BusinessMagazin

Tag: GRILE

  • Preţurile locuinţelor în grila notarilor, mai mari şi cu peste 10% în 2015

    Creşteri peste medie s-au operat la unele apartamente amplasate în zona delimitată de Intersecţia Calea Victoriei – Bulevardul Lascăr Catargiu – Bulevardul Iancu de Hunedoara sau în Bulevardul Dacia, între Calea Griviţei – Piaţa Romană – Piaţa Spaniei, unde grila notarilor a stabilit valori cu 12% mai mari decât anul trecut, potrivit unei analize realizate de MEDIAFAX pe baza ghidurilor privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2014 şi 2015.

    Analiza a luat în calcul apartamentele două camere, confort 1, situate le etaje intermediare (1-4), în blocuri construite între 1978 şi 1989.

    Potrivit noii grile, aplicabile de la 1 ianuarie, pentru un apartament de două camere confort I sporit situat la un etaj intermediar în zona Calea Victoriei valoarea minimă se situează la 71.960 euro. Anul trecut, un apartament în aceeaşi zonă, cu aceleaşi caracteristici, avea o valoare de 64.240 de euro.

    Totodată, un apartament cu două camere situat pe Bulevardul Dacia este evaluat la 71.960 de euro în acest an, comparativ cu 64.240 de euro anul trecut, cu 12% mai mult.

    Creşteri semnificative au mai fost operate şi pentru apartamentele de pe Calea Călăraşilor (zona dintre Piaţa Corneliu Coposu şi Piaţa Traian), unde valorile au fost stabilite în urcare cu procente cuprinse între 3% şi 10%, la 61.900 euro (comparativ cu 56.280 euro) şi 65.510 euro (faţă de 63.620 euro).

    De asemenea, apartamentele din zona Piaţa Arsenalului – Bulevardul Libertăţii au fost evaluate în creştere cu 8%, de la 54.080 de euro la 58.420 de euro, un procent similar fiind aplicat şi pe Bulevardul Decebal (Piaţa Alba Iulia – strada Dristorului), astfel că un apartament cu două camere în această arie are o valoare de 64.480 de euro.

    Apartamentele amplasate în zona delimitată de Strada Tunari şi Calea Moşilor au fost incluse în grila notarilor la preţuri cu 6% mai mari, la 61.210 euro, la fel şi cele din Bulevadul Liviu Rebreanu până în Bulevardul Theodor Pallady (34.000 euro versus 32.070 euro). În această zonă, creşterile au fost de minim 3%, la 32.420 euro şi 34.000 de euro.

    Pe Calea 13 septembrie, zona Strada Drumul Sării – Strada Progresul – Piaţa Arsenalului, notarii au adăugat 3-6% la valorile apartamentelor, astfel că preţurile minime au fost stabilite până 46.850 de euro pentru unele unităţi.

    Cele mai multe creşteri operate pentru acest an au fost în jurul a 3-5% la nivelul întregului oraş.

    În aceste condiţii, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, zona din Bulevardul Basarabia până în Bulevardul Liviu Rebreanu creşterea a fost de 2-3%, astfel că impozitele la tranzacţionare vor fi calculate pentru valori pornind de la 38.060 euro până la 40.340 de euro. În Şoseaua Andronache (între Şos.Colentina, Şos. Andronache şi strada Suhard) creşterile au fost marginale de sub 1%, la 42.060 de euro, în timp ce între strada Suhard şi bariera CFR, majorările au fost de 3%, la 39.720 de euro.

    Pe Strada Aviaţiei (strada Cpt. Alexandru Şerbănescu – Şoseaua Pipera), valorile au fost stabilite în urcare cu 4% la 61.310 euro – 70.850 de euro.

    În Cartierul Dristor, notarii au adăugat 3-4% la valorile apartamentelor, astfel că minimele au ajuns la 41.710 euro – 44.060 euro, la fel şi în zona Muncii (B-dul Basarabia -Piaţa Muncii – B-dul Chişinău), până la 44.060 de euro şi în cea delimitată de B-dul Chişinău – Şoseaua Morarilor – Şoseaua Dudeşti – Pantelimon (40.340 euro faţă de 39.160 de euro).

    Apartamentele din Şoseaua Berceni (Piaţa Sudului – Apărătorii Patriei (metrou)) valorile au crescut cu până la 6%, la 37.860 de euro, în timp ce în zona Apărătorii Patriei – metrou IMGB, avansul a fost de doar 3%, până la 32.830 de euro.

