BusinessMagazin

Tag: gradinite

  • Cât a costat reabilitarea şi modernizarea a două grădiniţe din Sectorul 4 al Capitalei. Lucrările, finalizate înaintea vacanţei de iarnă

    Conform sursei citate, lucrările de renovare şi consolidare au fost finalizate înaintea vacanţei de iarnă la Grădiniţa „Dumbrava Minunată” şi la Grădiniţa Şcolii Gimnaziale nr. 308. În total, 481 de preşcolari sunt înscrişi la cele două unităţi de învăţământ.

    Lucrările au presupus consolidarea imobilelor, reabilitarea acestora, construcţii şi dotări speciale pentru obţinerea autorizaţiilor ISU şi a autorizaţiilor de funcţionare.

    Grădiniţa „Dumbrava Minunată” (fosta Grădiniţă nr. 193), cu sediul în Aleea Terasei nr. 8, este cea mai mare unitate de învăţământ preşcolar din Sectorul 4, modernizată până acum, precizează sursa citată.

    „Aici au fost executate lucrări de reabilitare termică, de schimbare a tâmplăriei în proporţie de 100%, de reparare şi vopsire a faţadei cu vopsea decorativă, de reparare a terasei şi de montare a balustradei de siguranţă. Totodată, au fost schimbate în totalitate, instalaţiile electrice, sanitare şi termice, sălile de clasă au fost modernizate şi dotate cu mobilier nou. La exterior, au fost montate un nou sistem de supraveghere video şi un nou sistem de iluminat”, potrivit PS4.

    În vederea obţinerii autorizaţia de securitate la incendiu, au fost executate toate lucrările necesare, mai exact bazinul pentru hidranţii interiori, echipamentele pentru detecţie şi semnalizarea incendiilor, montarea uşilor rezistente la foc, antipanică, sisteme de autoînchidere a uşilor, uşi etanşe, construirea unei scări exterioare de evacuare, menţionează instituţia.

    „Cu o suprafaţă de 2.222 de metri pătraţi (clădirea are parter şi etaj), Grădiniţa „Dumbrava Minunată”, are 11 săli de clasă, 1 sală de festivităţi, 2 cabinete medicale şi un cabinet metodic. Unitatea de învăţământ preşcolar are, de asemenea, bucătărie proprie, 5 oficii pentru spălat vase, spălătorie, călcătorie, cadrele didactice beneficiază de cancelarie, iar la capitolul anexe există suficiente spaţii de depozitare (inclusiv o magazie). Aici sunt înscrişi 300 de copii, împărţiţi în 11 grupe: 10 grupe cu program prelungit, în care sunt înscrişi 283 de copii şi 1 grupă cu program normal, în care sunt înscrişi 17 copii”, menţionează PS4.

    Pe perioada lucrărilor, copiii au urmat cursurile în cea mai mare grădiniţă din Sectorul 4, din Complexul Comercial Grand Arena.

    „Încheierea lucrărilor la această grădiniţă, cea mai mare din Sectorul 4, este un cadou pe care comunitatea şi-l face acum, cu două zile înainte de Crăciun. Este totodată un semn că pentru punerea în siguranţă a tututor clădirilor în care funcţioneză grădiniţe şi scoli este nevoie de tot mai multă muncă, de tot mai multe resurse şi de implicare civică. De aceea, consider că este vital ca România să aibă un program naţional pe acest subiect, similar cu Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) care iată, ne-a finanţat lucrările în valoarea de aproximativ 7 milioane de lei, desfăşurate aici, în această unitate şcolară”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

  • În ce condiţii prepara mâncarea pentru grădiniţe o firmă de catering

    Potrivit reprezentanţilor Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Vest, în urma unui control făcut la o firmă de catering din Timişoara, s-a luat decizia ca activitatea societăţii să fie suspendată.
     
    De asemenea, firma va primi şi o amendă, după ce inspectorii au descoperit că mâncarea era preparată într-o bucătărie foarte murdară, plină de igrasie, astfel că sănătatea consumatorilor era pusă în pericol.
     
    „Firma nu respectă condiţiile de producţie într-un bloc alimentar, am descoperit de la igrasie, produse neconforme, neetichetate, depozitate pe jos, până la lipsă dezinfectanţi, lipsă echipament de protecţie. Tot ce am descoperit acolo duce spre o problemă reală şi gravă care putea amplifica starea de sănătate a celor bolnavi”, au declarat reprezentanţii Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Vest.
     
