BusinessMagazin

Tag: GRĂSIMI

  • Fraudă alimentară: Controale privind folosirea grăsimilor hidrogenate, amenzi uriaşe

    Acţiunile se desfăşoară începând cu data de 21 ianuarie 2019, atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi urmăresc, în principal, verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.

    De la debutul acţiunilor de control din acest an, pentru neconformităţile constatate de echipele mixte de control s-au aplicat sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare totală de 1.274.800 lei, din care în perioada 18-22 februarie 2019, suma de 237.400 lei şi s-au aplicat sancţiuni cu avertisment în 35 cazuri.
     
    Până la această dată au fost verificate 510 unităţi comerciale în Bucureşti şi în 30 de judeţe: Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Argeş, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Bacău, Neamţ, Iaşi, Suceava, Botoşani, Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Braşov, Covasna.
     
    În săptămâna 18-22 februarie 2019 s-au efectuat controale în judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Braşov, Covasna şi Municipiul Bucureşti, la 111 unităţi, după cum urmează: 27 patiserii, 27 laboratoare cofetărie/patiserie, 30 pizzerii, 11 fast–food-uri, 16 restaurante/catering.
     
    Din cele 111 unităţi verificate în săptămâna 18-22 februarie 2019, un număr de 42 de unităţi, reprezentând 38%, utilizau în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, produsele fiind prezentate consumatorilor ca având în compoziţie brânză proaspătă, telemea de vacă, caşcaval, etc.
     
    În această săptămână echipele mixte de control MADR-ANPC-ANSVSA continuă verificările în municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Maramureş, Satu-Mare şi Bihor.
     
    În comparaţie cu săptămâna precedentă, când procentul de neconformităţi a fost de 45%, în urma celor mai recente verificări, s-a constatat o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate până la 38%.
     

  • Autobuzele din Londra vor începe să folosească combustibil biologic din resturile cafelei

    Conform calculelor, pentru activitatea anuală a unui singur autobuz, care va utiliza combustibil din cafea, va fi necesar consumul a circa 2,55 milioane de ceşti de cafea. Amintim că, Londra foloseşte deja combustibil bio obţinut din grăsimi alimentare, scrie Rador.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Acest aliment are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult acest produs faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gustarte.ro

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Este noul ingredient preferat de americani în cafea sau cocktailuri.

    Untul are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult unt faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA, notează Bloomberg.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp untul este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Ca toate trendurile culinare, şi legat de acesta apar însă tot felul de exagerări în consum, avertizează nutriţionista Kristin Kirkpatrick de la Cleveland Clinic Wellness Institute. “Untul este totuşi o grăsime şi are calorii, recomand ca atunci când gătiţi ouă sau sotaţi ceva să folosiţi totuşi uleiul de măsline”, spune ea.

    Popularitatea untului a crescut în prima jumătate a secolului XX. Penuria şi raţionalizarea grăsimilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a permis un “boom” al margarinei, care a atins vârful în anii ’70-’80.

    Aperitivele şi produsele de cofetărie şi patiserie cu unt sunt însă astăzi preferatele americanilor. Untul dă bogăţia gustului şi a texturii, spune Benjamin Dirck, chef la restaurantul Siena, unde pregăteşte o lasagna de mare succes. De asemenea, tot mai multe restaurante renunţă la alte grăsimi în favoarea untului, deşi este un ingredient mai scump. 

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Este noul ingredient preferat de americani în cafea sau cocktailuri.

    Untul are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult unt faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA, notează Bloomberg.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp untul este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Ca toate trendurile culinare, şi legat de acesta apar însă tot felul de exagerări în consum, avertizează nutriţionista Kristin Kirkpatrick de la Cleveland Clinic Wellness Institute. “Untul este totuşi o grăsime şi are calorii, recomand ca atunci când gătiţi ouă sau sotaţi ceva să folosiţi totuşi uleiul de măsline”, spune ea.

    Popularitatea untului a crescut în prima jumătate a secolului XX. Penuria şi raţionalizarea grăsimilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a permis un “boom” al margarinei, care a atins vârful în anii ’70-’80.

    Aperitivele şi produsele de cofetărie şi patiserie cu unt sunt însă astăzi preferatele americanilor. Untul dă bogăţia gustului şi a texturii, spune Benjamin Dirck, chef la restaurantul Siena, unde pregăteşte o lasagna de mare succes. De asemenea, tot mai multe restaurante renunţă la alte grăsimi în favoarea untului, deşi este un ingredient mai scump. 

