Tag: GRANTURI

  • Autorităţile au amânat din nou măsura pentru granturi de investiţii. Circa 12.000 de IMM-uri se pregăteau să aplice

    Circa 12.000 de companii se pregăteau să aplice la Acţiunea 4.1.1 ce vine cu granturi pentru investiţii de până la 1 mil. euro. Măsura ar fi trebuit publicată pe data de 21 martie, urmând ca pe 28 martie să fie lansată, însă autorităţile au amânat-o din nou, a treia oară.

    „Estimările noastre sunt că la momentul la care discutăm sunt peste 10.000 – 12.000 de proiecte scrise la nivel naţional în prag de finalizare. Probabil numărul total de aplicanţi, indiferent de tipul schemei, va fi de peste 20.000 de companii“, a spus Alexandru Picioruş, CEO al plaformei pentru fonduri europene Smis, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

  • Opţiunea strategică a României: 100 de milioane de euro ajutor de stat unei multinaţionale sau câte 100.000 de euro către 1.000 de firme locale mici care strigă după investiţii?

    ♦ Guvernul a anulat Măsura 3, ce presupunea granturi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii locale, dar a creionat un proiect de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 100 mil. euro ♦ Peste 28.000 de firme mici ceruseră 3,1 mld. euro prin intermediul Măsurii 3.

    Guvernul României trebuie să de­ci­dă cum vrea să susţină dez­vol­tarea economiei locale – prin ajutoare de stat oferite multi­na­ţionalelor care ridică aici proiecte de peste 100 mil. euro prin care cre­ează câteva sute sau mii de locuri de muncă ori dacă sprijină cu granturi nerambursabile de dimensiuni mult mai mici firmele au­toh­tone care pariază pe investiţii şi extindere.

    Întrebarea vine în contextul în care gu­vernul a anulat Măsura 3, ce presupunea gran­turi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii locale. Sumele vor fi realocate către Măsura 2 – cea pentru granturile pentru capital de lucru -, urmând ca Măsura 3 să fie ulterior relansată cu sume provenite din REACT – EU.

    Aproape 28.000 de companii au solicitat spri­jin prin intermediul Măsurii 3, iar valoarea totală a cererilor depuse de antreprenori însuma peste 15,6 mld. lei (3,1 mld. euro).

    „Eu aş opta pentru varianta doi. În felul acesta nu creezi dependenţă de ceva extern. La începutul pandemiei am văzut im­por­tan­ţa de a ne bizui pe firmele locale, ro­mâ­neşti. Acum, că situaţia dificilă a trecut, ne-am întors la ce era înainte. Vorbim de lan­ţuri de aprovizionare locale, scurte, dar du­pă criză uităm imediat ce am zis“, spune Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară.

    Cele aproximativ 3.500 de companii care ar fi putut primi finanţare nerambursabilă pentru investiţii prin intermediul Măsurii 3 ar fi creat peste 10.000 de noi locuri de muncă şi ar fi plătit taxe în valoare de 300 milioane de euro doar din plata salariilor acestora pentru o perioadă de cinci ani, în timp ce investiţiile generate de acestea ar fi depăşit 1 miliard euro, potrivit unei analize a companiei de consultanţă REI Finance Advisors.

    Între timp, Ministerul de Finanţe a lansat în dezbatere publică o nouă schemă de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 500 mil. lei (100 mil. euro), vizând atragerea a 15 proiecte de mari dimensiuni. Bugetul maxim al schemei este de 3,75 mld. lei (750 de milioane de euro), din care suma anuală este de 750 mil. lei (150 mil. euro). Este o schemă creată pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală, care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic, potrivit Irinei Avram, director general, directia ajutor de stat în cadrul Ministerul Finantelor.