    Firma de catering livra mâncare inclusiv unui spital de oncologie, mai multor grădiniţe, precum şi unui hotel de patru stele aflat în centrul Timişoarei, conform şefului Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Vest, Claudiu Susanu, care a postat pe pagina sa de Facebook mai multe imagini din timpul controlului.
     

  • Şcoli şi grădiniţe, ÎNCHISE joi şi vineri, în Bucureşti. Lista completă

    „Am primit acum 2 ore, din partea Direcţiei de Sănătate Publică, o listă cu unităţile de învăţământ pentru care au făcut recomandarea de suspendare a orelor. În baza acestei recomandări, Inspectoratul General a luat cunoştinţă de unităţile de învăţământ menţionate. Prin urmare, şi noi propunem suspendarea activităţii, cărora le vom da curs imediat”, a declarat Marina Manea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
     
    Potrivit sursei citate, instituţiile de învăţământ în care nu învaţă joi şi vineri sunt: Complexul Social „Sfântul Andrei”, Grădiniţa 50, Grădiniţa 46, Şcoala 162, Şcoala 66, Şcoala 195, Şcoala 88, Şcoala 70, Grădiniţa „Scufiţa Roşie”, Grădiniţa 207, Grădiniţa 4, Grădiniţa 60, Grădiniţa 229, Grădiniţa „Albinuţele”.
     
    Manea a mai precizat că este suspendată activitatea pentru întreaga unitate de învăţământ de pe listă.
     
    Numărul deceselor cauzate de virsurul gripal, din acest sezon, a ajuns la 57.
     

  • De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    Ce rol are educaţia în mijlocul naturii în această ecuaţie a povestit în cadrul celei mai recente ediţii Smart Business Dan Prediger, unul dintre dezvoltatorii proiectului.

    Sediul grădiniţei, un fost conac, se află în pădurea Băneasa, astfel copiii înscrişi acolo îşi petrec toată ziua în natură. Un alt aspect care diferenţiază Karin’s Kids Academy de alte grădiniţe este, potrivit lui Dan Prediger, faptul că s-au concentrat pe un tip de învăţare practică în locul uneia teoretice, cât şi pe stimularea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţă prin programele lor educaţionale.

    Grădiniţa Karin’s Kids Academy Băneasa a fost deschisă în septembrie 2017, în urma unei investiţii de 4,8 milioane de euro, fiind singura din România cu sediul în pădure. Investiţia a fost făcută de trei oameni de afaceri români: alături de Dan Prediger, s-au aflat şi Florentin Oprea şi Andreea Dumitru, care şi-au propus să dezvolte un sistem educativ centrat pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţelor multiple, prin educaţie outdoor.

    Capacitatea grădiniţei este de 125 de copii, iar la finalul anului trecut, numărul celor înscrişi ajunsese la 107. Pentru 2019, şi-au propus să deschidă încă patru clase şi să ajungă la 200 de copii înscrişi.În prezent au 32 de educatoare în grădiniţă; o grupă este construită din trei educatori şi o îngrijitoare, iar la fiecare nivel de vârstă există câte un coordonator. Grădiniţa are însă şi un psiholog, precum şi un director educaţional.

    Cum a ajuns Dan Prediger la acest business?
    Antreprenorul a povestit în cadrul Smart Business că i-a plăcut dintotdeauna să facă afaceri: „Când eram copil, mă duceam şi luam sticle din tot cartierul, le spălam şi le duceam la centrul de colectare a sticlelor şi făceam bani”. Îşi aminteşte că avea 14 ani când a picat regimul comunist în România şi de atunci a început să facă tot felul de lucruri ca să câştige bani: la 17 ani avea un aparat de floricele şi primul angajat, iar la 18 şi-a deschis un centru de pâine în care vindea produsele cumpărate de la o fabrică de pâine. „Întotdeauna mi-a plăcut să dezvolt un business de la început şi să îl văd cum creşte.”