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Cât cheluie românii pe hrana câinilor de companie

    „În egală măsură, observăm că tendinţa românilor este de a-şi îndreapta atenţia către conţinutul hranei, dorind ca aceasta să poată oferi un echilibru optim între nivelurile de proteine, vitamine, grăsimi şi fibre”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general al Hornbach România. Cererea de hrană pentru „cel mai bun prieten al omului” se reflectă şi în stocul de aproximativ 230 de tone a categoriei, aceasta cuprinzând atât branduri precum Royal Canin, Pro Plan, DogChow, Opti Life, Brit, Bosch, Pedigree, Friskies, cât şi marca Mr. Beef. Potrivit acestuia, pe lângă hrană, în coşurile de cumpărături pentru patrupezi se mai regăsesc şi accesorii precum zgărzi, lese, jucării, şi, din ce în ce mai des, produse de întreţinere specializate cum ar fi şampon, pieptene sau ghilotină pentru gheare. 

    Bugetele lunare alocate de români pentru hrana câinilor de companie variază între 60 şi 300 de lei. 

    Pe parcursul lunii ianuarie, cele şase magazine Hornbach din România vor organiza o expoziţie dedicată hranei pentru câini sub marca proprie. Expoziţia din magazine prezintă o gamă largă de hrană, având la dispoziţie şi consiliere din partea specialiştilor Hornbach. În cadrul evenimentului, stăpânii pot fi însoţiţi de patrupede, accesul câinilor în magazinele Hornbach fiind permis permanent. 

  • STUDIU: Grăsimile bune pentru organism şi cantităţile recomandate

    Vitaminele A, D şi E, alături de acizii graşi esenţiali, se regăsesc în mod obişnuit în alimente cu conţinut mare de grăsimi, astfel că includerea acestora în alimentaţie nu trebuie evitată, ci dimpotrivă. Aceşti compuşi pot ajuta la prevenirea şi controlul unor maladii precum cele cardiovasculare, diferite tipuri de cancer, deficienţe ale sistemului imunitar, artrita, probleme ale pielii, sindromul premenstrual şi simptome ale menopauzei.

    Laptele este bine să fie consumat în varianta integrală. Motivul este acela că laptele integral asigură un sentiment de saţietate mai îndelungat, iar unele studii au arătat că unii acizi graşi din lapte pot ajuta la controlul greutăţii corporale. Cantitatea zilnică recomandată este de 250 de mililitri (o cană).

    Ouăle, contrar părerilor împământenite, sunt bune pentru organism şi pot fi consumate de până la patru ori pe săptămână, potrivit experţilor. Studiile au arătat că nivelul colesterolului din organism nu creşte sub influenţa consumului de ouă.

    Uleiul de măsline este foarte bun în salate, dar devine periculos, cu potenţial cancerigen, când este încălzit şi nu ar trebui să fie niciodată folosit pentru prăjit. Sfatul specialiştilor este ca pentru prăjit să fie utilizat uleiul de floarea soarelui sau de rapiţă, care rezistă mult mai bine temperaturilor înalte.

    Carnea roşie poate fi consumată de patru ori pe săptămână, în cantităţi de circa 100 de grame, dar este important să provină de la animale hrănite cu iarbă, în mod natural, nu crescute în ferme de îngrăşare cu nutreţuri îmbogăţite sintetic cu diverse substanţe.

    Carbohidraţii din pâinea albă şi produsele similare trebuie evitaţi. În schimb, alimentele pe bază de cereale integrale sunt recomandate. Alimente precum orezul, pastele şi pâinea albă sunt convertite în zahăr, ceea ce ridică riscul de dezvoltare a diabetului de tip II.

    Carnea procesată este un aliment care trebuie evitat. Aceste produse conţin cantităţi mari de grăsimi trans şi de sare. Deşi sunt foarte gustoase, beneficiile sunt mult mai mici decât riscurile pentru sănătate.

    Iaurtul, ca şi în cazul laptelui, trebuie consumat în varianta integrală. Iaurturile degresate au uneori adaos de zahăr pentru a suplini gustul dat de grăsimile îndepărtate.

    Sucurile de fructe au fost promovate mult timp ca adevărate soluţii minune, dar de fapt sunt rele pentru organism. Procesul de extragere a sucului din fructe duce la pierderea fibrelor, care sunt o parte importantă a beneficiului nutriţional al acestora. De asemenea, prin consumarea sucului şi nu a fructului întreg, aportul de zahăr în organism creşte, pentru că de fapt sunt consumate mai multe fructe.

    Ciocolata este foarte bună pentru inimă, dar doar cea cu minimum 70% cacao. Ciocolata albă şi cea cu lapte sunt pline de grăsime şi zahăr, cu foarte puţină cacao, astfel încât este bine să fie evitată.

    Untul este bine să fie folosit în porţii mici şi este recomandat în detrimentul margarinelor sau al altor sortimente de alimente tartinabile asemănătoare.