BusinessMagazin

Tag: granita

  • Rusia trimite cadavrele soldaţilor ucraineni la graniţă

    Trenurile cu cadavrele soldaţilor ucraineni vor începe să se deplaseze către graniţă într-o oră, a declarat duminică generalul-locotenent rus Alexander Zorin, citat de TASS.

    El a mai spus că există semnale că transferul cadavrelor va fi amânat până săptămâna viitoare, relatează Reuters, citând TASS.

    Sâmbătă, Rusia a declarat că Ucraina a amânat în mod neaşteptat schimbul de prizonieri de război şi acceptarea cadavrelor soldaţilor ucişi pentru o perioadă nedeterminată.

    Kievul a declarat că afirmaţiile Rusiei sunt neadevărate.

  • Atenţionare de călătorie pentru Ungaria. Graniţa româno-ungară se închide pentru o oră

    În noaptea de 1 septembrie 2024, cei care planifică să treacă graniţa dintre România şi Ungaria vor trebui să-şi ajusteze programul. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că frontiera ungară vor fi închise timp de o oră, între 3.00 şi 4.00, ora locală. 

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează românii care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Ungaria că în intervalul orar 3.00 – 4.00 (ora locală), în data de 1 septembrie 2024, sistemul de Înregistrare la Frontieră va fi nefuncţional la nivelul tuturor punctelor de trecere a frontierei ungare, din cauza unor lucrări de mentenanţă.

    În intervalul orar menţionat, autorităţile ungare nu vor permite intrarea şi ieşirea din Ungaria a persoanelor sau autovehiculelor.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 şi Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanenţă ale Ambasadei României în R. Ungară +36305356912, Consulatului General al României la Szeged +36306777980 şi Consulatului General al României la Gyula +36306357181.

  • Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi

    Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.

    Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.

    Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.

    Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.

    Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…

    Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.

    Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.

    Hofi: Care nu are spirit de looser.

    Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?

    Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…

    Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi

    Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.

    Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.

    Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.

    Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.

    Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…

    Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.

    Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.

    Hofi: Care nu are spirit de looser.

    Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?

    Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…

    Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

     

  • MApN dislocă sisteme antiaeriene în apropiere de graniţă

    Astfel, MApN a dislocat mai aproape de această zonă capacităţi antiaeriene. Cele care se pretează cel mai bine, după experienţa Ucrainei, sunt sistemele Gepard, care au un radar ce acoperă o rază de maxim 30 de km ce poate vedea sub altitudinea radarelor Forţelor Aeriene, scrie Monitorul Apărării.

    De asemenea, sunt pregătite echipe EOD care să intervină ori de câte ori sunt cercetate la faţa locului posibile fragmente de drone, dar au fost instalate şi mai multe puncte de observaţie şi senzori tereştri.

    Totodată, surse din MApN consideră că altitudinea mică la care evoluează dronele, la momentul atacului, le fac greu detectabile pentru orice radar, oricât de performant ar fi. „România are radare de ultimă generaţie, care văd la distanţe foarte mari şi au performanţe înalte. Avem peste 100 de radare. Încercăm ca, prin măsurile pe care le luăm, să coborâm cât mai jos posibil altitudinea la care putem vedea ţintele aeriene”.

    În ceea ce priveşte cele trei drone care au fost găsite până acum, ele nu au apărut pe radare, şi „vom şti în urma expertizei felul în care fragmentele au ajuns pe teritoriul naţional”.

    Referitor la concluzii preliminare drone, primele două drone nu au explodat şi nu s-a detectat explozibil nici pe fragmentele de dronă, nici la faţa locului. De asemenea, nu au fost găsite nici alte elemente de natură nucleară, biologică, chimică. Nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României. Niciuna dintre dronele de la care au provenit aceste fragmente (inclusiv a treia găsită astăzi) nu a fost identificată şi urmărită de sistemele noastre radar, în spaţiul nostru aerian.

  • Putin încearcă să redea gloria programului spaţial rusesc cu ce găseşte prin curtea din spate a Rusiei

    Anul trecut, la scurt timp după ce trupele sale au invadat Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat cosmodromul Vostochny din apropierea graniţei chineze şi a declarat că misiunea Luna-25 trebuie să fie finalizată în 2022. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar lansarea este programată pentru 11 august, notează Bloomberg Businessweek.

  • Războiul, la gurile Dunării. Rusia a atac Ucraina la Odesa, lovind două porturi aflate lângă graniţa cu România UPDATE: navele româneşti, în pericol

    Rachete şi drone ar fi lovit porturile Reni şi Ismail, situate pe Dunăre, în apropierea graniţei româno-ucrainene.

    Federaţia Rusă a lansat un alt atac aerian cu drone asupra Ucrainei, la Odesa, lovind depozitele care conţin grâu şi orz. Zona a fost atacată de drone care se deplasau în direcţia Izmail, Reni şi Kilia.

    Explozie puternică chiar lângă graniţa României, după ce forţele ruse au bombardat din nou regiunea Odesa. Rachete şi drone ar fi lovit porturile Reni şi Ismail, situate pe Dunăre, în apropierea graniţei româno-ucrainene.
    Încercând să ocolească sistemele de apărare aeriană, rachetele au fost îndreptate la o înălţime minimă, profitând de caracteristicile peisajului. Conform rapoartelor Comandamentului Operaţional de Sud. „După trei nopţi consecutive de rachete şi drone puternice care terorizau infrastructura portuară, a trecut la întreprinderile agricole din regiune”, se arată în mesaj.
    Două rachete au lovit hambarele uneia dintre ferme, provocând un incendiu. O altă rachetă a lovit aceeaşi întreprindere. Incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. Ziarele locale au lansat fotografii cu hambarele în flăcări.
    România, pe radarul propagandiştilor ruşi
    Acum douăţ zile, Olga Skabeieva, prezentatoarea cunoscută drept „păpuşa de fier” a lui Putin, cerea lovirea unor state NATO, inclusiv România, pentru că vor ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele prin propriile ape teritoriale.
    Olga Skabeieva: „Suntem gata să mergem la război împotriva Turciei? Pentru că mai este şi Erdogan care pretinde supremaţia pe Marea Neagră”.
    Invitat: „Olga, nu vom ajunge la război cu Turcia.”