    A studiat ulterior Dreptul, iar după absolvire s-a angajat ca avocat şi a lucrat pentru câteva multinaţionale timp de 10 ani. În 2009 a decis să ia o pauză de la avocatură şi s-a concentrat pe o afacere în Statele Unite, formată dintr-un lanţ de magazine care vindea servicii de telefonie, firma sa fiind un master dealer al primului operator telecom care a introdus internetul 4G acolo. S-a ocupat de acest business timp de cinci ani, până când ajunsese la 16 magazine, 170 de angajaţi, peste 1.200 de dealeri, cu venituri anuale de 6 milioane de dolari. „A fost un business foarte greu, în perioada respectivă dormeam trei ore pe noapte. Este greu să faci afaceri în America, fiindcă nu cunoşti mentalitatea lor, dar am învăţat mult şi am avut oportunitatea de a sta la masă cu oameni care conduceau corporaţii cu 6-7 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală”, descrie el experienţa americană.

    Crede că aceasta l-a ajutat să vină cu gândirea de business modelată acolo, iar principala lecţie, dar şi cea mai dureroasă pentru el, a fost că este greşit să porneşti cu o expansiune foarte mare, în contextul în care în Statele Unite pornise cu 10 magazine odată. „Nu ai timp să îţi aduci oameni în companie, pe care să îi pregăteşti şi care să facă lucrurile foarte bine.” De altfel, consideră că şi acum cea mai mare greşeală pe care ar face-o ar fi dacă ar deschide încă două-trei sedii de grădiniţă: Nu ai suficienţi angajaţi buni, iar calitatea scade.
    La afacerea cu grădiniţe a ajuns în urma ideii care s-a născut încă din copilărie pentru el şi sora sa. Mama celor doi, de origine germană, preda această limbă, iar ei au crescut înconjuraţi de copii. Astfel, au decis împreună ca la maturitate să construiască o grădiniţă care să poarte numele mamei – Karin.

    Spune că nu şi-au făcut calcule exacte referitoare la recuperarea investiţiei, dar şi-au fixat un obiectiv de extindere. „Ne-am calculat ce putem face astfel ca în trei ani să avem curajul să mai facem încă un sediu. Deocamdată noi suntem puţin mai sus decât ne-am proiectat, în sensul că avem o notorietate mult mai mare decât ne-am proiectat-o la început datorită faptului că suntem singura grădiniţă din pădure; foarte multă lume a început să vorbească despre noi şi asta ne-a ajutat.”

    În următorii 15 ani şi-au propus să deschidă încă 5 sau 6 sedii de grădiniţă, iar după acest orizont de timp îşi doresc să convingă ministerul şi inspectoratul înspre orientarea către un tip de educaţie bazat pe practică. Din punctul de vedere al antreprenorului, problema principală cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional din România se leagă de dublarea volumului de informaţii, iar estimările sunt ca peste ani ritmul dublării informaţiilor să fie mult mai rapid. „Concentrarea de a asimila informaţia nu va avea viitor – trebuie să ne concentrăm pe cât de rapid vor reuşi copiii să facă legături între informaţii; cât de repede se vor adapta la schimbări”, crede Prediger.

    De altfel, Dan Prediger observă cum chiar şi părinţii încearcă să găsească tot felul de activităţi pentru copii, fie din comoditate, fie fiindcă vor ca ei să facă foarte multe lucruri: „Îi duc la trei tipuri de sporturi, apoi o să vadă când ajung la 10 ani că nu mai vor să facă niciun tip de sport şi vor avea o viaţă cât mai sedentară. Din păcate exagerăm foarte mult cu copiii şi încercăm să le oferim prea multe lucruri, când de fapt la vârsta asta au nevoie de joacă şi de dragoste.” Timpul petrecut cu ei trebuie să fie de calitate: „Dacă stai trei ore cu el, dar stai cu ochii în telefon şi el se mişcă în jurul tău, nu este suficient”.  

    Taxele de şcolarizare la Karin’s Kids Academy variază între 700 de euro pentru programul scurt, de până la ora 15, 800 de euro până la ora 17 şi 900 de euro până la ora 18. Taxele includ şi masa, şi taxele administrative, şi toate opţionalele. Spre exemplu, la grupa mare, la programul cel mai lung, sunt 14 cluburi incluse – dans, karate, artă teatrală etc. Profilul părinţilor este al celor cu venituri peste medie.
    Cum se face că taxa e mai mare, pe o lună, la grădiniţă decât taxa pe un an întreg la facultate? „Într-adevăr, taxele la facultate în România sunt ridicol de mici. La grădiniţă sunt destul de mari – chiar şi cea mai ieftină taxă; dacă aduni cât plăteşti într-un an de zile, o să vezi că plăteşti mai mult decât plăteşti la facultate.

