofoliul FP, asa cum
    este acum, nu va mai fi la fel peste 12 ani”.

    Grzegorz Konieczny a adus in discutie publica o serie din
    problemele pe care le-a descoperit in companiile din portofoliu:
    procesul cu Romgaz (unde FT a dat in judecata compania pentru ca a
    facut o donatie de 400 de milioane de euro statului din profitul
    net) – a carui prima decizie judecatoreasca a fost in favoarea
    companiei de stat – sau situatia de la Hidroelectrica, considerata
    cea mai valoroasa din portofoliul FP. Managerul FP a declarat ca
    Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate local, a
    pierdut numai in 2009 intre 600 si 850 de milioane de lei (143-202
    mil. euro) din cauza contractelor directe pe care firma le are in
    derulare.

    O situatie similara este la Nuclearelectrica, dupa cum spune
    presedintele FP: “Nuclearelectrica nu castiga in prezent cat ar
    trebui pentru ca vinde 70% din ceea ce produce pe piata
    reglementata, restul fiind comercializat la pretul pietei”.
    Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, maximul de
    profitabilitate atins de Nuclearelectrica in perioada 2000-2009, a
    fost de 10%, performanta inregistrata numai in doi ani, in 2006,
    respectiv in 2007. “La Nuclearelectrica, marja ar trebui sa fie de
    20-30%, dar compania ar trebui sa vanda mai mult pe piata libera.
    Din aceste motive, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt
    subevaluate, sunt la 50% fata de companii similare din alte tari”,
    explica Konieczny.

    “E un proces important de schimbare care va avea loc in
    companiile romanesti de stat si nu numai o data cu listarea FP”,
    spunea inainte de ianuarie Grzegorz Konieczny, precizand ca
    Franklin Templeton va insista pentru listarea a cat mai multe
    companii din portofoliu si pentru orice ar aduce imbunatatirea
    rezultatelor financiare ale acestora.

    Managerul de fond precizeaza ca investitorii sunt interesati in
    special de valoarea reala a companiilor din portofoliul FP:
    “Potentialii investitori nu vor sa stie atat de multe detalii
    despre listarea in sine, cat mai mult despre ce valoare a
    companiilor ar putea fi deblocata, despre dividende, care sunt
    perspectivele Romaniei, care e relatia noastra cu guvernul”.
    Conform cu datele prezentate de Franklin Templeton, companiile din
    tarile in curs de dezvoltare (si care, in cele mai multe cazuri, nu
    sunt conduse eficient) nu pot creste si nu pot face profit: “Daca
    am transfera activele unei astfel de companii in alta parte,
    afacerile si profitul ar putea creste in cele mai multe cazuri de
    peste 10 ori. Sunt niste cifre imense”.