    „Interesul pentru România al investitorilor mari creşte constant şi cred că nu va mai trece mult timp până vom auzi de o investiţie de peste 1 miliard de euro. Însă pentru un astfel de proiect strategic, trebuie să fim pregătiţi. Iar schema de ajutor de stat pentru investiţii strategice va fi cârligul care va atrage în România astfel de proiecte“, spune Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business şi intrapreneur în cadrul casei de avocatură Noerr.

    El adaugă că aproape în fiecare an a existat câte o investiţie de peste 100 milioane de euro, care în ultimii ani putea primi ajutor de stat în valoare de maximum 37,5 milioane euro fără notificare către Comisie.

  • Cercetătoare româncă selectată pentru un grant de cercetare de către Consiliul European de Cercetare

    Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat, joi, în cadrul unui briefing de presă, că vor fi acordate prin Consiliul European de Cercetare 372 de granturi de cercetare unor oameni de ştiinţă din Europa, valoarea fiecărui grant fiind de până la 2,75 milioane de euro.

    Potrivit sursei citate, granturile fac parte din schema de finanţare a Consiliului European de Cercetare şi permit cercetătorilor care sunt selectaţi să folosească aceste finanţări pentru a-şi consolida echipele de cercetare, astfel încât să facă progrese în cercetarea unor domenii precum autismul, dislexia sau rolul gravitaţiei în univers.

    Finanţările sunt acordate în cadrul concursului “Consolidator Grant Competition”, derulat prin programul de cercetare şi inovare “UE Orizont 2020” şi vor fi acordate unor cercetători care au 38 de naţionalităţi diferite, printre care în premieră şi un cercetător român.

    Comisarul pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovaţie, Carlos Moedas, a declarat că fiecare dintre proiectele selectate ajută la transformarea Europei în “laboratorul lumii”.

    “Cu fiecare proiect de acest calibru facem Europa laboratorul lumii Cercetătorii noştri extraordinari şi creativi beneficiază de finanţare de la UE şi, la rândul său, Europa beneficiază în fiecare zi de investiţia în cunoaştere şi oameni”, a spus comisarul european.

    Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, ţările cu cei mai mulţi cercetători selectaţi sunt Germania (69 de granturi), Franţa (44), Marea Britanie (37), Spania (33), Italia (29), Olanda (21) şi Belgia (16).

    Printre beneficiari există, de asemenea, peste 30 de cercetători din ţări precum Australia, Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Peru, Rusia şi Statele Unite ale Americii.

    Toţi beneficiarii vor desfăşura activităţi de cercetare în instituţiile gazdă în 24 de ţări europene, iar unsprezece dintre ele găzduiesc cinci beneficiari sau mai mult.

    România, Croaţia, Estonia, Islanda şi Luxemburg şi România vor găzdui fiecare, în premieră, câte un astfel de proiect, au mai anunţat oficialii Comisiei Europene.

    Potrivit listei cercetătorilor selectaţi date publicităţii de Comisia Europeană, printre cei 372 de beneficiari de granturi de cercetare se află şi Constanţa-Vintilă Ghiţulescu, care va dezvolta o temă în domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste intitulată “Luxul, moda şi statutul social în epoca modernă timpurie din Europa de Sud-Est”. Cercetarea va fi derulată împreună cu New Europe College Institute of Advanced Study din Bucureşti şi Fundaţia Noua Europă.

    Institutul care va găzdui această cercetare este un institut românesc independent, pentru studii avansate în ştiinţele umaniste şi sociale, fiind înfiinţat în anul 1994 de către Andrei Pleşu.

    Constanţa Vintilă Ghiţulescu este cercetător român, doctor în istorie şi civilizaţie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales Paris.

    Valoarea totală a granturilor acordate pentru cei 372 de cercetători selectaţi în ultimul concurs “Consolidator Grant Competition” este de 713 milioane de euro.

    Consiliul European de Cercetare a fost înfiinţat în anul 2007, iar în perioada 2007 –2013 a dispus de un buget total de 7,5 miliarde de euro.