    Întotdeauna părintele o să investească foarte mult în copii”, răspunde Prediger. Subliniază însă şi că la o facultate există sute de studenţi care plătesc taxa, în timp ce în grădiniţă este un număr limitat de copii care generează un venit ce trebuie să acopere toate cheltuielile cu personalul. „Într-o facultate sunt sute de studenţi care acoperă salariile pentru 50, 100 de profesori, la noi în grădiniţă sunt 40 de angajaţi la 107 copii, practic avem aproape trei copii per angajat care trebuie să acopere cheltuielile. Sunt grădiniţe care au mers pe ideea de a avea un singur educator la grupă, noi avem trei şi o îngrijitoare şi de aici vine toată diferenţa asta de cheltuială.”

    În ceea ce priveşte faptul că taxele pentru studiile universitare sunt la noi printre cele mai mici din Europa, spune: „Eu cred că mărirea taxei la facultate ar trebui să fie direct proporţională cu mărirea calităţii: dacă la facultăţile din România se va merge pe o învăţare pur teoretică, nu justifici de ce ai încasa mai mulţi bani. În momentul în care programele tale educaţionale se bazează foarte mult pe latură practică, atunci clar şi cheltuielile sunt mai mari şi trebuie să măreşti taxele”. Are şi un exemplu relevant în acest sens: nepotul său, student, îi povesteşte că lucrurile se întâmplă la fel ca în perioada propriilor studii: „Se duc în bancă, notează ce dictează profesorul, trebuie să înveţe, să meargă la cursuri, să ia examenele; atunci când termini facultatea ar trebui să ştii ceva, la noi, când termini facultatea, începi să înveţi să îţi faci meseria, ceea ce nu este OK”.

    În încheierea emisiunii, Prediger răspunde fără ezitare întrebat de deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi ministrul educaţiei: „Prima măsură pe care aş lua-o ar fi să înjumătăţim volumul de informaţii transmise în şcoli şi aş face mai multe proiecte practice. Nu este adult performant cel care ştie foarte multă teorie, adultul performant este cel care ştie să lucreze cu oamenii”. 

    Educaţie de inspiraţie americană

    Fondatorii Karin’s Kids Academy au lansat acest proiect şi programele educaţionale ale grădiniţei pornind de la ideea adultului performant. Ce înseamnă un adult performant şi ce a avut adultul performant în copilărie astfel încât să devină performant? „Nu este un adult performant cel care a învăţat 20 de poezii în copilărie şi cel care ştia la vârsta de 4 ani toate animalele de pe planetă; cei care au devenit performanţi au fost cei cărora în copilărie li s-a permis să facă diferite lucruri, să îşi descopere limitele şi să aibă curajul să se implice în anumite proiecte, să nu mai aibă teamă de eşec”, potrivit  lui Dan Prediger. Or asta şi-au propus ei să facă prin programele lor educaţionale – să îi încurajeze pe fiecare dintre copii să facă anumite lucruri, potrivit antreprenorului.
    Acesta a avut anterior o afacere în Statele Unite, astfel copiii săi au petrecut mai mult timp acolo, iar el a observat anumite diferenţe între copiii din România şi cei din America şi nu se referă la gradul de inteligenţă, ci la latura emoţională. „Copiii din America sunt extrem de dezinvolţi, nu au niciun fel de barieră emoţională atunci când discută cu un adult.” Spune că sunt mai mulţi factori care au influenţat acel comportament: faptul că în America un adult se comportă cu copilul cu acelaşi respect cu care s-ar comporta cu un adult, iar în România adulţii au tendinţa să aibă „glumiţe” cu copiii pe care doar adulţii le înţeleg şi pe care copiii le-ar putea interpreta drept jigniri. Apoi, stând de vorbă cu copiii, şi-a dat seama că ei au o gândire extrem de practică: „Ei aveau în minte proiectat ceva real în viaţa reală în legătură cu toate discuţiile pe care le aveai cu ei”. Discutând apoi cu profesorii din America şi-a dat seama că se axează pe educaţia practică şi mai puţin pe educaţia teoretică, pe care sistemul educaţional din România este în continuare orientat. „Ai învăţat ceva, scopul tău este să memorezi ca a doua zi la examen să poţi să scrii tot ce ai memorat.” Prediger a studiat modelul americanilor de predare, ajungând la acest concept de stimulare şi dezvoltare a tuturor tipurilor de inteligenţă.