    Creşteri de 3-4% au fost operate şi în zona B-dul Timişoaara – Piaţa Sergiu Celibidache – str. Drumul Taberei – B-dul 1 Mai (Compozitorilor)-B-dul. Ghencea sau în Şoseaua Colentina (str. Doamna Ghica – Şoseua Fundeni). Locuinţele dintre Piaţa Obor şi str. Doamna Ghica au valori cu 5%, respetiv de 58.140 de euro.

    Pe B-dul Tineretului, respectiv zona dintre B-dul Gheorghe Şincai şi Calea Văcăreşti, grilele au stabilit valori în creştere de 5%, până la 50.010 euro.

    Şi în zonele centrale ale capitalei, notarii au crescut cu 3-6% valorile orientative, astfel că în B-dul Carol (zona Piaţa Universităţii, str Vasile Lascar) majorarea a fost de 4% la 68.820 de euro, apartamentele din zona Str. Vasile Lascăr – Calea Moşilor – Piaţa Pache Protopopescu au fost evaluate în urcare cu 6%, până la 63.280 de euro.

    În zona dintre Piaţa Traian şi Piaţa Muncii, creşterea a fost de 3%, până la 44.060 de euro. Pentru B-dul Coposu (B-dul Unirii – Piaţa Corneliu Coposu – Calea Calarăşilor) avansul a fost de 3-5%, la 65.510 euro, respectiv 35.960 de euro.

    Pe str. Mihai Eminescu (Piaţa Romană – strada Tunari) valorile sunt de 66.170 de euro faţă de 64.240 de euro, în timp ce pe B-dul Unirii (B-dul Libertăţii – B-dul Mircea Vodă – Piaţa Alba Iulia), valorile sunt cuprinse între 72.540 (+4%) şi 58.140 (+5%).

    Ghidul valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2015 clasifică apartamentele din Bucureşti în 86 de zone, după numărul etajului, gradul de confort, precum şi anul construcţiei.

    Valorile din grilă se plasează semnificativ sub preţurile de tranzacţionare şi reprezintă nivelul minim la care se poate încheia contractul de vânzare-cumpărare.

    Notarii actualizează o dată pe an expertizele privind valoarea de circulaţie imobilelor, grilă care este comunicată direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Ghidul urmăreşte stabilirea valorilor orientative pentru proprietăţi imobiliare de tip rezidenţial, comercial şi industrial pentru uzul birourilor notariale, având în vedere respectarea prevederilor din Codul Fiscal, reprezentând un studiu al pieţei imobiliare locale, bazat pe analiza tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi pe anticiparea evoluţiei viitoare.

    Persoanele fizice plătesc, din 2007, cote diferenţiate de impozit pentru veniturile obţinute din tranzacţii imobiliare, în funcţie de valoarea proprietăţii şi de intervalul în care este deţinut imobilul.

    Astfel, dacă proprietăţile – construcţii şi terenuri – sunt vândute în mai puţin de trei ani de la dobândire, cota de impozit este de 3% atunci când valoarea proprietăţii nu trece de 200.000 de lei. Peste acest nivel se adaugă o sumă fixă de 6.000 lei şi o cotă de 2%, calculată la valoarea care depăşeşte 200.000 de lei.

    În varianta înstrăinării imobilelor la mai mult de trei ani de la momentul dobândirii, mecanismul de impozitare rămâne acelaşi, însă cota de impunere este redusă cu un punct procentual. În acest caz, suma fixă plătită pentru valorile de peste 200.000 lei este de 4.000 lei.

    Dacă valoarea declarată de părţi este mai mică decât suma orientativă stabilită de expertizele întocmite de către camerele notarilor publici, impozitul se calculează la cea de-a doua valoare.

  • CA al TVR a aprobat grilele. Emisiunile cu Guran, Avram, Nistorescu şi Pătraru vor fi difuzate în continuare

    Surse din TVR au declarat luni, pentru MEDIAFAX, că CA al TVR a aprobat grilele cadru ale TVR 1, care prevăd difuzarea unor emisiuni informative şi de publicistică după Telejurnalul de la ora 20.00.

    Grilele TVR urmează să fie trimise în următoarea perioadă la Consiliul Naţional al Audiovizualului, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    Televiziunea Română a anunţat, vineri, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că emisiunile “Biziday”, cu Moise Guran, “Vorbeşte liber”, cu Sorin Avram, “Foc încrucişat”, cu Alina Stancu şi Cornel Nistorescu, şi “Starea naţiei”, cu Dragoş Pătraru, vor fi difuzate în continuare la TVR şi îşi vor păstra locul în grilă ca şi până în prezent.

    “Începând de luni, 22 septembrie, canalele TVR vor funcţiona în baza grilelor de programe aprobate prin Programul de Redresare economică şi Memorandumul din 2012”, se spunea în comunicatul TVR.