    Invitat: „Şi Bulgaria, România?”
    Invitat: „Bulgaria şi România reprezintă doar baze NATO. În Bulgaria, cetăţenii noştri ocupă întreaga coastă, vor ajunge să arate de toate. Nu e nicio problemă acolo, nu sunt puterile cu care ar merita să începem să ne jucăm.”

    Olga Skabeieva: „Măcar să tragem?”
    Invitat: „O să tragem, dar mai întâi trebuie să terminăm cu Ucraina. Vom trage, vom trage… Bosfor şi Dardanele”.

  • Viaţa în oraşul de la graniţa dintre China şi Rusia: „Nimeni nu vrea să fie prieten cu noi”

    Xi Jinping a vizitat luni Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele Putin.
    Oraşul Heihe, care se învecinează cu ambele naţiuni, este un semn al unităţii dintre cele două.
    Heihe este punctul de intrare pentru gazoductul Power of Siberia 1.
    Dacă vrei să înţelegi relaţia China-Rusia, oraşul de graniţă Heihe este un loc de început. Caracteristica sa cea mai impresionantă este de departe râul Heilongjiang îngheţat, iar pe cealaltă parte este Rusia.

    Este un loc mult mai liniştit decât înainte. COVID, o frontieră închisă şi apoi o presiune indusă de sancţiuni asupra economiei Rusiei, a înăbuşit o mare parte din comerţul turistic în plină expansiune anterior.

    Înainte de pandemie, a existat o mai mare activitate transfrontalieră, grupurile chineze care se îndreptau spre nord pentru a experimenta Siberia, iar ruşii venind în sens invers. Mulţi oameni care locuiesc în oraşele de graniţă treceau în mod regulat pentru a merge la cumpărături, a face afaceri sau a socializa.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Viaţa în oraşul de la graniţa dintre China şi Rusia: „Nimeni nu vrea să fie prieten cu noi”

    Xi Jinping a vizitat luni Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele Putin.
    Oraşul Heihe, care se învecinează cu ambele naţiuni, este un semn al unităţii dintre cele două.
    Heihe este punctul de intrare pentru gazoductul Power of Siberia 1.
    Dacă vrei să înţelegi relaţia China-Rusia, oraşul de graniţă Heihe este un loc de început. Caracteristica sa cea mai impresionantă este de departe râul Heilongjiang îngheţat, iar pe cealaltă parte este Rusia.

    Este un loc mult mai liniştit decât înainte. COVID, o frontieră închisă şi apoi o presiune indusă de sancţiuni asupra economiei Rusiei, a înăbuşit o mare parte din comerţul turistic în plină expansiune anterior.

    Înainte de pandemie, a existat o mai mare activitate transfrontalieră, grupurile chineze care se îndreptau spre nord pentru a experimenta Siberia, iar ruşii venind în sens invers. Mulţi oameni care locuiesc în oraşele de graniţă treceau în mod regulat pentru a merge la cumpărături, a face afaceri sau a socializa.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Moldova se pregăteşte pentru apărare. Rachetele HIMARS, filmate în timp ce erau transportate la graniţă

    Presa ucraineană raportează activitate militară depistată la graniţa dintre România şi Moldova.

    O coloană alcătuită dintr-un lansator HIMARS MLRS de fabricaţie americană şi alte cinci sisteme de tunuri antiaeriene Gepard fabricate în Germania a fost filmată în România.

    Potrivit presei ruse, acestea s-ar îndrepta către graniţa cu Moldova. Maia  Sandu, preşedintele Republicii Moldova, a solicitat recent sisteme de apărare antiaeriană din cauza ameninţărilor Rusiei.
    Între timp, armata ucraineană va fi pregătită să lanseze o contraofensivă în primăvară.
    Reprezentantul Direcţiei Principale de Informaţii, Vadym Skibitsky, a spus că unul dintre obiectivele Ucrainei va fi o încercare de „a crea o pană în frontul rus din sud – între Crimeea şi Rusia continentală”.
    Trupe ucrainene au fost amplasate la graniţa cu Moldova pentru a preîntâmpina un atac rusesc asupra republicii din partea trupelor ruse din Transnistria.
    Şeful republicii nerecunoscute din Transnistria, Vadim Krasnoselsky, a comentat informaţiile ministerului rus al Apărării despre potenţialele provocări ale forţelor armate ucrainene.

    Nu există niciun pericol real pentru Transnistria din Ucraina, deşi situaţia la graniţă este tensionată, a comentat acesta.

    Între timp, Germania a furnizat Ucrainei un nou lot de echipamente, inclusiv şase straturi de poduri de rezervoare Biber şi opt camioane Zetros de mare capacitate. Aceasta rezultă din lista actualizată de arme publicată de guvernul german pe care Berlinul le-a transferat sau intenţionează să le furnizeze Kievului.
    Anterior, autorităţile germane au furnizat deja Ucrainei trei unităţi Biber şi 20 de unităţi Zetros. Lista actualizată include, de asemenea, 20.000 de truse de prim ajutor şi 10 plase de camuflaj de iarnă.