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • Şcoli închise şi în judeţul Prahova, sub cod portocaliu de vreme rea

    Inspectorul şcolar general al ISJ Prahova, Nicolae Angelescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că, din cauza codului portocaliu anunţat şi în Prahova, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis, joi, ca vineri cursurile să fie suspendate.

    ”S-a ţinut cont de faptul că acest cod portocaliu intră în vigoare la ora 23. Nu se ştie ce e peste noapte şi la prima oră ar fi trebuit ca elevii să plece spre şcoală. Aşa s-a decis suspendarea cursurilor”, a declarat Angelescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei zile de doliu în ŞCOLI şi grădiniţe. Inspectoratul şcolar cere SUSPENDAREA serbărilor sau a altor evenimente culturale

    “‘Ţinând cont că există o hotărâre de guvern care a stabilit trei zile de la doliu naţional în memoria Regelui Mihai, ISMB a transmis o recomandare către unităţile şcolare şi grădiniţe ca în perioada de doliu să nu s desfăşoare serbări, având în vedere că se apropie Crăciunul, sau alte manifestaţii culturale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Ce înseamnă tehnologia în şcoala românească de astăzi

    Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pana şi călimara au cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program … ce să mai, acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.  Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”.  Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se faca treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile, spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programe respective.

     

  • Nu i-au plăcut grădiniţele din România aşa că a înfiinţat una. Afacerea a ajuns la peste 500.000 de euro

    „Ideea mi-a venit ca urmare a unei experienţe personale, în momentul în care căutam pentru fiul meu o grădiniţă care să preceadă şcoala britanică şi care să trateze copilul ca pe un individ“, declară Valentina Secară, fondatoarea Acorns Nursery. Nemulţumită de oferta de pe piaţă şi îndemnată de spiritul pedagogic, în 2004 ea a pus bazele unei grădiniţe după criteriile dorite; la început avea înscrişi doar doi copii. Primii paşi nu au fost deloc uşori, povesteşte acum, la zece ani de la înfiinţarea afacerii: „A crescut greu, pentru că era un concept nou şi a fost nevoie de muncă de convingere în piaţă“, spune ea. Creşa, aparută doi ani mai târziu, a fost următorul pas, pentru că primea cereri de servicii de îngrijire şi educaţie pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani, în limba engleză. Grădiniţa a devenit profitabilă în 2007, însă de atunci a sprijinit şi creşa, spune fondatoarea.

    Cel mai greu a fost, spune Valentina Secară, să menţină standardele şi caracteristicile pe care şi le-a dorit din start; mai exact, trebuia să respecte deopotrivă standardele propuse atât din punct de vedere financiar, cât şi cele referitoare la personal. Concret, trebuia să asigure un educator pentru fiecare patru copiii din creşă; în cazul grupelor de grădiniţă, este nevoie de un educator pentru fiecare şase copii, iar „între 2006 şi 2009 a fost extrem de dificil să găsim personal care să accepte să lucreze cu vârsta de 0-3 ani“, spune fondatoarea afacerii.

    În prezent, Acorns Nursery operează în două spaţii – unul în centrul şi altul în nordul Capitalei; activitatea include servicii de îngrijire şi educaţie a copiilor cu vârsta între 1 şi 6 ani, în limba engleză, conform curriculei Early Years Foundation Stage (provenită din Anglia). Instituţia oferă atât variante de program scurt, cât şi prelungit, şi un concept propriu de cursuri opţionale, „inspirat din pasiunile şi atitudinile copiilor“, după cum precizează antreprenoarea. Aceasta mai spune despre conceptul Baby Acorns, pe care l-a dezvoltat, că este unic în România, pentru că, lângă serviciile educaţionale şi mixul de cursuri opţionale, „pachetul“ conţine şi vizite în afara grădiniţei, în comunitate, meniu internaţional şi proiecte de caritate în care sunt implicaţi şi copiii.