    Potrivit comunicatului, decizia a fost luată vineri de Comitetul Director (CD) şi urma să fie înaintată, spre informare, Consiliului de Administraţie (CA) al TVR.

    Măsura a fost discutată în cadrul unui grup de lucru înfiinţat prin hotărârea Consiliului de Administraţie, grup alcătuit din membri CA şi CD, care s-a întrunit vineri, într-o primă şedinţă.

    Problemele în privinţa TVR au început încă din 2 septembrie, când grila intermediară a TVR 1, valabilă în septembrie şi care include emisiuni realizate de Sorin Avram, Moise Guran, Dragoş Pătraru şi Alina Stancu şi Cornel Nistorescu, a stârnit discuţii în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), întrucât aceasta a intrat în vigoare la 1 septembrie fără aprobarea CA al TVR şi a CNA. Atunci, mai mulţi membri ai CNA au spus că grila lunii septembrie are nevoie de aprobarea CNA şi a CA al TVR, chiar dacă este provizorie.

    Totuşi, deşi nu avut nici aprobarea CNA şi nici a CA al TVR, TVR 1 a continuat să difuzeze această grilă intermediară de programe.

    Însă structura grilelor de programe ale TVR aprobate prin Programul de Redresare economică şi Memorandumul din 2012 a fost aprobată la momentul respectiv şi de CNA.

    Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a analizat, în şedinţa din 16 septembrie, grilele de toamnă ale Televiziunii Române, însă nu a ajuns la nicio concluzie în privinţa acestora, majoritatea membrilor din CA solicitând ca, până pe 30 septembrie, să fie elaborată o strategie de programe a TVR. În baza acesteia urma să fie elaborată grila de toamnă a TVR, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din TVR.

    Motivul pentru care majoritatea CA a solicitat elaborarea acestei strategii de programe ar fi acela că preşedintele-director general al TVR, Stelian Tănase, le-a prezentat membrilor CA o variantă de grilă de programe de toamnă care schimbă identitatea TVR 1 dintr-o televiziune generalistă într-una de News&Current Affairs. Strategia de programe urma să aibă la bază rezultatele unui sondaj pe care TVR l-a comandat şi care au relevat ceea ce îşi doresc telespectatorii. De asemenea, în prezent se desfăşoară o serie de focus grupuri, care au acelaşi scop.

    Şapte din cei 11 membri ai CA nu au fost de acord la momentul respectiv ca telespectatorii TVR 1 să vadă timp de patru zile pe săptămână, de luni până joi seara, acelaşi gen de emisiuni. În acest interval sunt difuzate emisiunile lui Sorin Avram, Moise Guran şi Dragoş Pătraru.

    Potrivit unor alte surse, blocajul ar fi fost cauzat de talk show-ul “Vorbeşte liber!”, cu Sorin Avram, pe care reprezentanţii PSD în CA al TVR nu îl doreau în grila TVR 1.

    Contactat pe 17 septembrie de MEDIAFAX, Stelian Tănase, preşedintele-director general al TVR, a confirmat faptul că, la momentul respectiv, existau anumite persoane care nu îl doreau pe Sorin Avram în grila Televiziunii Române.

    “Sunt câţiva domni care nu-l doresc în niciun chip pe domnul Sorin Avram să ţină acel talk show, pe care îl ţine acum şi care este foarte performant. Nu ştiu de ce nu îl doresc, eu îl doresc, l-am adus, performează, sunt mulţumit (…) Mi s-a cerut să-l dau afară, cu o ocazie, nu ieri (în CA, n.r.). Nu trebuie să vă miraţi. Aici toată lumea crede că se pricepe la televiziune (…)”, a spus Stelian Tănase, fără a preciza identitatea celor care i-au solicitat să renunţe la Sorin Avram.

    Întrebat când ar urma să intre oficial grila de toamnă a TVR, în prezent fiind implementate grile intermediare, Stelian Tănase a spus că acest lucru se va produce pe 1 octombrie. “Dacă, bineînţeles, membrii Consiliului de Administraţie care formează majoritatea, adică guvernamentalii să le zic aşa… Că ei au majoritatea şi ei dispun cum vor ei în televiziune. N-am cum să le spun altfel, ce să le spun? Partidul roşu, partidul galben, partidul albastru? Nu. Există ca în orice grup o majoritate şi o minoritate şi ei au majoritatea, cei care vin din zona guvernamentală. Ieri s-a votat de la 7 la 4, ca să dau un exemplu. Cei de la putere, care aparţin guvernului, sunt 7, au votat într-un fel, iar noi ceilalţi, PNL, PDL, suntem patru, am votat singuri. Deci se vede foarte clar că CA-ul s-a politizat”, a spus, miercuri, Stelian Tănase.