    În prezent, spaţiul din centru funcţionează cu 70 de copii, iar în sediul din zona Aviaţiei, deschis în septembrie 2016, sunt înscrişi 15 copii. „În fiecare an, avem aproximativ 25 de copii care fie se mută în altă ţară, fie se retrag din motive diverse. Anul educaţional următor debutează cu un număr de aproximativ 30-40 de copii nou înscrişi, care se adaugă numărului de copii ce continuă cursurile în cadrul Acorns“, spune Valentina Secară. Costurile lunare pentru fiecare copil se încadrează între 2.400 şi 2.800 lei, în funcţie de varianta de program aleasă şi de vârsta copilului. Cele mai recente investiţii în cadrul Acorns Nursery, realizate anul trecut, s-au îndreptat către dotarea materială – echipamente şi cărţi aduse din Marea Britanie; valoarea acestor cheltuieli se plasează în jurul a 30.000 euro.

    Pe de altă parte, povesteşte antreprenoarea, bugetul dedicat trainingului educatorilor s-a plasat la 15.000 de euro anul trecut; timp de trei zile, personalul grădiniţei a fost implicat într-un program la care au participat specialişti în educaţie din UK, Canada şi România. „Prin divizia noastră de training am organizat în 2016 cea de-a treia conferinţă de educaţie timpurie. Este un proiect care, pe lângă pregătirea educatorilor din Acorns, oferă posibilitatea şi celor din sistemul de stat românesc să participe gratuit“, spune ea. Pentru finanţarea programelor de training caută susţinători şi finanţatori din mediul de business local. Pentru anul acesta, Acorns, care în 2015 a înregistrat venituri de jumătate de milion de euro, şi-a propus investiţii de un nivel similar celor din 2016.

    Valentina Secară spune că îşi propune ca anul acesta să crească numărul de copii înscrişi în sediul din zona Aviaţiei, iar în toamnă vrea să lanseze grupa mijlocie (pentru vârste de 4-5 ani) şi în acest spaţiu. În plus, „ne dorim să punem în practicămai multe sesiuni de educare, pentru părinţi cu bebeluşi, în ambele spaţii“, spune Valentina Secară. Pe termen mediu, antreprenoarea îşi propune să înregistreze un grad maxim de ocupare pentru sedii şi vrea să organizeze conferinţe anuale de educaţie timpurie.

    „Din perspectiva mea, pentru o educaţie de calitate, investiţia cea mai mare pentru perioada următoare, indiferent că vorbim de sectorul de stat sau cel privat, ar trebui să se facă în zona pregătirii personalului didactic“, precizează Valentina Secară. Această pregătire, completează ea, ar trebui să se facă în acord cu ultimele studii, descoperiri, strategii exersate şi dovedite ca fiind de succes, adaptate, totuşi, specificului românesc.

     

  • Cine este românca de 38 de ani care a devenit viceprimarul capitalei Germaniei

    Ramona Pop, reprezentantă a Partidului Verde din Berlin, a devenit recent viceprimar al Berlinului.

    Tânără a luptat pentru modernizarea grădiniţelor şi şcolilor care trebuie restaurate şi pe care vrea să le aducă într-un stadiu adecvat de funcţionare. Într-un oraş cum e Berlinul, care se estimează că va atinge pragul de 4 milioane de locuitori până în 2030, este nevoie şi de o atenţie mai mare acordată blocurilor de locuinţe. De asemenea, Pop mai doreşte să introducă mai multe trenuri S-Bahn în reţeaua de transport în comun.

    „Oraşul nostru trebuie să funcţioneze bine din nou”, a subliniat aceasta. Nu numai în ceea ce priveşte birourile de asistenţă socială sau ce ţine de aeroport.

    Pop este o tânără de 38 de ani născută în România, dar care a reuşit să îşi construiască o carieră de succes în mediul politic din Germania.

    Pop s-a mutat în Germania, împreună cu familia sa în 1988, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice Munster. Ea a devenit membru al Partidului Verzilor în 1997, iar în anul 2001 a câştigat un loc în parlamentul german, fiind cea mai tânără membră de atunci a instituţiei.

    Candidata Ramona Pop este acum hotărâtă să omogenizeze scena politică din oraş, care are zone în care încă există linii de divizare între est şi vest, potrivit publicaţiei Ziarul Românesc.